12,885 matches
-
atunci, darămite cei din jurul meu! -Hai, nu te mai înfoia singur atâta, că nu ți-au murit lăudătorii! îl înțepă Papa. -Zi-i, nu mă face curios peste măsură, se interpuse și Doc ce-și amintea că, în trecut, de câte ori se ivise prilejul, Babacul îl persifla: curios ca o femeie! -Cum vă povesteam, reluă Babacul, plecăm noi - Paul, Magy, Calul și subsemnatul - odată într-o excursie prin Casa Studenților Grigore Preoteasa, o excursie gratuită, după cum știți și voi că se putea în
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
rămas cu o melancolie și sensibilitate față de patimile umane, dar a aderat la un melos foarte agreat în rândurile generației înflăcărate de genul modern al muzicii actuale. Cele două componente se îmbină armonios în spiritul artistei și din aceasta se ivește un repertoriu de cântece care plac și se bucură de succes! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Cristina Spătar. Două praguri, un destin / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1638, Anul V, 26 iunie
CRISTINA SPĂTAR. DOUĂ PRAGURI, UN DESTIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352968_a_354297]
-
și discutam despre faptul acesta în urmă cu câțiva ani cu profesorul neurochirurg Panoza) etc. Despre presă, am mai scris cu ceva vreme în urmă și nu simțeam absolut deloc nevoia să o repet acum, dar, într-o atare conjunctură ivită de câtva timp încoace, cred că este util să scriu cîteva rânduri. Afirmam atunci „că este puțin prea sumar să se vorbească doar despre trei roluri de bază, pe care mass-media ar trebui să le dețină într-un regim de
PUMNUL POLITIC ÎN GURA PRESEI ROMÂNEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354300_a_355629]
-
Când răsare ghiocelul Se- aude iarba cum crește Zburdă pe câmpie mielul Totul, totul reânoiește Fetele își poartă țanțoș Mărțișoarele pe piept Mamele fac mucenicii Păsările zbor discret Și în fâlfăit de aripi Prin glas de izvor de munte Se ivește o cireadă Cu vite mari și cornute Se-nvârtesc copiii roată În câmpia însorită Iazul morii se-nfioară Îndrăgostiții se sărută Repetabilă minune A renașterii Divine, M-a cuprins prin dorul vieții An de an aici prin lume Primăvara înverzește Tot
RENAŞTE PRIMĂVARA (POEZII) de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354374_a_355703]
-
Când răsare ghiocelul Se- aude iarbă cum crește Zburda pe câmpie mielul Totul, totul reânoiește Fetele își poartă țanțoș Mărțișoarele pe piept Mamele fac mucenicii Păsările zbor discret Și în fâlfâit de aripi Prin glas de izvor de munte Se ivește o cireada Cu vite mari și cornute Se-nvârtesc copiii roată În câmpia însorită Iazul morii se-nfioară Îndrăgostiții se săruta Repetabila minune A renașterii Divine, M-a cuprins prin dorul vieții An de an aici prin lume ... Citește mai mult
LIGYA DIACONESCU [Corola-blog/BlogPost/354375_a_355704]
-
de an aici prin lume ... Citește mai mult RENAȘTE PRIMĂVARACând răsare ghiocelulSe- aude iarbă cum creșteZburdă pe câmpie mielulTotul, totul reânoieșteFetele își poartă țanțoșMărțișoarele pe pieptMamele fac mucenicii Păsările zbor discretși în fâlfâit de aripiPrin glas de izvor de munteSe ivește o cireadăCu vite mari și cornuteSe-nvârtesc copiii roatăîn câmpia însorităIazul morii se-nfioarăîndrăgostiții se sărutăRepetabilă minuneA renașterii Divine,M-a cuprins prin dorul viețiiAn de an aici prin lume... ÎI. LIGYA DIACONESCU - ANTOLOGIA „LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ - STARPRESS 2017, de
LIGYA DIACONESCU [Corola-blog/BlogPost/354375_a_355704]
-
sa. Îl tot îl încuraja pe Mircea să depășească momentul primei cunoștințe, să devină mai insistent, mai apropiat. I se părea o variantă mai acceptabilă decât aventura cu Viorel, destul de periculoasă. Îl va prinde ea în mreje când se va ivi prilejul, să-i testeze calitățile de bărbat cu „experiență”. Deocamdată Mircea era mai tentant și mai accesibil, mai ales că nu risca nimic, poate doar o noapte de amor nebunesc și atât. Știa ea cum să scoată totul de la un
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
acea noaptea pe seducătoarea femeie. Săndica luase și ea o hotărâre înțeleaptă. Cum spunea de obicei românul: „să nu dai vrabia din mână pe cioara de pe gard”. Așa va proceda și ea. Viorel va fi de rezervă. Când se va ivi ocazia, îi va putea încerca priceperea și talentul său în tainele amorului. Deocamdată se lăsa purtată de ritmul muzicii, abandonându-se total în brațele lui Mircea. La finalul dansului, Mircea, prinzând curaj din atitudinea degajată a partenerei sale, o sărută
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
ar fi dimineața fiecărui an - atunci te rog, iubire, nu mă lăsa singură în mugurii ce-așteaptă înflorirea... cum crezi c-aș suporta ziua cu soarele-n amiază ce-mi va arde epiderma fără umbrarul tău de frunze? iar seara ivită în toamnă va însângera orizontul tăcut, prea tăcut, sonorizând tăcerea... în noapte cu brațe înghețate nu voi mai putea aprinde nici o stea fără de tine... salută-mi primăvara în muguri ! Referință Bibliografică: salut de primăvară / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SALUT DE PRIMĂVARĂ de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353843_a_355172]
-
p. 45) Căsuța natală, cuibul copilăriei, impresionează prin frumusețe vegetală, cromatică vie și relaxantă: “Căsuța albastră, cu ochi de mușcate,/ Cu iederi suite pe poartă.” (Din lumea mică, p. 45) Liniștea vieții este însă stricată de un vârtej care se ivește pe drumul din fața casei și ia cu el un cuib de pui, imagini tulburătoare ale drumurilor și vârtejurilor vieții care te cuprind în valurile lor sau în care te aventurezi de bunăvoie, precum fetița de la fereastră: “Privește vârtejul de frunze
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
au murit, alții au rămas infirmi pentru toată viața. Cu ajutoare sosite din toată lumea, s-a turnat un sarcofag gigantic, gros de 15 metri, de beton, care să acopere acel reactor explodat. Pericolul rămâne în continuare, odată cu trecerea timpului, se ivesc fisuri în acest sarcofag de beton prin care se pot scurge noi emanații radioactive. Apreciat ca cel mai mare dezastru din istoria modernă, explozia reactorului 4 de la centrala atomica de la Cernobâl din 26 aprilie 1986 a cauzat moartea a peste
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
sfătuiau în murmur de foșniri împrăștiau arome ridicate de adieri de vânt și unduiri se-ndestulau albine cu prinosul nectarului din florile de-april își defineau cireșii toți frumosul culorii, sub al păsărilor tril departe pe cer un nor se ivește pătează umbra-i frumosul decor o vrăbiuță din ramuri privește gâze ascunse-n al ierbii covor *** Referință Bibliografică: un minut de primăvără / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1572, Anul V, 21 aprilie 2015. Drepturi de Autor
UN MINUT DE PRIMĂVĂRĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353906_a_355235]
-
încet apune peste codri și câmpii, Iar pe bolta-ntunecată, stelele se-adună mii. Susur de izvoare molcom se aude-n depărtare, În zăvoaie virtuoz cântă, câte o privighetoare. Greieri, ”cri”,”cri”,”cri”,în beznă enigmatici se aud, Luna se ivește-n zare, frunzele ușor se ud. Cucuvele rătutite își lansează vaietul, Brotăcei orăcăind, invadează plaurul. În oraș e liniște, totul pare părăsit, Doar prin gară huruie, un mărfar hodorogit. Luminițe pâlpâie și se sting în depărtare, În crâng ies și
NOAPTE DE APRILIE de NELU PREDA în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353913_a_355242]
-
clipa-nmuguririlor bizare. („Arheologică”) Reluată în volumul următor, pendularea între lumea în care se vorbește și lumea în care se tace (se scrie, se rescrie) demonstrează capacitatea de a conduce cuvântul cu măiestrie fie spre iubirea ca împlinire supremă (iubirea se ivește tăcând, fără zgomote urcă în noi / sfâșiindu-ne ne renaște; mereu fără zgomote / inutile, înlănțuire de clipe, iubirea se ivește / tăcând; neputincioși uităm / cuvinte ațipite ... te voi tăcea / cu cel mai tandru dintre necuvinte. - „Iubirea se ivește tăcând”), fie spre
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
se scrie, se rescrie) demonstrează capacitatea de a conduce cuvântul cu măiestrie fie spre iubirea ca împlinire supremă (iubirea se ivește tăcând, fără zgomote urcă în noi / sfâșiindu-ne ne renaște; mereu fără zgomote / inutile, înlănțuire de clipe, iubirea se ivește / tăcând; neputincioși uităm / cuvinte ațipite ... te voi tăcea / cu cel mai tandru dintre necuvinte. - „Iubirea se ivește tăcând”), fie spre apocaliptice și definitive disoluții (cuvânt obosit, sfâșiat, / refluxul tăcerii îngroapă / schelete de sunete verzi. / val peste val - uitarea - / ca o
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
supremă (iubirea se ivește tăcând, fără zgomote urcă în noi / sfâșiindu-ne ne renaște; mereu fără zgomote / inutile, înlănțuire de clipe, iubirea se ivește / tăcând; neputincioși uităm / cuvinte ațipite ... te voi tăcea / cu cel mai tandru dintre necuvinte. - „Iubirea se ivește tăcând”), fie spre apocaliptice și definitive disoluții (cuvânt obosit, sfâșiat, / refluxul tăcerii îngroapă / schelete de sunete verzi. / val peste val - uitarea - / ca o ultimă ninsoare din an. / trepte de apă. Măsurăm / distanța dintre vise și somn, / în cădere de sunete
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
Cel mai interesant poem al volumului Echinocțiu sau Solstițiu l-am descoperit făcând un exercițiu de dinamică textuală, punând cap la cap titlurile poeziilor din cuprins într-un joc al concentrării și densificării sintaxei poetice: In medias res iubirea se ivește tăcând / bulgări de sare, buletin meteo, test / privindu-ne - poem de dragoste / arheologică, zăpezi, risipa de toamnă / mereu iubirea, licitație câștigată. / REMEMBER. / iubiri, adică foi de calendar / tu poți dulce timp de un vis / trist poem de dragoste / caut pașii
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
cultică și de imitațiile ei s-a hrănit din ideea de umanitate. Ea a fost cu atît mai zdruncinată cu cît societatea a devenit mai puțin umană. în concordanță cu legitățile propriei mișcări, în artă s-au diluat tocmai componentele ivite din idealul umanității.” Ruffilli constată că omul este îngrădit în mișcarea prin viață de o entitate om diferită ca mod de trăire față de mulțimea îngrădită de legi. Este o repetare și o situație delicată a tot ce există a acelor
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
1570 din 19 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului LA SCHIT, LA VALEA ORLEI Istorie și timp și har, Nimic nu este în zadar. Între colinele cu vii Este cătunul pentru fii. Uitat de lume, părăsit Într-o poiană s-a ivit Casa Domnească a lui Iisus, Pe dealul cel mai de sus. Lăcaș de rugăciune să ne fie De-atunci și până în vecie. Din vremea lui Mircea dăinuiește, Pe credincioși îi ocrotește. De vitregii a fost ferită, Deși din lemn e
LA SCHIT, LA VALEA ORLEI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353982_a_355311]
-
de încredere. Sper că o voi folosi fără defecțiuni. - Nici o grijă mămico. Am mijloacele necesare s-l pun la punct dacă se întinde la cașcaval. Zise și Anica îndoind brațul spre a reliefa mușchii care de astă dată nu se iveau dintr-o ie brodată ci dintr-o bluză orășenească cu decolteu ceva mai liber. Oricum, arăta splendid in rochița puțin peste genunchi.. Ionel, punând în portbagaj rucsacul, apostrofă: ” Remarc că ți-ai luat suficiente pijamale. Speram să te văd cum
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
Mi-e dor de o rază de soare, Ca să-mi zâmbească-ntre perdele! Vreau să citesc, dar printre rânduri Apari într-un chip sfâșietor... Pierdută, mă scufund în gânduri, Găsesc amintiri care mă dor... Ca o stafie azi te-ai ivit La geamul din sufragerie. Cu tine-n suflet am adormit Și mă trezesc în reverie... Foșnetul frunzelor care mor Îngemănează-al nopții geamăt... Tulburător, sublimul decor, Revarsă al naturii freamăt. Stele pe gene mi se-așază Și îmi mângâie pleoapa
TOAMNĂ RUGINIE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353140_a_354469]
-
figurile umane, marcate adânc de grimase, deformările corporale și peisagistice, operate, foarte semnificativ, după același cod, și cu același țel, al “eșecului” existențial, și al biruinței estetice, chipul zâmbitor, dar îndurerat și înlăcrimat, iluminat de un sceptic optimism, ce se ivește , fie de unul singur, fie inserat în unele ansambluri, al artistei înseși - Portret, Zodia taurului), semnele plastice (albastrul acvatic și celest al netimpului, al interregnului genezic, roșul intens, piric, infernal, insinuat, cu dozări diverse, pretutindeni, cenușiul, negrul chiar, temperat de
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
de cea din glasul doinitorului Achim Nica. Sub semnul luminos al destinului, întâlnirea dintre artistul Lazăr Novak și maestrul Benone Sinulescu este întâlnirea soarelui cu oglinda. Avea nevoie cântărețul serb de un mentor care să îi arate drumul! Șansă, nicidecum ivită din întâmplare, deoarece între cei doi artiști, Lazăr Novak și Benone Sinulescu exista deja o atracție, prin aceea că bănățeanul de la Iablanca îi cânta cu iubire și desăvârșire artistică melodiile maestrului de la Siriu! Într-o cursivitate a legiilor concordanței, azi
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
amintire nepierdută și netulburată de timp, inunda cu soare, armonie și surâs, școala care își celebra propria zi și-și omagia propria patroană sufletească. Angela Gheorghiu absoarbe în inima ei pe toți, sub ademenirea unei vrăji, a unei chemări lăuntrice ivite din aservirea omenescului față de sublimul liric al muzicii glasului ei. Fermecătoare și cu o voce clară și puternică în exterior, dar firavă ca o șoaptă unduind în suflet, este acasă și când nu e prezentă. Se aud, fără a fi
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
Patrimoniu > MARIA DRAGOMIROIU. CONCERT ANIVERSAR ȘI CARTE IMPRESIONABILĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1760 din 26 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului 22 octombrie 2015! La răscrucea lor, zilele reci și zilele calde, sorbite una pe cealaltă au ivit în calendarul muzicii românești un timp increat, nu cu ore, nu cu secunde, al anotimpului nevârstnic, al iubirii! Contesă frumoasă a folclorului românesc, și dragă românilor ca soarele ochilor și umbra inimii, artista ce pentru numele mirabilului ei har a
MARIA DRAGOMIROIU. CONCERT ANIVERSAR ŞI CARTE IMPRESIONABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353238_a_354567]