28,495 matches
-
relevat că nu s-a cristalizat o practică unitară și constantă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, în scopul prevenirii apariției unei jurisprudențe neunitare“ (Decizia nr. 61 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 9 februarie 2021, paragraful 54). Sau, altfel spus, „cerința noutății este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în
DECIZIA nr. 49 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261311]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 1.213 din 21 decembrie 2021, paragraful 80). ... c) „În evaluarea cerinței noutății, relevantă nu este atât data adoptării normei legale, după cum constant a subliniat Înalta Curte de Casație și Justiție, ci dezvoltarea unei jurisprudențe în materie“, deoarece „caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor“ (Decizia nr. 42 din 29 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 16
DECIZIA nr. 49 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261311]
-
practică judiciară neunitară cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării, suficient de consistentă pentru a se aprecia că nu mai poate fi atins scopul pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept, acela al preîntâmpinării unor divergențe de jurisprudență. ... 39. Faptul că practica judiciară neunitară a apărut ulterior Deciziei nr. 44 din 21 noiembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind, în opinia instanței de trimitere, consecința interpretărilor diferite
DECIZIA nr. 49 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261311]
-
căreia persoanele care construiesc fără autorizație de construire și cele care construiesc cu nerespectarea autorizației, deși se află în situații similare, beneficiază de un regim sancționator diferit, sub aspectul severității amenzii prevăzute drept sancțiune, Curtea constată netemeinicia acesteia. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a stabilit în mod constant că principiul egalității nu înseamnă uniformitate, astfel că, dacă unor situații egale trebuie să le corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit, iar încălcarea principiului egalității
DECIZIA nr. 376 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261273]
-
o identitate în ceea ce privește stabilirea sancțiunilor celor mai adecvate, care să își atingă scopul punitiv și, în același timp, preventiv și educativ. Din această perspectivă, o diferențiere este nu doar admisibilă, ci chiar necesară. În acest sens, în jurisprudența sa, Curtea a stabilit, în ceea ce privește principiul egalității consacrat prin art. 16 din Constituție, că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci
DECIZIA nr. 376 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261273]
-
în derizoriu. Așadar, de plano, faptele contravenționale sunt similare infracțiunilor, însă au o gravitate mai redusă și, în consecință, și sancțiunile prevăzute de legea contravențională trebuie să fie mai reduse decât cele prevăzute de legea penală. ... 35. Având în vedere jurisprudența anterior menționată, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (1)-(3). ... 36. Referitor la susținerea potrivit căreia limita minimă foarte ridicată a amenzii prevăzute pentru contravenția reglementată de art. 26 alin. (1
DECIZIA nr. 376 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261273]
-
Legea nr. 80/1995), introduse prin Legea nr. 101/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 (Legea nr. 101/2019), în raport cu prevederile art. 36 alin. 1 lit. e) și h) din Legea nr. 80/1995. ... ... III. Principalele coordonate ale divergențelor de jurisprudență 10. Într-o orientare jurisprudențială, s-a apreciat că dispozițiile art. 52 alin. 4 din Legea nr. 85/1995, în forma modificată prin Legea nr. 101/2019, se aplică numai situațiilor juridice născute după intrarea în vigoare a Legii nr. 101/2019, adică
DECIZIA nr. 16 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261302]
-
s-a considerat că trecerea în corpul ofițerilor este un fapt juridic care generează acordarea gradului militar, astfel că, și pe viitor, acordarea gradelor trebuie să țină seama de forma legii în vigoare la data trecerii în corpul ofițerilor. Această jurisprudență este reflectată de hotărâri judecătorești definitive pronunțate de tribunalele Bacău și București și curțile de apel București și Timișoara. ... 11. Într-o altă orientare jurisprudențială, s-a reținut că nici în Legea nr. 80/1995 și nici în Legea nr. 101/2019
DECIZIA nr. 16 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261302]
-
chestiune juridică disputată în fața instanței de judecată are valoarea unei probleme de drept autentice și deschide calea unui recurs în interesul legii, în doctrină considerându-se că numai textele normative lacunare, imperfecte, deci interpretabile, și care au generat o jurisprudență neunitară, constituie reale probleme de drept și pot face obiectul unui recurs în interesul legii. ... 22. Având în vedere aceste considerații de ordin teoretic, rămâne a fi clarificată condiția referitoare la existența unei probleme de drept, cu toate valențele sale
DECIZIA nr. 16 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261302]
-
contradictorii, în una și aceeași situație juridică. ... 29. În concret, s-au conturat cele două orientări jurisprudențiale diferite, vizând interpretarea și aplicarea dispozițiilor expuse la pct. II din prezenta decizie, care justifică pronunțarea unei decizii menite să asigure unitatea de jurisprudență. ... 30. În ceea ce privește cea de-a a treia condiție de admisibilitate, prevăzută de art. 515 din Codul de procedură civilă, care impune ca dovada soluționării diferite a problemei de drept ce face obiectul sesizării să se facă prin
DECIZIA nr. 16 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261302]
-
coroborarea prevederilor art. 64 alin. (1) și ale art. 76 alin. (3) din Constituție rezultă că o lege organică aflată într-o procedură de urgență nu poate fi adoptată decât în condițiile prevăzute expres și detaliat în Regulamentul Senatului. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, în vederea adoptării unui act normativ coerent și fundamentat, din punctul de vedere al organizării procedurii de lucru, Parlamentul trebuie să dea dovadă de suplețe și flexibilitate, în limitele Constituției și ale regulamentelor parlamentare (a se vedea, de
DECIZIA nr. 525 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261395]
-
76 din Constituție și prevederilor Regulamentului Senatului, acesta s-a comportat practic ca însuși Senatul, exercitând astfel în nume propriu suveranitatea națională, contrar art. 2 din Constituție, potrivit căruia suveranitatea se exercită doar prin organele reprezentative constituite prin alegeri. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, art. 74 din Constituție privind inițiativa legislativă acoperă și dreptul deputaților și senatorilor de a depune, de a dezbate și de a susține amendamente de către (Decizia nr. 474 din 28 iunie 2016, paragraful 37, sau Decizia nr.
DECIZIA nr. 525 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261395]
-
întâi din Constituție și de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, trebuie realizată sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordine
DECIZIA nr. 525 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261395]
-
coroborarea prevederilor art. 64 alin. (1) și ale art. 76 alin. (3) din Constituție, rezultă că o lege organică aflată într-o procedură de urgență nu poate fi adoptată decât în condițiile prevăzute expres și detaliat în Regulamentul Senatului. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, în vederea adoptării unui act normativ coerent și fundamentat, din punctul de vedere al organizării procedurii de lucru, Parlamentul trebuie să dea dovadă de suplețe și flexibilitate, în limitele Constituției și ale regulamentelor parlamentare (a se vedea, de
DECIZIA nr. 523 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261393]
-
76 din Constituție și prevederilor Regulamentului Senatului, acesta s-a comportat practic ca însuși Senatul, exercitând astfel în nume propriu suveranitatea națională, contrar art. 2 din Constituție potrivit căruia suveranitatea se exercită doar prin organele reprezentative constituite prin alegeri. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, art. 74 din Constituție privind inițiativa legislativă acoperă și dreptul de a depune, de a dezbate și de a susține amendamente de către senatori și deputați (Decizia nr. 474 din 28 iunie 2016, paragraful 37, sau Decizia nr.
DECIZIA nr. 523 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261393]
-
întâi din Constituție și de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, trebuie realizată sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordine
DECIZIA nr. 523 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261393]
-
sau al Legii nr. 256/2018, referitor la diferite operațiuni petroliere, ceea ce contravine atât normelor de tehnică legislativă - art. 14 intitulat Unicitatea reglementării în materie din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, cât și jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, care a arătat că un act normativ poate cuprinde reglementări și din alte materii conexe numai în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmărit de acest act (Decizia nr. 214 din 9 aprilie 2019
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
și la principiul securității juridice. ... 9. Aceleași modificări aduse legii de Camera decizională determină, pe de altă parte, și nesocotirea principiului bicameralismului, întemeiat pe art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție și dezvoltat printr-o solidă și constantă jurisprudență a Curții Constituționale. Potrivit acesteia, trebuie avute în vedere o serie de elemente/criterii semnificative mai degrabă în dimensiunea lor calitativă, de substanță, și nu cantitativă, pentru a se putea determina cazurile în care se încalcă principiul bicameralismului: a) scopul inițial
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
624 din 26 octombrie 2016, nr. 62 din 13 februarie 2018 și nr. 3 din 13 ianuarie 2021). ... 10. Cu privire la scopul inițial al propunerii legislative, autorul sesizării susține, în considerarea elementelor de identificare a principiului bicameralismului trasate în jurisprudența în materie a Curții, că acesta era clar determinat și limitat la deblocarea unor situații privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români, ceea ce a justificat necesitatea intervenției asupra Legii nr. 9/1998 și a Legii nr. 290/2003. ... 11. Cât
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și onshore de adâncime -, ceea ce contravine normelor de tehnică legislativă cuprinse în art. 14 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, norme care, potrivit jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, se impun în mod obligatoriu din perspectiva principiului legalității și al statului de drept, principii consfințite de art. 1 alin. (5) și, respectiv, art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală (deciziile nr. 104 din 6
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
legislativă pentru elaborarea actelor normative, reprezentând, prin urmare, o nouă nesocotire a art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 18. În ceea ce privește principiul bicameralismului, prevăzut de art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție, se apreciază, în lumina jurisprudenței în materie a Curții Constituționale și pe baza unui examen comparativ între cele două forme adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, că forma finală a legii, prin extinderea domeniilor de reglementare la cele specifice Legii nr. 24/2007 și Legii
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
serie de modificări, ceea ce contravine normelor de tehnică legislativă cuprinse în Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, principiului bicameralismului și jurisprudenței în materie a Curții Constituționale. ... 30. Curtea reține că cele două critici principale de neconstituționalitate au aceeași sursă a pretinselor vicii de neconstituționalitate, și anume introducerea, direct în Camera decizională, a două prevederi care, prin propriul obiect de reglementare, sunt
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
diferența specifică dintre forma adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, și forma adoptată definitiv de Camera decizională. ... 35. În ceea ce privește aportul fiecărei Camere parlamentare în activitatea de legiferare, Curtea Constituțională, în vasta și constanta sa jurisprudență referitoare la principiul bicameralismului, a statuat, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, că Legea fundamentală nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
Curții, urmează a se analiza dacă cele 25 de amendamente introduse prin votul definitiv al Camerei Deputaților în corpul legii adoptate de Senat, în calitate de Cameră de reflecție, respectă limitele principiului bicameralismului, având în vedere criteriile esențiale stabilite în jurisprudența Curții pentru a se determina cazurile în care, prin procedura parlamentară, se încalcă acest principiu, și anume: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
din Legea fundamentală, cât și principiul bicameralismului, consacrat de art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție, astfel că legea examinată este neconstituțională, în ansamblul său. ... 51. Conform art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală și având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, Parlamentului îi revine obligația de a constata încetarea de drept a procesului legislativ. În cazul inițierii unui nou proces legislativ, trebuie să fie respectate statuările cuprinse în decizia de admitere a Curții Constituționale cu referire
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]