5,821 matches
-
să mă specializez și în arhitectura propriu-zisă și să construiesc. Am colaborat de pildă la Ministerul Lucrărilor Publice ("O oroare!" exclama Ioanide), la Palatul Cercului Militar ("Grozăvie!" se scandaliza Ioanide). Evident, nu pot să afirm că nu mă simt în largul meu în arhitectură, aspirația mea intimă a fost totuși pentru o ocupație intelectuală mai subtilă, cum ar fi literatura, filozofia. Pentru asta trebuie răgaz, mai puține obligații sociale și, drept să spun, o capacitate de a suporta mizeria, pe care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
încreți din sprâncene. Visase cu câteva zile înainte că intra într-un golf asemenea aceluia din peisaj, cu multe coloane pe țărm, și înainta în apă în direcția unui sicriu de aur înflorit ca și raza tabloului și plutind în larg. Se deșteptase cu sentimentul că apa-i ajunsese la gură. Pictura îi făcu o impresie neplăcută, de funebru. Saferian, aflând de vânzarea tabloului, se căină: . - Trebuia să-l faci cadou. Așa scump! Puteai să iei, dacă refuză gratis, cincizci de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nefericire, e supărat pe dumneata. Ex-ministrul renunță a mai pofti la masă un oracol atât de sinistru și-i întinse mâna foarte obosit. Ar fi preferat să se întîlnească cu Ioanide. Pomponescu ar fi dorit să stea de vorbă pe larg cu un om bine informat ca Gaittany, spre a-și face o idee justă asupra situației. Simțea nevoia de a se întoarce la catedră și a se dedica de aci înainte numai problemelor de specialitate. Nu îndrăznea să forțeze lucrurile
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
parte dintr-o argumentare mai cuprinzătoare privind multilateralismul și politica externă. Mai mulți prieteni și critici m-au sfătuit ca, în cazul în care vreau ca termenul să fie bine înțeles și întrebuințat în politica externă, să îl explorez pe larg și să îl dezvolt. Acesta este scopul cărții de față. Această lucrare reflectă relațiile internaționale tensionate care au apărut înainte, în timpul și în urma Războiului din Irak. Spre deosebire de războiul din Golf din anul 1991, când tatăl său a construit o coaliție
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
războiului din Irak. Răspunsul este "multe." Desigur, în special în primul capitol, unde sunt expuse conceptele de bază, cititorii vor descoperi fragmente care se suprapun cu lucrările mele de dinainte. Însă aici dau definiții mult mai precise și exemple pe larg, folosesc date indicate de sondaje și cercetări recente și explorez implicațiile și limitele puterii blânde într-un mod nou față de lucrările mele anterioare. Primul capitol contribuie, de asemenea, la analiza schimbării contextului puterii în politica internațională și a motivelor pentru
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
nevoilor și al intereselor noastre; • când ne aflăm în fața unor reticențe în a negocia sau a unor atitudini defensive, să întrebăm partenerul ce anume l-ar face să se simtă mai bine dispus, mai interesat, mai motivat sau mai în largul lui; • să renunțăm la rolul de oponent și să ne comportăm ca partener; • să creăm un climat de consens. Să acordăm atenție terenului comun, acolo unde interesele, prioritățile și preocupările sunt complementare. Să discutăm despre problemele, aspectele, elementele, sarcinile asupra
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a unei sorți neprielnice, chiar a unei nenorociri adevărate" (Braud, 2008, p. 30). Vorbind despre acest malefic tip al bucuriei, Fr. Nietzsche în Omenesc, prea omenesc, vol. II reține: "Bucuria malignă provine din aceea că cineva nu se simte în largul său din diverse motive de care este conștient [...] Răul care-l lovește pe celălalt îl despăgubește, reconciliindu-i invidia" (apud, Braud, 2008, p. 31). Este un lucru știut de cei mai mulți că "dezvăluirea abjecției care mânjește o reputație îi bucură pe
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care prezenta Botezul ca o tăiere împrejur nouă deosebită de cea a Vechiului Testament, trebuia în chip necesar să meargă pe acest drum<footnote Adhémar D'Alés, Baptême et confirmation, Librairie Bloud et Gay, Paris, 1928, p. 64; vezi pe larg la Pr. Dr. Gheorghe Lițiu, „Sfinții Părinți despre botezul copiilor”, în Mitropolia Banatului, Anul XXVIII (1978), Nr. 1-3, p. 6-7. footnote>. Din vremea Apostolilor și până astăzi, Biserica a primit pe copii la Botez, acesta fiind prin urmare o condiție
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
botezați, inclusiv sugarii. Deducția aceasta, prof. J. Jeremias o întărește cu cunoscutele texte neotestamentare în care se vorbește de botezarea unor case întregi de convertiți, de care am discutat în prezentul studiu, însă în alt capitol. (A se vedea pe larg Pr. Prof. Grigore T. Marcu, „Botezat-a pruncii Biserica creștină primară?”, în Mitropolia Olteniei, Anul VIII (1956), Nr. 4-5, p. 181-182 et passim). footnote>. Prozeliții care erau circumscriși urmau și o baie de purificare - așa-numitul „botez al prozeliților”<footnote
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Kurt Aland, Taufe und Kindertaufe, 40 Sätzezur Aussage des N. T. und dem historischen Belund, Gütersloh, 1971 și mulți alți exegeți moderni; cf. Martenson, Baptême et vie chrétienne, Les Éditions du Cerf, Paris, 1982, p. 214; a se vedea pe larg la Ioan Saucă, op. cit., p. 298. footnote>. Istoria Bisericii creștine ne arată că de la Pogorârea Duhului Sfânt asupra Sfinților Apostoli, la cele dintâi Rusalii, credința creștină s-a răspândit în toată lumea cunoscută pe atunci. Încă de la întemeierea Bisericii creștine, Sfântul
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
presupune alăturarea la coaliția mai slabă. În mod tipic, balansarea este considerată drept strategia mai des întâlnită, pentru că alinierea implică riscul de a fi exploatat de partea mai puternică. Cu toate acestea, în istorie există situații de aliniere, discutate pe larg în literatura de specialitate (vezi Walt, 1984). Huntley compară alinierea, pe care o asociază cu predicțiile liberale, atât cu configurația balanței de putere prevăzută de neorealism, cât și cu inerția instituțională pe care se bazează analiza instituționalistă. Abordarea liberală oferă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
chino-japoneze sunt centrale în această dinamică regională, și, într-adevăr, există semne de tensiuni între aceste țări. Tensiunile au fost evidente în câteva situații testele nucleare ale Chinei, pașii Chinei în direcția creării unei marine militare capabile să opereze în largul oceanelor, și creșterea sprijinului în rândul opiniei publice japoneze pentru relații mai strânse cu Taiwan (Calder, 1996, p. 144; Green și Self, 1996, pp. 36-37; Garrett și Glaser, 1997, p. 397). De asemenea, tensiunile dintre Japonia și China se intersectează
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ale fenomenului (filozofic, antropologic, sociologic), dar care accentuează totodată sentimentul că avem de-a face cu o temă complexă, greu de stăpânit în totalitatea sa. În final, perspectiva sociologică nu ajunge să se impună. Antropologii par a fi mai în largul lor în ceea ce privește acest subiect. De câțiva ani, ei propun scurte lucrări cu finalitate sintetică (Cuche, 1996; Warnier, 1999), la care se adaugă manualele de antropologie apărute în colecțiile editurilor PUF și Armand Colin. Punctul lor de vedere este mai bine
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se ridică din Prejudecata vulgară și al cărui ecou răsună în jurnale. Dar a blestema mașinile înseamnă a blestema spiritul uman. Ceea ce mă neliniștește este faptul că este cu putință să se întâlnească un om care să se simtă în largul său cu o astfel de doctrină. Căci, în sfârșit, dacă ea este adevărată, care este consecința ei riguroasă? Că nu e posibil să existe activitate, bunăstare, avuție, fericire decât pentru popoarele stupide, lovite de imobilism mental, cărora Dumnezeu nu le-
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
definit ca o furtună cu vânturi ce ating viteze ce depășesc 300 km/oră. Denumirile diferă (taifun în Oceanul Pacific, ciclon tropical în Oceanul Indian și Australia). Nu este clar de ce unele furtuni se transformă în ura-gane sau de ce unele rămân în largul mării și altele ajung pe litoral. Uraganele, taifunurile și ciclonii tropicali iau naștere numai în anumite regiuni. Erupția vulcanului Krakatoa (1883) și-a numărat victimele cauzate de tsunami (36.000). Valul a ajuns în Africa de Sud și chiar până în Canalul Mânecii. În
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
1; verbele denominative sânt peratoo, "a limita", la pasiv (peratoomai) însemnînd, desigur, "a lua sfîrșit", "a se termina", și peraino, "a împlini, a duce la capăt" (la pasiv "a fi împlinit, limitat"). În cele ce urmează ne vom opri pe larg asupra substantivului peras ca fiind cuvântul central al acestei familii, atât prin vechimea sa (homerică), cât și prin bogăția nuanțelor sale și a contextelor în care apare. În Metafizica 1, Aristotel dă o definiție a lui peras din care rezultă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ales am avut ambiția de a vă prinde, pe Kleininger și pe tine, măcar cu o greșeală de germană." Problema traducerii lui Heidegger are istoria ei, și deoarece ea a însemnat mult pentru mine, simt nevoia să o povestesc pe larg. În 1971, în Germania, am fost prima oară tentat să traduc ceva din Heidegger, cu gândul, cred, de a-mi verifica germana. Acum îmi dau seama câtă inconștiență era în proiectul meu. Nu numai despre germană, dar și despre Heidegger
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
competență și ce cutezanță are? Nu încerca prea mult", spune tânărului familia, "stai lângă mal, dacă vrei să-ți fie bine". Dar antrenorul este din alt aluat; îndrăgind și el, ca un părinte, pe tânăr, îi spune: "Aruncă-te în larg, n-ai să te îneci." Atunci, unde ne sânt antrenorii? Dar ei sânt de pe acum prezenți și cu siguranță sânt mai mulți decât cei de antrenat, în cultură. Românul are vocație de antrenor. A stat destul pe margine de-a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
răspundea, în răspăr, cu lecturi "științifice" și-mi amintesc că a avut o revelație când a citit cartea lui Hawking, Scurtă istorie a timpului. (Lectura i-a fost fatală pentru că la teza de fizică din nu știu ce clasă a vorbit pe larg de Big Bang și de găurile negre, spre indignarea profesorului care l-a întrebat de unde a scos prostiile astea, după care l-a notat cu 4.) Lecturile acestea, plus altele, "ozenistice", l-au făcut să creadă că se va ocupa
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un caracter unitar, care s-ar putea însemna cu cuvintele: irosirea (risipa) puterilor vii ale poporului românesc pentru crearea de forme de cultură goale și de prisos. Dar românii din Transilvania și Ungaria nu și-au putut face mendrele în largul lor; puterile vii ale nației erau deja angajate la o dezvoltare istorică și de stat străină, împrejurare care, până la domnia fraților maghiari, ni se pare până la un punct demnă de invidiat. Absolutismul austriac a fost o adevărată școală de deprindere
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în cari trăim ar sili-o să le aplice în interesul public. [17 aprilie 1877] {EminescuOpIX 368} POȘTA ["DE TREI ZILE... De trei zile poșta nu mai sosește din nici o parte, încît suntem lipsiți cu totul de noutăți mai pre larg și reduși la știrile cam problematice ale unor telegrame. Anunțasem în n-rul trecut că comunicația a fost restabilită. Într-adevăr administrația drumului de fier ajunsese a repara stricăciunile aduse de creșterea Bahluiului și Siretiului, dar aceste reparațiuni a fost din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
logică, ținute în curs de douăzeci de ani la universitatea Koenigsberg, care este asemenea bun de întrebuințat numai la cea dendîi învățare a logicei. Ș-un asemenea rezumat îl poate face orice învățat, din orice știință, îndată ce eliminează tratarea pre larg a controverselor, iar el va fi totdeauna bun pentru cea dendîi învățare a științei respective, căci orice carte elementară este un rezumat. D-sa ar putea răspunde că există rezumate care nu sunt înțelese de începători, ci sunt pentru... învățați
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu un chip de ocară, că întârzierea răvașelor mele s-ar fi pricinuit de vreo oareșcare pricină a uitării. Nu ! Nu ! Să nu creadă bădița. Răspund: fiindcă toate cărțile (scrisorile, I. S.) tatei și a(le) cuconiței Ilenii mărturisese pe larg ce căzută datorie a mea către dumneata, care, cu adevărat, arată neuitare. Măcar că n-am putut prin deosăbite răvașă ades a arăta datoria neuitării, pentru care mă rog de iertare, fiind nevreme împiedecare. Eu, bădița, la 9 aceștii luni purceg
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1871, Vasile Mironescu în 1905 și cei ce vor urma. Dar cel care a dat strălucire școlii din Torcești, în perioada interbelică, se numea Vasile Teleoacă, om cu o pregătire intelectuală și morală desavârșită, despre care vom relata mai pe larg în continuare. După transferarea preotului Ilie Călugăreanu la Movileni, umbrăreștenii au avut învățător pe Vasile Gâțulescu, normalist de Bârlad, originar din Cudalbi, dar care se va stabili și va rămâne la Umbrărești. Când aici s-a înființat al doilea post
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
produc violența în școală. Abordările prin factori de risc și abordările contextuale se completează reciproc formând o viziune non-fatalistă. Rolul cumulului de factori de risc, îmbinat cu un context socio-economic care agravează sistematic fenomenul prin excluziune socială, a fost pe larg demonstrat. Dar rolul unității școlare înseși și al contextului ei pedagogic și organizațional este la fel de importantă, ceea ce lasă o speranță de acțiune. Rămâne de înțeles mai bine dacă și cum influențează contextele naționale (sisteme culturale, organizare școlară, distribuția inegalităților socio-economice
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]