2,787 matches
-
a fost împlinită. În acest fel, Dirk a eliminat influența episcopului de Utrecht asupra acelor abații. Mama lui Dirk, Petronilla, a murit în 1144 și a fost înmormântată la Rijnsburg. În 1155, frizonii s-au revoltat din nou și a jefuit regiunea Santpoort din apropiere de Haarlem, însă au fost respinși de către cavalerii din Haarlem și Osdorp. În 1156, contele Dirk al VI-lea a rezolvat conflictul latent dintre abațiile de Egmond și Echternach, care semanifesta încă de la întemeierea Egmondului din
Dirk al VI-lea de Olanda () [Corola-website/Science/328676_a_330005]
-
ajuns la orașul Baugé, la est de Angers, capitala provinciei de Anjou, în care era situat palatul mamei Delfinului Franței, Yolanda de Aragon. Forțele engleze, în cea mai mare parte arcași s-au împrăștiat prin împrejurări în căutare de furaje, jefuind satele din apropiere. Armata franco-scoțiană, numărând aproximativ 5.000 - 6.000 ostași, compusă preponderent din infanteriști sub comanda contelui de Buchan și noului conetabil al Franței, Gilbert La Fayette se îndrepta spre Baugé, ajungând în apropierea orașului la 21 martie
Bătălia de la Baugé () [Corola-website/Science/328750_a_330079]
-
rol-cheie în decizia lui Carol al V-lea, la jucat dorința sa, ca în perioada de acalmie a Războiului de 100 de Ani să scăpe Franța, de numeroasele detașamente de mercenari, care erau dificil de întreținut și în plus deseori jefuiau pământurile franceze. Petru a pierdut rapid tronul și a fugit prin Sevilla la Eduard Prințul Negru, care se afla la curtea sa din Aquitania. Eduard avea un motiv serios pentru a-l sprijini pe Petru, în caz de victorie acesta
Bătălia de la Nájera () [Corola-website/Science/328759_a_330088]
-
returnate în timpul recoltei. Aceste înțelegeri sociale au fost scrise în documente păstrate sub forma tăblițelor de lut, cu înțelegerea plății unei dobânzi. Obiceiul de a păstra averea în temple a continuat, astfel că în 209 î.Hr. știm că Antioch a jefuit aurul și argintul din templul lui Aine din Ecbatana. În jurul secolului XVIII î.Hr. cantități de aur erau depozitate în temple din motive de securitate. În Egipt, cerealele precum grâul având o valoare intrinsecă, ca și aliment, funcționa în paralel cu
Istoria activității bancare () [Corola-website/Science/328793_a_330122]
-
nu a permis atacul compatrioților, fiindcă în opinia ei, duminica nu era o zi potrivită pentru luptă. Iar englezii nu au mai îndrănit să atace, părăsind câmpul de luptă. Asediu a fost ridicat. Orășenii și soldații, văzând retragerea inamicui, au jefuit și distrus întăririle englezilor. Mai târziu sub zidurile orașului s-a ținut o rugăciune ca semn de recunoștință. Prima victorie majoră a inspirat o mulțime de francezi, care imediat sau înrolat în rândurile armatei. În termen scurt, francezii a eliberat
Asediul Orléans-ului () [Corola-website/Science/328826_a_330155]
-
Imperiul Rus, Imperiul Austriac și Regatul Prusiei. Cucerită, Cracovia a devenit parte a provinciei Galiția din Austria. În 1794, în Piața Cracovia Tadeusz Kościuszko a inițiat o revoltă de independență, Insurecția lui Kościuszko. Armata prusacă a înfrânt revolta, și a jefuit comoara regală poloneză păstrată la Castelul Wawel. Însemnele regalitătii furate, în valoare de 525.259 de taleri, au fost în secret topite martie 1809 în timp ce pietre prețioase și perlele au fost însușite în Berlin. Când Napoleon Bonaparte, împăratul Imperiului francez
Istoria Cracoviei () [Corola-website/Science/329406_a_330735]
-
concentrare Sachsenhausen, pe partea cealaltă a Berlinului, și în martie 1940 mai departe la Lagărul de concentrare Dachau. Cei care au supraviețuit au fost eliberați numai după protestul internațional, inclusiv Vaticanul. Multe relicve și monumente ale culturii naționale au fost jefuite și distruse (din nou), inclusiv statuia de bronz a lui Adam Mickiewicz furat pentru fier vechi. Populația evreiască a fost prima dată trimisă în gheto și mai târziu ucisă. Două lagăre de concentrare majore au fost construite de lângă Cracovia, cel
Istoria Cracoviei () [Corola-website/Science/329406_a_330735]
-
principală de invadare a Ungariei. Armata, sub conducerea lui Baidar, Kadan și Orda, au început operațiunile de recunoaștere la sfârșitul anului 1240. Un tumen mongol, de la recentul cucerit Volodimir-Volinski din Rusia Kieveană, au prădat întâi Lublin, apoi au asediat și jefuit Sandomierz (care a căzut pe 13 februarie). În această perioadă ei și-au împărțit forțele. Forțele lui Orda au devastat centrul Poloniei, au înaintat spre Wolbórz apoi înspre nord, spre Łęczyca, înainte de a porni spre sud prin Sieradz spre Wrocław
Invazia mongolă a Poloniei () [Corola-website/Science/329509_a_330838]
-
de la Tursk [6] La 18 martie au învins o altă armată poloneză cu unități din Cracovia și Sandomierz în Bătălia de la Chmielnik. Prin ținuturile poloneze s-a răspândit panica, iar cetățenii au abandonat Cracovia, care la 24 martie a fost jefuită și arsă de mongoli. În același timp, una dintre cele mai puternice ducate a Poloniei, și ducele de Silezia, Henric al II-lea cel pios, s-au împreunat forțele lor și ale aliaților în jurul Legnica. Henry, cu scopul de a
Invazia mongolă a Poloniei () [Corola-website/Science/329509_a_330838]
-
Henry, în ciuda faptului că avea armată aproximativ egală cu a mongolilor, a fost învins la Legnica, la 9 aprilie, după ce mongolii provocat confuzie în rândul forțelor poloneze. Mongolii nu au ocupat castelul Legnica, dar nimic nu îi mai împiedica să jefuiască Silezia, înainte de a pleca să se unească cu forțele lor principale din Ungaria. Mongolii evitat forțele din Boemia, dar au învins maghiarii în Bătălia de la Mohi. Dar vestea că Marele Han Ögedei a murit în anul precedent a determinat întoarcerea
Invazia mongolă a Poloniei () [Corola-website/Science/329509_a_330838]
-
au desfășurat activitatea mai mulți teologi de renume. Dezvoltarea Kazimierz a încetinit în secolul al XVII-lea, când curtea regală s-a mutat la Varșovia, astfel încât meșteșugarii și artiștii au pierdut comenzi profitabile. În timpul războaielor cu suedezii orașul a fost jefuit de ambele părți opuse. După prăbușirea statului polonez, orașul a intrat sub stăpânirea austriacă, iar Kazimierz a devenit o suburbie fără importanță a Cracoviei. Kazimierz la sfârșitul sec. al XVIII-lea, când autoritățile austriece au ordonat dărâmarea zidurilor cetății și-
Kazimierz () [Corola-website/Science/329510_a_330839]
-
lui Eduard, Margatera, care ajunsese în Anglia după ce petrecuse câțiva ani în Ungaria. Dacă această aranjare a căsătoriei era făcută în 1059, acest lucru ducea la un eșec, fiind explicată invazia scoțienilor la Northumbria în 1061, când Lindisfarne a fost jefuit. Malcolm s-a căsătorit cu văduva lui Thorfinn Sigurdsson, Ingibiorg, o fiică a lui Finn Arnesson. Cei doi au avut un fiu, pe Duncan al II-lea, care avea să devină rege mai târziu. Unii comentatori medievali au susținut că
Malcolm al III-lea al Scoției () [Corola-website/Science/330997_a_332326]
-
înapoi și l-a forțat să renunțe la fată. Mai târziu, acesta a relizat că îl provocase pe rege, astfel Dunstan a fugit în sanctuarul din mănăstirea sa, iar Edwy, incitat de tânăra fată, l-a urmărit și i-a jefuit mănăstirea. Deși Dunstan a reușit să scape, el a refuzat să se întoarcă în Anglia până când Edwy nu murea. Potrivit înregistrărilor din Cronica anglo-saxonă, la încoronarea lui Edwy, Dunstan a fugit din Anglia însă nu se explicat motivul. Acest conflict
Edwy al Angliei () [Corola-website/Science/331029_a_332358]
-
spre sud, prădând locurile prin care trec. Spre deosebire de celelalte invazii consemnate în documentele istorice, de data aceasta se pare că e vorba de mai mult decât o simplă migrație. Triburile gaalilor s-au unit și sunt decise nu doar să jefuiască, ci să cucerească toate cetățile care le stau în cale. Agat propune o alianță, dar aceasta nu este privită cu ochi buni de unii dintre tevarani. Mai mult, faptul că între el și Rolery se înfiripă o poveste de dragoste
Planeta exilului () [Corola-website/Science/335433_a_336762]
-
timp de zece zile, înainte de a se retrage. Pe 24 septembrie 1944 se dau lupte timp de câteva ore pe ulițele satului, după care honvezii se retrag. Trupele române realizează represalii la adresa localnicilor, executând 41 de persoane, maltratând alte persoane, jefuind avutul sătenilor și incendiind casa parohială a bisericii reformate ce a ars până la temelie; arhiva parohiei și averea familiei pastorului au fost distruse. Autoritățile comuniste instalate ulterior l-au acuzat pe pastorul reformat că a colaborat cu autoritățile horthyste. Pastorul
Ferenc Boros (pastor) () [Corola-website/Science/336493_a_337822]
-
lucrările la zidul împrejmuitor al bisericii, care este întărit cu cinci turnuri de apărare. La începutul secolului XVI se construiește turnul bisericii, iar în secolul următor se montează ceasul. Anul 1605 este unul dificil pentru această localitate: satul este atacat, jefuit și ars până la temelii în luptele împotriva rebelului Ștefan Bocskai. Până la 1690 satul suferă cumplit de pe urma războaielor care decimează populația redusă la doar 5 familii. Abia în a doua jumătate a secolului XVIII se mai execută diferite lucrări la biserică
Biserica fortificată din Șaroș pe Târnave () [Corola-website/Science/331076_a_332405]
-
lui Eduard, Margatera, care ajunsese în Anglia după ce petrecuse câțiva ani în Ungaria. Dacă această aranjare a căsătoriei era făcută în 1059, acest lucru ducea la un eșec, fiind explicată invazia scoțienilor la Northumbria în 1061, când Lindisfarne a fost jefuit. Malcolm s-a căsătorit cu văduva lui Thorfinn Sigurdsson, Ingibiorg, o fiică a lui Finn Arnesson. Cei doi au avut un fiu, pe Duncan al II-lea, care avea să devină rege mai târziu. Unii comentatori medievali au susținut că
Casa de Dunkeld () [Corola-website/Science/331098_a_332427]
-
cu vârsta între 17 și 45 de ani să fie internată în lagăre, după care să fie expediată pe continent, în afara unor situații execepționale. O asemenena măsură ar fi afectat cam 25% din populația masculină. Regatul Unit urma să fie jefuit de orice ar fi avut vreo valoare financiară, militară, industrială sau culturală, iar populația rămasă ar fi urmat să fie supusă unui regim de teroare. Pentru asigurarea siguranței ocupanților trebuiau luați ostatici civili, iar pedeapsa capitală urma să fie aplicată
Operațiunea Leul de Mare () [Corola-website/Science/331120_a_332449]
-
Ducele Abel s-a căsătorit cu fiica lui Adolf al IV-lea, Contele de Holsten, forțându-l pe regele Eric să renunțe la cucerirea sa. În anul următor, Abel și Holsten au luat cu asalt Iutlanda și Funen, arzând și jefuind zona până în nord la Randers și Idense. Abel a fost susținut de orașul Lübeck, precum și de frații lui Christopher, Lord de Lolland și Falster și Knut, Duce de Blekinge. Eric a ripostat imediat recucerind orașul Ribe și ocupând orașul patrimonial
Eric al IV-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/331274_a_332603]
-
Jarl și a soției sale, Estrid Svendsdatter, fiica regelui Svend I al Danemarcei și sora regelui Knut cel Mare. Svend a crescut ca un lider militar și a servit pentru o vreme sub regele Anund Iacob al Suediei. El a jefuit zona Elbe-Weser în 1040, dar a fost prins de Arhiepiscopul de Hamburg-Bremen și eliberat la scurt timp după aceea. Svend a fost făcut Conte sub regele danez Hardeknud și a condus o campanie persoanală împotriva Norvegiei, dar a fost învins
Svend al II-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/331265_a_332594]
-
oraș este devastat de o epidemie de „orbire albă” instantă. Primii afectați sunt puși în carantină de către autorități într-un spital de boli mintale abandonat unde nou creata "societate a orbilor" se destramă repede. Infractorii și cei puternic fizic îi jefuiesc pe cei slabi, hotărându-le rațiile de alimente și comițând acte oribile. Există, totuși, un martor ocular al acestui coșmar. O femeie a cărei vedere nu a fost afectată de epidemie își însoțește soțul orb în carantină. Acolo, păstrându-și
Alb orbitor (film) () [Corola-website/Science/331311_a_332640]
-
Jarl și a soției sale, Estrid Svendsdatter, fiica regelui Svend I al Danemarcei și sora regelui Knut cel Mare. Svend a crescut ca un lider militar și a servit pentru o vreme sub regele Anund Iacob al Suediei. El a jefuit zona Elbe-Weser în 1040, dar a fost prins de Arhiepiscopul de Hamburg-Bremen și eliberat la scurt timp după aceea. Svend a fost făcut Conte sub regele danez Hardeknud și a condus o campanie persoanală împotriva Norvegiei, dar a fost învins
Casa de Estridsen () [Corola-website/Science/331281_a_332610]
-
Ducele Abel s-a căsătorit cu fiica lui Adolf al IV-lea, Contele de Holsten, forțându-l pe regele Eric să renunțe la cucerirea sa. În anul următor, Abel și Holsten au luat cu asalt Iutlanda și Funen, arzând și jefuind zona până în nord la Randers și Idense. Abel a fost susținut de orașul Lübeck, precum și de frații lui Christopher, Lord de Lolland și Falster și Knut, Duce de Blekinge. Eric a ripostat imediat recucerind orașul Ribe și ocupând orașul patrimonial
Casa de Estridsen () [Corola-website/Science/331281_a_332610]
-
Profitând de situații, șeful Jarimar al II-lea Rügen a adunat o armată și a invadat Zeelanda. Regina Margareta a ridicat o armată însă a fost învinsă în 1259 în apropiere de Ringsted. Jarimar a mers pentru a ataca și jefui Copenhaga, expediându-și armata în Skåne pentru a-i continua campania. Din nefericire pentru el, acesta a întâlnit mânia soției unui fermier care l-a ucis pe loc. Crezând că incursiunea a arătat slăbiciunea reginei, Ducele Valdemar s-a răzvrătit. Regina
Casa de Estridsen () [Corola-website/Science/331281_a_332610]
-
a fost găsit într-un loc de parcare al Wal-Mart în Kenedy, Texas. Mai întâi, cei 7 texani s-au dus în Sân Antonio, Texas chiar după ce au evadat. Realizând că fug fără a avea niciun ban la ei, au jefuit un Radio Shack în Pearland, Texas în Greater Houston ziua următoare, pe 14 Decembrie. Au hotărât să jefuiască un magazin cu articole de sport Oshman, în apropiere de Irving, Texas. Pe 24 Decembrie 2000, au jefuit magazinul, au legat și
Cei șapte texani () [Corola-website/Science/331394_a_332723]