5,277 matches
-
cultura, în gloriosul și nobilul sens al tradiției europene, e cu neputință să se dezvolte într-o lume fără tradiții spirituale, unde zgârie-norul ține locul catedralei gothice sau al domului italic, unde cinematograful ține locul teatrului și al picturii, unde jazzul ține locul muzicii, unde catastiful ține locul filosofiei, unde viteza ține locul contemplației și al poeziei și unde sectele istorice țin locul creștinismului, iar gangsterismul locul morale publice”(Nichifor Crainic). Poporul român respiră (a se citi “trăiește tainic”) Duhul Sfânt
PARTEA 5/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379221_a_380550]
-
vocale, precum și soliști vocali și instrumentiști atât din Serbia, România, Republica Moldova, Austria, Elveția, Franța, Italia, Macedonia, Marea Britanie, Spania, Ucraina, cât și din Statele Unite ale Americii și din Asia, respectiv din Rusia, Republica Kazahstan etc. Am organizat și tradiționalul Festival de Jazz și Muzică Etno, dar și numeroase reuniuni cultural-științifice, mese rotunde, consfătuirii pe teme istorice, literare, folclorice, dezbateri despre limba română și instruirea în limba maternă în școlile de stat, deosebit de agreate fiind și numeroasele competiții: gastronomice, etnografice, etnologice, expozițiile cu
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
New York - trecut, prezent și viitor”, ce este constituit din trei tablouri de dimensiuni mari (5 metri înălțime, 3 metri lățime). Aceste tablouri au fost expuse ca fundal al prezentării de anul acesta a designerului Andres Aquino, intitulată “New York, All That Jazz!”, în data de 6 septembrie, ora 8:00 pm. Alexandra Popescu-York este primul artist plastic care expune astfel de tablouri la Couture Fashion Week New York. Alexandra Popescu-York a debutat la Couture Fashion Week New York în februarie anul acesta, unde a
ALEXANDRA POPESCU-YORK LA COUTURE FASHION WEEK 2014 DIN NEW YORK de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362175_a_363504]
-
din Șeriful oalelor, pînza mea din Observatorul astrologic al lui Stere, acum casa eclatantului clan Mungiu. - Carmen și Niky Vericeanu la fel de arhitectural frumoși. - o clipă, Irina Stratulat și Romeo Cosma îmi par făcînd pași nebuni pe o nebună claviatură de jazz, doar o clipă. - nu-mi pot da seama dacă Emil Brumaru cu oața șăpcuță de baseball e venit aici pentru lansare sau pentru scormonitul rafturilor; bine că e. - Liviu nu poate ocoli nici acum, în colorata lui intervenție, scena paradigmatică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
câtva personală. Folclorul managementului, cum ar fi „managementul prin excepție”, „managementul prin obiective”, „prosperitatea prin haos” etc., va continua să întârzie progresul afacerilor americane. De exemplu, o carte recentă de management a comparat leadership-ul organizațional cu dirijarea unei orchestre de jazz, deoarece „...jazzul de calitate, asemenea unei afaceri de calitate , are nevoie de dirijori puternici și de interpreți puternici”. Dirijorul „alege muzica, selectează cântăreții și interpretează în fața unui public”. Această analogie este valabilă până la un punct, dar o afacere nu este
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Folclorul managementului, cum ar fi „managementul prin excepție”, „managementul prin obiective”, „prosperitatea prin haos” etc., va continua să întârzie progresul afacerilor americane. De exemplu, o carte recentă de management a comparat leadership-ul organizațional cu dirijarea unei orchestre de jazz, deoarece „...jazzul de calitate, asemenea unei afaceri de calitate , are nevoie de dirijori puternici și de interpreți puternici”. Dirijorul „alege muzica, selectează cântăreții și interpretează în fața unui public”. Această analogie este valabilă până la un punct, dar o afacere nu este o producție
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
interrelații, precum și la sentimentul comunitar, de solidaritate, asociat cu el. În acest sens termenul se referă la un sistem integrat al vieții sociale, care nu neapărat are loc într-o arie geografică, limitată. R. W. Mack și A.P. Merriam (The Jazz Community, Social Forces, vol. 35, 1960, pp. 211-222, p.220, apud Salaman, 1974: 125) arată că utilizează termenul comunitate "nu pentru a denumi un grup cu o localizare geografică ci în sensul de comunitate de interese; cuvântul implică faptul că
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pentru ceea ce nu e sigur și rămâne imposibil de verificat trebuie luat În serios, dacă se dorește producerea de cunoștințe noi. Hub-urile managementului intermediar „Knowledge has to be given and taken. Knowledge is soul, and impromptu necessary, like jamming of jazz play.” Ba-ul spiralelor cunoașterii poate fi comparat cu un grup de muzicieni de jazz care improvizează Împreună. În funcție de ceea ce este (natura) și de ceea ce știe (competențe), fiecare intră Într-o ambianță cu ceilalți (ba), ce le mobilizează sensibilitatea și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
se dorește producerea de cunoștințe noi. Hub-urile managementului intermediar „Knowledge has to be given and taken. Knowledge is soul, and impromptu necessary, like jamming of jazz play.” Ba-ul spiralelor cunoașterii poate fi comparat cu un grup de muzicieni de jazz care improvizează Împreună. În funcție de ceea ce este (natura) și de ceea ce știe (competențe), fiecare intră Într-o ambianță cu ceilalți (ba), ce le mobilizează sensibilitatea și iscusința creația muzicală respectivă. Actorii-actați execută partitura nescrisă spre care converg energia, dorințele, creativitatea și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
au avansat căutarea euristică, capacitatea de transformare a seturilor de date și capacitatea de operare cu date calitative și concepte științifice. Există și modele ce vizează domeniul artistic. Johnson-Laird (1988), de exemplu, a dezvoltat un program de improvizare în muzică jazz în care deviațiile inovatoare de la secvențele standard ale arpegiilor de jazz sunt controlate prin reguli armonice stricte (sau prin principiile implicite ale jazzului) alese la întâmplare mai multe când se permit anumite direcții în improvizație. Perspective sociale și de personalitate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și capacitatea de operare cu date calitative și concepte științifice. Există și modele ce vizează domeniul artistic. Johnson-Laird (1988), de exemplu, a dezvoltat un program de improvizare în muzică jazz în care deviațiile inovatoare de la secvențele standard ale arpegiilor de jazz sunt controlate prin reguli armonice stricte (sau prin principiile implicite ale jazzului) alese la întâmplare mai multe când se permit anumite direcții în improvizație. Perspective sociale și de personalitate asupra studiului creativității Având o evoluție paralelă cu abordarea cognitivistă, studiile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
modele ce vizează domeniul artistic. Johnson-Laird (1988), de exemplu, a dezvoltat un program de improvizare în muzică jazz în care deviațiile inovatoare de la secvențele standard ale arpegiilor de jazz sunt controlate prin reguli armonice stricte (sau prin principiile implicite ale jazzului) alese la întâmplare mai multe când se permit anumite direcții în improvizație. Perspective sociale și de personalitate asupra studiului creativității Având o evoluție paralelă cu abordarea cognitivistă, studiile sociale au pus accent pe rolul variabilelor de personalitate, motivație și mediul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Ericsson și colaboratorii lor. demonstrează necesitatea analizării carierelor unor persoane din domenii care implică în mod incontestabil gândirea creativă. Secțiunea următoare prezintă dovezi ale importanței exersării și acumulării de cunoștințe în domeniul componistic (inclusiv compoziția „în direct”, adică improvizația în jazz), care este, indiscutabil, o tehnică creativă. Nu este posibilă o estimare relativ directă a tiparelor de exersare și a altor activități în cazul unor personalități cum este Mozart. Totuși, dovezile indirecte vin în sprijinul rezultatelor studiilor efectuate de Bloom (1985
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
compozitor cunoaște lucrările predecesorilor, chiar dacă nu este surprinzător, contrazice presupunerea existenței unei tensiuni între cunoaștere și creativitate. Dacă Mozart a învățat copiind lucrările altora, de ce nu le-a repetat în continuare? Aceleași probleme reies și din studiul evoluției interpreților de jazz. Dezvoltarea capacității de improvizație la interpreții de jazz Jazzul este, probabil, cel mai „deschis” și „liber” din paleta artelor occidentale. Învățarea improvizației pare să fie o situație în care, dacă ne-am baza pe ceea ce s-a făcut înainte (chiar
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
contrazice presupunerea existenței unei tensiuni între cunoaștere și creativitate. Dacă Mozart a învățat copiind lucrările altora, de ce nu le-a repetat în continuare? Aceleași probleme reies și din studiul evoluției interpreților de jazz. Dezvoltarea capacității de improvizație la interpreții de jazz Jazzul este, probabil, cel mai „deschis” și „liber” din paleta artelor occidentale. Învățarea improvizației pare să fie o situație în care, dacă ne-am baza pe ceea ce s-a făcut înainte (chiar pe ceea ce noi am făcut înainte), am fi
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
presupunerea existenței unei tensiuni între cunoaștere și creativitate. Dacă Mozart a învățat copiind lucrările altora, de ce nu le-a repetat în continuare? Aceleași probleme reies și din studiul evoluției interpreților de jazz. Dezvoltarea capacității de improvizație la interpreții de jazz Jazzul este, probabil, cel mai „deschis” și „liber” din paleta artelor occidentale. Învățarea improvizației pare să fie o situație în care, dacă ne-am baza pe ceea ce s-a făcut înainte (chiar pe ceea ce noi am făcut înainte), am fi condamnați
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
înainte (chiar pe ceea ce noi am făcut înainte), am fi condamnați la eșec de la bun început. Totuși, și în acest domeniu, capacitatea creativă apare abia după ce cunoaștem profund ceea ce s-a făcut deja, tot sub forma exersării deliberate. Interpreții de jazz, chiar și cei care au ajuns la cel mai înalt nivel al virtuozității și sunt celebri, afirmă că învață să cânte din înregistrări, executând, notă cu notă, bucățile solo ale maeștrilor din generațiile precedente (Berliner, 1994; Kernfeld, 1995; Owens, 1995
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care le-au „integrat”, în sensul că, adesea, se poate vedea cine a influențat un anumit interpret, însă muzica originală va depăși muzica modelului, uneori în mod radical. Din nou, ne-am fi putut aștepta ca acești viitori interpreți de jazz să se condamne singuri la veșnica repetare a lucrărilor altora, însă nu este obligatoriu să fie așa. Analizarea muzicii interpretărilor de jazz de cel mai înalt nivel a oferit anumite elemente specifice legate de modul în care capacitatea de improvizație
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
muzica modelului, uneori în mod radical. Din nou, ne-am fi putut aștepta ca acești viitori interpreți de jazz să se condamne singuri la veșnica repetare a lucrărilor altora, însă nu este obligatoriu să fie așa. Analizarea muzicii interpretărilor de jazz de cel mai înalt nivel a oferit anumite elemente specifice legate de modul în care capacitatea de improvizație se leagă de cunoaștere. Owens (1995) a analizat solourile înregistrate de Charlie Parker (1920-1955), care este considerat cel mai mare improvizator din
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de cel mai înalt nivel a oferit anumite elemente specifice legate de modul în care capacitatea de improvizație se leagă de cunoaștere. Owens (1995) a analizat solourile înregistrate de Charlie Parker (1920-1955), care este considerat cel mai mare improvizator din jazzul modern. Parker este persoana care a jucat cel mai mare rol, alături de Dizzy Gillespie, în trecerea de la swingul anilor ’30 la bebop și la jazzul modern din anii ’40 și de la începutul anilor ’50. Parker a intrat în legendă pentru
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
analizat solourile înregistrate de Charlie Parker (1920-1955), care este considerat cel mai mare improvizator din jazzul modern. Parker este persoana care a jucat cel mai mare rol, alături de Dizzy Gillespie, în trecerea de la swingul anilor ’30 la bebop și la jazzul modern din anii ’40 și de la începutul anilor ’50. Parker a intrat în legendă pentru fluența interpretării și viteza incredibilă, unele dintre solouri fiind înregistrate în tempo de 400+ bătăi pe minut. (În acest tempo, un ascultător nu reușește nici măcar
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
bucăți deja compuse. Cu cât sunt mai multe formulele de acest tip pe care le stăpânim, cu atât sunt mai mici șansele de a ne repeta. Johnson-Laird (de exemplu, 1988) a creat recent pe calculator un model de improvizație în jazz, pe baze euristice, și anume un set de metode empirice care pot fi folosite pentru a produce improvizații. Johnson-Laird pornește de la faptul că interpreții de jazz încep prin a imita creațiile altora. În analiza lui Johnson-Laird, un aspect esențial al
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Johnson-Laird (de exemplu, 1988) a creat recent pe calculator un model de improvizație în jazz, pe baze euristice, și anume un set de metode empirice care pot fi folosite pentru a produce improvizații. Johnson-Laird pornește de la faptul că interpreții de jazz încep prin a imita creațiile altora. În analiza lui Johnson-Laird, un aspect esențial al evoluției unui interpret de jazz este faptul că, pe baza acestei imitații, muzicianul trebuie să-și dezvolte o capacitate de improvizație care să funcționeze eficient atunci când
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
anume un set de metode empirice care pot fi folosite pentru a produce improvizații. Johnson-Laird pornește de la faptul că interpreții de jazz încep prin a imita creațiile altora. În analiza lui Johnson-Laird, un aspect esențial al evoluției unui interpret de jazz este faptul că, pe baza acestei imitații, muzicianul trebuie să-și dezvolte o capacitate de improvizație care să funcționeze eficient atunci când cântă, deoarece în jazz nu este posibilă reluarea. După părerea lui Johnson-Laird, această capacitate implică extragerea de către muzician a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
imita creațiile altora. În analiza lui Johnson-Laird, un aspect esențial al evoluției unui interpret de jazz este faptul că, pe baza acestei imitații, muzicianul trebuie să-și dezvolte o capacitate de improvizație care să funcționeze eficient atunci când cântă, deoarece în jazz nu este posibilă reluarea. După părerea lui Johnson-Laird, această capacitate implică extragerea de către muzician a principiilor improvizației din modelele pe care le-a integrat. Principiile sunt folosite pentru a alege notele care trebuie să fie cântate într-un anumit punct
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]