3,597 matches
-
sfărîmă totul în jur: devine liber și stăpîn într-un hohot ca de sfîrșit de lume. Drogul adoarme cenzura și abolește grija căci toate sînt vesele și la îndemînă de nu-ți mai e rușine că ești om și-ți lepezi hainele ca-n paradisul pierdut. Rămas la fel, la pielea nobilei sale nemernicii, străinul îți devine aproape. Dacă nu s-a putut înălța la zei, omul îi coboară și plutește peste ei călcîndu-le gîtlejurile în picioare. Doctorul umple paharele mereu
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
o altfel de zi. V. tînăr tresar și vederea sinelui meu închis în cleștarul vitraliului dispare, cade ca un zgomot, ca un lest. Am senzația că Doctorul mă ocolește în ultima vreme. Cu fiecare replică a sa pare că se leapădă de mine. E speriat de cînd i-am spus că am întrezărit adevărata geografie. Că nu mi-am dat seama pînă acum de cît de gravă-i viața noastră căci ne mișcăm cuprinși de febra jocului prin însăși umbra cerului
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
știu. Oh, cum de-am fost în stare să fac atîtea? Mi-au plăcut mîncarea, petrecerile, băutura vorbită cu sau, fără cumpănă, femeile pe care le-am căutat și părăsit spunînd că iubesc numai una. Cum să nu mă fi lepădat Elena cînd vedeam toate strîmb? Cînd fiecare bucurie mie îmi trezea suspiciunea, îmi declanșa chinul și-n faptele cele mai înspăimîntătoare, paradoxal, găseam delectarea... Bucuria. Am alungato doar pentru ca apoi să mă prefac păgubaș. Să strig după ea, s-o
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
m-au știut mort. Petrecerea vremii e cît se poate de normală și doar privirea mea vede numai lucrurile atinse de moarte: fîntînile fără lanț, zidurile sfărîmate, teii uscați pe margine de drum. Judecătorul oftează: „-Uită!”-spune el. „-Și-ncearcă și leapădă! Ai crezut că învingi binele, și ai învins doar neputința ta de a-l face. Privește înapoi! Îți pare rău?” Secundele pe care le bate ceasul meu de mînă își cresc zgomotul în intensitate odată cu propria-mi emoție. Răspund: „-Îmi
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
putem altfel decît, înălțîndu-ne în drumul spre cer, să reclădim imaginea cărnii, distilînd-o. Tremur și îmi îngrop capul în palme. Îmi repet că, răul din mine, voința care l-a săvîrșit, e doar cretinul de care sper că m-am lepădat. Nu sînt eu acea voință ci cea care e acum liberă. Noroc că omul moare. Altfel, aș fi dormit pentru totdeauna cutreierat de teroarea imbecilității. Și poate că aș fi continuat sămi iubesc demența ca pe mine însumi. De dimineață
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
-mă neatrăgătoare, plină de proeminențe și bovină. Curve norocoase, mă gândeam. Cum de poate uita cineva să mănânce? Eu aveam poftă de mâncare - ce chestie rușinoasă și demodată! Pentru că atunci când lumea se va sfârși, iar noi toți ne vom fi lepădat carcasele de muritori și vom fi în rai, când timpul va înceta să mai existe, când vom fi doar spirit în formă pură și vom avea la dispoziție viața veșnică, pe care ne-o vom petrece contemplându-l pe Cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
mi-a spus ea. Am stat cu tine în vremurile de restriște, mi-a reamintit. Ești capricioasă și nu ești o prietenă adevărată. Cum ți-ai revenit și cum ai început să te simți un pic mai normal, te-ai lepădat de mine, m-ai aruncat cât colo. Of, taci din gură, m-am gândit eu, că altfel n-o să te mai îmbrac niciodată. Și-atunci chiar c-o să ai motive să te plângi. Aveam chestii mai importante pe cap decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
te-ai fi ridicat deasupra propriei vanități și al propriului orgoliu și ți-ai fi cerut iertare. Da’ chiar te iubesc, a zis James încercând să mă prindă de mână, trebuie să mă crezi! — Nu te cred, i-am spus lepădându-mă dezgustată de mâna lui. Nu știu pe cine sau ce iubești tu, dar cu siguranță nu pe mine mă iubești. —Ba da! Ba nu, James, i-am replicat perfect calmă. Tu nu-ți dorești decât o cretină pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
tuturor celor ce Îmbrățișaseră noua credință a Ereticului să-l părăsească, garantîndu-le viața. Rămas singur În palatul său, Akhenaton se Îmbolnăvește și moare repede, Însă după Îndelungate suferințe. Nefertiti rămîne și ea singură În propriul castel, continuînd să nu se lepede de religia mortului, pe care o Îmbrățișase din convingere, În general. EXAMEN CLINIC: Această istorie este povestită de paisprezece personaje, preoți, militari, foști miniștri, rude care se grupează În două tabere, una susținînd că Ereticul a fost un om minunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Și mă regăsesc pustiită ades, sub poale de deal, înspre tristul Calvar. Te caut și pe muntele cu maslini, confuză privesc, mi-e sila de mine Când Tu cu iubire mă ierți și mă chemi, stând lâng-un foc, eu mă lepăd de Tine. Te caut în bogății și-n dorințe, sorbind cupa vieții cu foc și cu dor. Și mă regăsesc flămânda și-n zdrențe, tânjind la casa Tatălui iubitor. Te caut în mine cu-nfrigurare, cu mâini tremurate și buze
Te caut by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83278_a_84603]
-
nu, biata de Joanie! Fir-ar să fie, nu merge cum plănuisem! — Păi, fir-ar să fie, atunci hai să hrănim mîțele alea. Karen zîmbi și Îl conduse prin iarbă, șovăind pe tocurile ei Înalte. Tunete, fulgere, ploaie... Karen Își lepădă pantofii și o luă la fugă desculță. Jack o ajunse din urmă lîngă veranda casei Învecinate, ud și gata să izbucnească În rîs. Karen deschise ușa. Lumina din hol era aprinsă. Jack se uită la tînără - tremura și i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
are cu cine sta de vorbă. Seara a venit la el, cu o intuiție extraordinară, s-au privit câteva clipe, s-au strâns în brațe într-un sărut destins, pe care el nu și-l închipuise dinainte. Până să-și lepede tunica și pantalonii negri și-au povestit ore întregi, de parcă erau înfometați de sunetul vorbelor. Mângâierile au fost încrâncenate, își zdrobea sânii mici de pieptul lui, coapsele ei late și dure îl strângeau ca într-un clește, dar n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de casă foarte largă de vină), și parcă nu aveam atâtea cearcăne Își nu faptul că stăteam la distanță de imaginea reflectată mă făcea să nu le văd) și parcă îmi tremurau mai puțin mâinile Își asta nu pentru că îmi lepădasem toate brățările care zăngăneau înfiorător, eu le lepădasem pentru că mi se părea cam exagerată cochetăria mea bătrânească). „Draga mea fiică, mă simt excelent, nu trebuie să-ți faci griji, dacă ești aici, bucură-te de toți prietenii și colegii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
nu aveam atâtea cearcăne Își nu faptul că stăteam la distanță de imaginea reflectată mă făcea să nu le văd) și parcă îmi tremurau mai puțin mâinile Își asta nu pentru că îmi lepădasem toate brățările care zăngăneau înfiorător, eu le lepădasem pentru că mi se părea cam exagerată cochetăria mea bătrânească). „Draga mea fiică, mă simt excelent, nu trebuie să-ți faci griji, dacă ești aici, bucură-te de toți prietenii și colegii pe care nu i-ai mai văzut de atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
acum, cu nebănuite străduințe, știindu-l capabil, și că e adevărat că întârziau de multe ori împreună la un pahar, dar asta e altă chestie, o făceau oricum după ce-și terminaseră treaba, însă acum, deodată, el, Radu Dascălu, se lepăda de omul ce-l urcase sus - „Da, nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase“ -, încât nu se poate să nu apară și o umbră de îndoială că nu și-ar fi băgat și el coada în toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
-i, ei asta-i, ce spui dom’le?“, Răzvan Brancu, subțire și înalt, tuns foarte scurt, ca un soldat american, legănându-și umerii într-un mers larg, superb în haina închisă la culoare, mulată pe trup, pe care n-o lepăda nici pentru învârtejitele ritmuri ale rockului, strigând din când în când cu vocea de bariton, acoperind muzica și celelalte glasuri: „o facem lată?“ ce ziceți: o facem lată?; Ion Stoicescu, care încă mai descoperise, scormonindu-și mintea, bancuri neștiute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pe Andrei Vlădescu, a întors capul spre femeia blondă, măsurând-o de sus până jos, și-a mângâiat cu o mână barba nerasă. „Ehei, Patricia dragă, vasăzică așa“, a zis după un timp. Răsuflarea îi mirosea a băutură. Și-a lepădat cojocul pe preșurile de lângă pat, s-a așezat cu un oftat, făcând să scârțâie somiera, și-a lăsat pe ceafă căciula, continuând să se uite la cei doi, cu gura întredeschisă, respirând greu. Nu arăta nici bătrân, nici tânăr. Ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
care companiile independente îl fac cel mai bine, spuse Alan. Se vinde excelent în străinătate: chiar și în America. Elemente tehnice spectaculoase, multe filmări în locație. Și o regie dinamică. E cam superficial, după gustul meu, dar nu e de lepădat. Hilary căscă. La șapte și douăzeci și cinci s-au uitat la ceva cu un medic scoțian și menajera lui, care ei i se părea foarte lent și provincial. Alan o informă că era unul dintre cele mai populare seriale de televiziune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
colț. Pentru a completa acest hommage, o lampă de argint în formă de porumbel era atârnată cu un lanț de aur aproape invizibil în mijlocul încăperii; flăcăruia ei răspândea o aromă discretă. — Bine-ai venit în cuibușorul meu, Michael, spuse Findlay, lepădându-și pelerina pe care și-o pusese pe umeri. Scuză, te rog, tot acest kitsch, acest orientalism de doi bani. Am fost crescut de părinți necultivați, într-un mediu sărman și auster. De aceea, am încercat mai târziu în viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
acum un an: s-a oferit să-mi expună câteva lucrări la galerie și ca o proastă l-am crezut, apoi fiind și mai proastă, m-am culcat cu el și imediat ce a obținut ce voia de la mine m-a lepădat ca pe un bolovan. Dar când eram aici l-am cunoscut pe Mortimer. Nu mă întreba de ce, dar m-a plăcut și mi-a oferit slujba. — Și ai acceptat? De ce? — De ce crezi? Pentru că aveam nevoie de bani. Și nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Întoarse În salon. Nici nu-i trecea prin cap să se ducă la Julia. I se părea firesc ca Julia s-o urască, să vrea să nu o vadă; de fapt, se ura pe sine, și-și dorea să se lepede de propria ei piele. Se simțea ca-ntr-o capcană, sufocată. Rămase așa o clipă, neștiind ce să facă, apoi se duse la fereastră și dădu la o parte perdeaua. Privi strada, grădina, casele cu fațadele cu stucatură jupuită. Vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
te plouă,” Dar asuzi... Tot te uzi! Potrivire de caracter Căsnicia li-i model - N-ar mai fi de o măsură! El o bate , ea-l înjură, Dar beția li-i la fel. După spovedanie Blând duhovnicu-l soma: - Acum, te lepezi de Satana? - Părinte, m-aș lepăda, Dar am trei plozi cu ea sărmana! Vis nuanțat Trăiesc de-o vreme separați (Viața-i cu valuri și furtună); Ea s-ar visa iar împreună, El, tot la fel, împreunați! Flagrant delict cu
ADRIAN GR?JDEANU by ADRIAN GR?JDEANU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83924_a_85249]
-
uzi! Potrivire de caracter Căsnicia li-i model - N-ar mai fi de o măsură! El o bate , ea-l înjură, Dar beția li-i la fel. După spovedanie Blând duhovnicu-l soma: - Acum, te lepezi de Satana? - Părinte, m-aș lepăda, Dar am trei plozi cu ea sărmana! Vis nuanțat Trăiesc de-o vreme separați (Viața-i cu valuri și furtună); Ea s-ar visa iar împreună, El, tot la fel, împreunați! Flagrant delict cu o muză tânără Am fost iarăși
ADRIAN GR?JDEANU by ADRIAN GR?JDEANU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83924_a_85249]
-
degetul arătător purta un inel în formă de trandafir cu montura de granate, avea cercei noi în formă de inel în urechi, iar pe braț, o brățară de platină cu smaralde. —Cadouri! ne anunță ea și se prăbuși pe banchetă, lepădându-și prada. Ne-a înmânat fiecăreia câte o punguță. Înăuntru era o inimioară cu montură de diamante, identică cu aceea de la gâtul ei. —Julie, nu se poate! am murmurat. Am spus-o din toată inima, dar în același timp mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
talmeș-balmeș de vechi invitații la nuntă, notificări de reînnoire a unor asigurări, cărți poștale de la prieteni, monede franceze și britanice și un pașaport de sănătate cu vaccinări - expirate - Împotriva tetanosului și tifosului, fleacurile de zi cu zi de care ne lepădăm ca de o piele veche. În mod surprinzător, oamenii inspectorului Cabrera nu observaseră o punguță cu cocaină ascunsă Într-un plic cu timbre vechi pe care Frank le dezlipise de pe corespondența sa intercontinentală și pe care era clar că le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]