149,721 matches
-
ar număra și personalități artistice ale vremii, cel mai cunoscut nume fiind cel al creatoarei de modă Doina Levintza. Dosarul a fost înregistrat la data de 26 aprilie 2013 la Curtea de Apel București, urmând să primească un termen de judecată. Columbeanu a fost verificat de CNSAS în calitate de candidat la Primăria Capitalei, la alegerile din 2012. Potrivit CNSAS; Irinel ar fi avut numele conspirativ "Ivănescu". Columbeanu ar fi primit bani pentru notele informative, dar a fost recompensat și cu mai multe
Irinel Columbeanu, acuzat că a turnat-o la Securitate pe Doina Levintza by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/72306_a_73631]
-
unele trăsături cari coincideau foarte mult cu mine, cari uneori erau scoase din sufletul meu. ( 1, 92 ). Deși tot el, și numai cu un an înainte de a-și proclama această afinitate sufletească și, anume la 5 ianuarie 1857, formulase o judecată de o derutantă asprime la adresa viitorului său obiect de adorație: o biografie a lui Goethe ce o cetii îmi făcu o impresie foarte neplăcută, om curios a fost Goethe cât a trăit și toate vorbele frumoase din operile lui mi
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
austeritate poetică, produce secvențe și detalii admirabile ce presupun în egală măsură finețe stilistică și psihologică". Noul volum nu face excepție de la regulile generale, care dau specificitate scrisului lui Alexandru Vlad. Aceeași finețe a observației dublată de un bun-simț al judecății și de o mereu surprinzătoare prospețime a notației. Toată logica volumului se întemeiază pe un balans continuu între "două lumi": vis/realitate, tinerețe/bătrânețe, satul tradițional/satul postmodern, urban/rural, valorile tradiționale/valorile(?) postmodernității. Simpla înșiruire a acestor dublete antitetice
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
Doina Condrea Derer Saga pentru cititorul mileniului trei este prima judecată ce-ți vine în minte sfîrșind lectura primului roman al prozatoarei Mariolina Venezia, De o mie de ani mă aflu aici (Mille anni che sto qui, Einaudi, 2007), cîștigător al ultimei ediții a Premiului Campiello. Cele nici 250 de pagini
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
făcuse schema rudelor ca aide-mémoire pentru bunica nonagenară debusolată în noianul amintirilor, cînd în mintea-i încețoșată morții și vii nu se deosebeau. În rest, totul este redat la persoana a treia de vocea unui povestitor bine documentat, sigur de judecata lui, capabil să poarte cititorul din ziua proclamării Romei drept capitală a întregii Italii (cu mulți ani înainte de a fi fost realmente cucerită), adică din 1861, pînă la finele mileniului II. În postfață, scriitoarea (născută în 1961 la Matera, autoare
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
Nu știu cîtă lume ia în serios pe filozoful Camil Petrescu. Nu știu nici dacă multă lume acceptă că există o filozofie a lui Camil Petrescu. Știu însă că noocratul a fost pus la zid fără nici măcar cea mai sumară judecată, ba obligat să-și plătească și glonțul care l-a doborît. ș...ț Nu îmi propun să arăt, extrem de explicit, cît este de filozof Camil Petrescu și dacă are sau nu filozofie. Nu cred că în felul acesta se pune
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
Mircea Mihăieș Tensiunea din viață publică a României te împinge în situații și poziții în care nu te recunoști. Să iau un exemplu în care s-au întâlnit mai multe "spețe" -, adică judecăți de ordin politic, etic și juridic. E vorba de cazul Norica Nicolai. Mă număr printre cei care au afirmat public că un astfel de personaj nu are ce căuta în fruntea Ministerului Justiției. Nu mai reiau argumentele, pentru că ele au
Justiția cu față colhoznică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8774_a_10099]
-
oamenii în halate stacojii de la Curtea Constituțională au dat niște motivări ce te fac să ridici uluit privirile la cer. Ceea ce, ca simplu cetățean, n-are cum să nu te îngrijoreze. După această logică, orice instanță prevăzută cu atribuții de judecată poate motiva orice decizie, în funcție de presiunile care se fac asupra sa ori pornind de la interese de grup. Cunoscând, cât de cât, situația din România, ar rezulta că singurii care ar fi putut face presiuni reale asupra Curții Constituționale sunt tocmai
Justiția cu față colhoznică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8774_a_10099]
-
și în al doilea rând, o continuare și o dezvoltate a acestuia. Ceea ce, desigur, nu impietează asupra staturii poetice a unui Nichita Stănescu, a "oniricilor" sau a "textualiștilor" optzeciști, dar ei aparțin altui ciclu istorico-literar. E o constatare, nu o judecată de valoare.
O explicație by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/8773_a_10098]
-
adăuga încă una: relația cu scrisul, cu textul, cu lumea virtuală a cuvintelor; cu textul literar în genere și cu textul ca experiență proprie. Ion Popescu-Negreni rămîne și aici un realist, un narator spontan, neelaborat, care amestecă informația banală cu judecata morală și observația neutră cu notația autoreflexivă și cu tonul imnic, uneori cu accente de jelanie biblică. El nu scrie propriu-zis, adică nu scrie pentru alții. Cartea sa de memorialistică, apărută în 1998 la Editura Arc 2000, se numește Pagini
Memoriile și memoria pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8766_a_10091]
-
măsură să descrie fenomenul. Suntem destul de departe de șocul primilor ani de după Revoluție ca să putem da un răspuns mai limpede. O critică de diagnostic al unei perioade își cere dreptul la existență, alături de o critică de analiză, de sinteză, de judecată imediată, de comparatism, de interpretare hermeneutică. O critică de diagnostic înseamnă observația asupra tendințelor literare ale actualității, remarcând fenomenele simptomatice dincolo de lectura izolată a cărților. Cum aș răspunde rapid la întrebarea " Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism - Simptomatologie generală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8783_a_10108]
-
valoarea Spaniei în ansamblul ei și cea a spaniolilor luați individual". Ei, dar de aici intrăm de acum în niște subtilități pentru a căror evaluare nu sunt suficiente două săptămâni itinerante printr-un colț de Spanie. Așa cum, pentru a emite judecăți și nu doar impresii asupra Barcelonei, ai avea nevoie de câteva luni, nicidecum de câteva ore: o simplă privire asupra planului orașului sau asupra imaginii sale aeriene îți dă senzația descurajantă că e de necuprins. Poate nici în luni, poate
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
cât și pentru România, în particular. Există o limitare a implicării. S-ar putea face cu singuranță mai mult, atât pentru difuzarea culturii italiene în România, cât și în sens invers mai cu seamă. S-ar evita astfel multe din judecățile eronate existente în rândul opiniei publice. Sună ciudat faptul că opinia publică italiană descoperă anumite lucruri despre România doar în situații-limită, în contextul unor incidente. Nu e posibil ca România să fie imaginată ca o țară exotică, aproape necunoscută. O
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
scriitură mustind de vitalitate. Ritmul hipnotic al relatării generează efecte paradoxale; nici o contradicție între concretețea debordantă a personajelor și aerul lor fantomatic." Avem, în acest eșantion, o descriere analitică exactă, limpede, perfect verificabilă, care ține - de una singură - locul oricărei judecăți de valoare. Aflăm, de aici, cum se folosește romanul, știm în ce dozaj și cu ce eventuale precauții trebuie administrat el, dar ne lipsește eticheta care să ne indice prețul. Lucrul se poate, desigur, explica prin vechea convenție a criticii
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
dori să fie o încercare de pătrundere în mine însumi, lentă, necruțătoare, francă și de absolută sinceritate. Impresiile despre alții, despre lumea din afară vor înfățișa nu senzațiile momentane, ci mai ales - așa aș vrea cel puțin - păreri filtrate prin judecata mea rece, obiectivă, ceva ca o reflectare vie în oglinda sufletului meu. Așa, sînt sigur că se vor cuprinde aici lucrurile și întîmplări prezente, viitoare sau trecute, care ar pune într-o lumină dezagreabilă și pe alții, și chiar pe
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
am relevat în momentele apariției, acesta abundă în consemnările unor surse intermediare, a unor "zvonuri", a unei atmosfere de comeraj. Spre a nu mai vorbi de aprecierile frecvent stînjenitoare, de nu chiar "infamante" la adresa "apropiaților" și nu numai. E verosimilă judecata sintetic-sapiențială a lui Mircea Zaciu cu privire la jurnalul scriitorului surghiunit la Paris ("un asemenea document uman riscă să tulbure multe conștiințe, să pună semne de întrebare cu privire la identitatea noastră, la probitatea noastră"), însă vorbele acestea nu au cumva un efect de
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
Ion Petrovici; la 8 martie 1946: "De bună seamă, mă mai deosebesc de predecesorii mei, prin faptul că nu privesc nicidecum fenomenul literar ca pe un epifenomen al ambianței social-politice, iar pe de altă parte nu las niciodată în suspensie judecata axiologică. Operele literare ale curentelor tendențioase sau teziste nu-și află justificarea decât în măsura în care se realizează artistic, ŤIdeologiať rămâne așadar pe planul al doilea, spre dezamăgirea unei minorități studențești, care mă consideră pe deplin Ťreacționarť, în felul presei locale comuniste
Documente literare by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8894_a_10219]
-
versiune a traducerii au fost reformulate. De exemplu, fraza "Din cuvintele celor doi conducători științifici, care garantează asupra calității (sau asupra defectelor) lucrării scrise, și din capacitatea pe care candidatul o arată în susținerea opiniilor exprimate în scris se ivește judecata comisiei" (2000, p. 9; sublinierile în text, aici și în continuare, îmi aparțin) devine: În baza celor spuse de cei doi conducători științifici, ce garantează asupra calității (sau asupra defectelor) lucrării și a capacității pe care candidatul o arată în
"Teza este asemenea porcului..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9775_a_11100]
-
o știință. O afirmație e schimbată cu o negație, o bucurie e înlocuită de un regret. La sfârșitul carierei, ni-l imaginăm pe E. Lovinescu reflectând: ce bine ar fi să fie critica o știință, riguroasă, obiectivă și ireproșabilă în judecăți, după atâtea instabilități, dispute, pricinuite de înțelegerea criticii ca o artă, subiectivă și vulnerabilă în aprecieri, în revizuiri reproșabile, discutabile la nesfârșit! Dar nu-i mai puțin adevărat că E. Lovinescu își reprimă o satisfacție secretă: ce bine că, totuși
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
roată zimțată cu care tăiai aluatul. Cuvintele mi se păreau ca niște jucării, iată că aveam astfel la dispoziție toate jucăriile din lume. Comentariile tale erau scurte și arătau o anume rezervă, ca și cum te-ai fi îndoit de propria-ți judecată sau ai fi dorit să-mi insufli un pic din modestia ta. Visam deja să devin romancier. Poate că încercai să mă înarmezi împotriva viitoarelor decepții asemănătoare celor pe care le încercaseși și tu. Viața te obligase să renunți la
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
treia povestiri o face mai puțin reușită decît celelalte. Respectînd titlul, ea se rezumă la un moment din viața scriitorului Tritone cu trimitere la cazul (tipic?) al artistului de succes, adulat, pus în situația de a lua cunoștință și pe judecăți negative la adresa lui. Ca și în precedentele texte, mai interesante sînt figurile secundare, creionate din frînturi de amintiri despre cunoscuți din anii îndepărtați, legați mai mult sau puțin direct de protagonist. Meritul lui Celati este de a nu lăsa să dispară
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
în literatură după toate Ťismeleť veacului". La antipodul camarazilor săi strălucit realizați, Pericle Martinescu vădește o fibră slabă. Tabla principiilor de comportament ce și le propune include izolarea: "Cănd nu cunoșteam oamenii Ťmariť și-i priveam de la distanță, puteam face judecăți de valoare mult mai juste asupra lor. Asupra celor pe care îi cunosc de-aproape nu pot să-mi fac nici o părere favorabilă. Fii, deci, cît mai departe de Ťeiť". Scriitorul apreciază reputația în răspăr: "Pentru anumite persoane și situații
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
vietatea (nu, nu conced să o numesc corcitură) între fișa caracterologică, schița literară, anamneza medicală, foaia de observație a lingvistului și eseu sau chiar poezie" (p. 8). În aceste gânduri aflate între vis și realitate, se amestecă de-a valma judecăți literare, amintiri dintr-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat, idei apărute în conversațiile de peste zi, replici de demult revenite surprinzător în minte prin inexplicabile capricii ale memoriei. Nu toate tabletele din componența volumului pot fi însă încadrate în
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
precum cel din 88 de minute, cu Al Pacino pe post de antrenor la o școală de "spionaj", pregătind ofițeri de informații. În 88 de minute, Al Pacino joacă rolul psihiatrului Jack Gramm cu aportul căruia a fost trimis în judecată un criminal în serie ce urmează să fie executat în urma sentinței juriului. Surprinzător însă, crimele purtînd amprenta indelebilă a celui aflat la un pas de executarea pedepsei, continuă făcînd astfel posibilă și versiunea conform căreia profesorul Gramm a comis o
88 de minute trecute fix... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9843_a_11168]
-
pune în discuție și cum faptul teatral. Anvergura personalităților antrenate în mecanismul jurizării - și cred că determinant este juriul pentru nominalizări, după aceea, juriul care îi stabilește pe cîștigători, lucrează mai îngrădit, cu materialul clientului, cum se spune - dă credibilitate judecăților, analizelor și face ca rumoarea să fie de mică amploare. Are greutate cine te-a introdus în cărți sau te-a lăsat în afara lor. Cuvîntul unei personalități diluează suspiciunile, numeroase în cazul creatorilor. Subiectivitatea nu poate fi exclusă din nici un
Gala UNITER Succinte considerațiuni by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9842_a_11167]