4,839 matches
-
afix și apoi ca marcă flexionară a verbului (Roberts și Roussou 2003: 48-58). 5 Din perspectivă diacronică, vom arată în §IV.4 că, în structurile cu dislocare a formelor verbale compuse în care subiectul se plasează între auxiliar și verbul lexical (i), nu avem a face cu ridicarea auxiliarului la C, ci mai degrabă cu poziționarea joasă a subiectului (in situ sau în periferia vP) în combinație cu deplasarea joasă a verbului. (i) aueilăsat cu al lor cuvânt (DÎ.1599: XXX
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
care poate sugera și elidarea unei copule. Formele nonfinite care în mod sistematic organizează o propoziție nonfinită sunt deci gerunziul și infinitivul verbal precedat de a. 32 Infinitivul verbal fără a este (i) formant al formelor analitice sau (ii) bază lexicală a predicatelor complexe; în ambele situații, nu proiectează de sine stătător o propoziție nonfinită, ci o structură sintactică de o dimensiune mai mică (asupra situației (ii), v. Dragomirescu 2013c; Nedelcu 2013: cap. III; Nedelcu 2015; Nicolae 2015d). 33 Se pare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mic de sincretism) (v. Ledgeway 2012: §§3; 4) și apariția acestui proces în limbile romanice (grade diferite de instanțiere paradigmatică a categoriilor verbale). 41 Unii autori preiau în mod tacit această ipoteză; Schifano (2015a) prezintă explicit structura domeniilor flexionar și lexical ca fiind cea din (i) (subl. ns. Alexandru Nicolae) (i). (i) [Moodspeech act Mood-field ... [Modepistemic [TPast/Future Tense-field ... [TAnterior [Aspterminative Aspect-field .... [Voice [v-VP Spre deosebire de ceilalți autori menționați în text (Baltin, Merchant, Roberts), care adoptă ipoteza proiectării distincte a grupului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
complementul nonfinit nu variază după diateză, însă diateza este inerent specificată de complementul nonfinitiv (pasiv - selecția participiului pasiv adjectival: Trebuie citită cartea / non-pasiv, impersonal - selecția supinului: Trebuie mers la școală). Cu alte cuvinte, variația de diateză se marchează în domeniul lexical, nu în domeniul funcțional, fapt care justifică prezența unui Grup al Diatezei VOICEP în domeniul lexical vP. 44 E.g. vezi folosirea temei infectum la prezent pentru verbele care disting cele două tipuri de temă (merg- / mers-). 45 Adverbul de negație
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
participiului pasiv adjectival: Trebuie citită cartea / non-pasiv, impersonal - selecția supinului: Trebuie mers la școală). Cu alte cuvinte, variația de diateză se marchează în domeniul lexical, nu în domeniul funcțional, fapt care justifică prezența unui Grup al Diatezei VOICEP în domeniul lexical vP. 44 E.g. vezi folosirea temei infectum la prezent pentru verbele care disting cele două tipuri de temă (merg- / mers-). 45 Adverbul de negație nu, el însuși specificator, induce efectul de blocare a deplasării la C blocând specificatorul Grupului Negației
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
applies to heads in a fashion analogous to the way in which it applies to maximal projections" (Roberts 1994: 219). 65 Concluzia nu se extinde la participiile prefixate cu ne- (e.g. necitit; nevăzut); în situația participiilor, ne- este un prefix lexical care formează antonime (Dominte 2003: 162-171; Iordăchioaia 2004). 66 Contra Barbu (2004), care consideră că nu marcă a negației propoziționale este un afix, nu un cuvânt autonom. Între argumentele aduse în sprijinul acestei interpretări, ideea că nu este un afix
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
al elipsei verbale în română (Nicolae 2013d) (în gramatica universală de fapt, v. Thoms 2011; Rouveret 2012 și referințele) se atribuie complementului centrului T; întrucât în româna contemporană verbul se ridică în mod sistematic la MOOD (formele sintetice) / T (verbul lexical în structuri analitice) (v. §3.1 supra), verbul "scapă" în mod sistematic din domeniul de eliziune, iar, ca efect, elipsa legitimată de auxiliare nonpasive nu este posibilă în română. În schimb, în limbi ca engleza, unde deplasarea verbului este joasă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nu mă convinge =Chiar venind, nu mă convinge). 71În configurația modală putea + infinitiv verbal fără a, infinitivul a fost analizat ca proiectând o structură redusă (Avram 1999); în Nicolae (2015d), am analizat această formă de infinitiv ca proiectând doar domeniul lexical (vP/VOICEP), aducând în discuție, între alte argumente, și faptul că semiadverbele de tipul mai se realizează exclusiv în domeniul verbului modal (OK Mai poate veni), încorporarea lor în forma infinitivului în această configurație nefiind admisă (*Poate mai veni), deși
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de acest tip (reaș < vreaș); pentru discuția de față, segmentarea alternativă acoperă același fenomen, i.e. inversiunea auxiliarelor între ele. 32 În structurile neinversate, semiadverbul mai prezintă proprietățile de linearizare canonice, caracteristice și românei moderne: apariție între pronumele clitic și verbul lexical (i) sau între auxiliar și verbul lexical (ii), distribuție specifică și altor semiadverbe (iii). (i) a. eu memaiveseliiu de Dumnedzău (PH.1500−10: 87v) b. că nu poate să sămaibată cu turcii (NL.~1750−66: 10) (ii) a. Și au
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de față, segmentarea alternativă acoperă același fenomen, i.e. inversiunea auxiliarelor între ele. 32 În structurile neinversate, semiadverbul mai prezintă proprietățile de linearizare canonice, caracteristice și românei moderne: apariție între pronumele clitic și verbul lexical (i) sau între auxiliar și verbul lexical (ii), distribuție specifică și altor semiadverbe (iii). (i) a. eu memaiveseliiu de Dumnedzău (PH.1500−10: 87v) b. că nu poate să sămaibată cu turcii (NL.~1750−66: 10) (ii) a. Și au întrebat Ștefan-vodă pre sihastru ce va mai
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de compunere expunere devin interesante, atractive și eficiente. Problemele mai importante - care se pun În legătură cu dezvoltarea exprimării corecte, orale și scrise, a elevilor la lecțiile de compunere sunt: Însușirea unui vocabular bogat și precis; priceperea de a folosi acest material lexical pe baza legilor limbii române, a regulilor gramaticale ortoepice și ortografice; deprinderea de a exprima oral și În scris, nu numai cunoștințele dobândite la lecții sau din cărți, dar și propriile gânduri și sentimente. Dacă elevul vrea să-și expună
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
unui obiect sau animal oferit în dar sau spre sacrificare cuiva : „Vită de haram, vită proastă și fără stăpân” (șăineanu, 1929 : 288). Cuvântul „haram” nu există ca atare în Dicționarul rrom-român alcătuit de Gh. Sarău (2006), cea mai apropiată formă lexicală fiind „har/o-una”, cu înțelesul de „har, haruri”. Este cunoscut faptul că multe dintre cuvintele românești împrumutate din limba turcă au căpătat treptat în limba română conotații negative, „devenind astfel sinonimele parțiale și depreciative ale unor cuvinte mai vechi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
influența decât periferic și întâmplător. Adepții celor două religii se considerau reciproc «necredincioși», în sensul de eretici, astfel încât religia islamică și mitologia poporului turc au atins, într-o extrem de mică măsură, viața confesională și credințele românilor. Marea majoritate a împrumuturilor lexicale din acest domeniu se referă la realitățile străine de poporul român, specifice turcilor, sau, mai rar, evreilor, cu sensuri care nu sunt religioase, dar care au dezvoltat ulterior astfel de semnificații speciale, care fac parte din terminologia religioasă populară. Dintre
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu se putea, nici nu exista limba română... Adică exista, dar nu era voie să se predea. Dar am Învățat cu profesor doctor Brukfeld, unul dintre cei mai mari filologi ai Ungariei, singurul care a dovedit Înrudirea gramaticală, mai puțin lexicală, Între limba maghiară și limba finlandeză. Era singurul maghiar care a tradus Kalevala din finlandeză În maghiară, era membru a nu știu câte academii... Bineînțeles că a fost dat afară. Deci ăsta era unul dintre profesori - preda limba și literatura maghiară. Matematica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
scrise: - recunoașterea trăsăturilor caracteristice ale stilurilor funcționale ale limbii române; - motivarea apartenenței unui text la un stil funcțional; - identificarea modului de organizare a unei opere beletristice (literare) cu elementele sale; cunoașterea mijloacelor de expresivitate, aparținând diferitelor niveluri ale limbajului: fonetic, lexical, semantic, gramatical și stilistic; - recunoașterea și operarea cu elementele componente ale unui text care aparține genului epic (tema, structura narativa: subiect, planuri narative, capitole, episoade, secvențe, modalități de trecere de la o unitate narativa la alta, conflicte, personaje, semnificația titlului operei
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
caracter funcțional: cerere, proces-verbal, scrisoare, curriculum vitae, telegrama). - Limba română contemporană. Exerciții de exprimare scrisă: elemente de acord gramatical; corectarea unor greșeli de exprimare cu privire la acordul adjectivelor pronominale sau propriu-zise cu elementele regente pe care le determină; corectarea unor aspecte lexicale, precum pleonasmul, confuzia paronimica; exerciții de recunoaștere și de operare cu anumite relații semantice: sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie; folosirea corectă a neologismelor. 2. Pentru profilurile la care se studiază limba română o oră săptămânal - Morfosintaxă. Părțile de vorbire flexibilă și
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
subordonatele corespunzătoare; expansiunea și contragerea. - Limba română contemporană. Exerciții de exprimare scrisă și orală: corectarea unor greșeli de exprimare cu privire la acordul adjectivelor pronominale sau propriu-zise cu elementele regente pe care le determină; cazuri particulare de acord subiect-predicat; corectarea unor aspecte lexicale, precum pleonasmul, confuzia paronimica; exerciții de recunoaștere și de operare cu anumite relații semantice: sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie, folosirea corectă a neologismelor. V. CONCEPTE OPERAȚIONALE Va fi avută în vedere folosirea funcțională a următoarelor concepte operaționale: autor, alegorie, aliterație, arta
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
valoare/exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/conținutul textului respectiv;. Candidații pot face trimiteri la/asociații cu alte texte cunoscute sau cu propria experiență de viață. . să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin: - folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; - rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru; - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experiențe personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
ex. de identificare/ substituție/ completare/ combinare/ transformare/ reformulare continuare de fraze etc). Acest tip de exercițiu, poate avea ca punct de sprijin textul propus la primul item. Se urmărește evaluarea capacităților candidaților de a recunoaște și utiliza structurile gramaticale și lexicale studiate, conform programei de limba franceză. Ponderea acestui subiect va fi de 10-20 % din notă finală. . itemul trei urmărește evaluarea capacității candidaților de a construi un discurs oral convingător, logic și coerent, pornind de la o temă dată (legată sau nu
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
unui dialog situațional (pornind de la reperele oferite de text); (3-4 și 5-7 ore). Acest item urmărește evaluarea capacității candidaților de a înțelege un text necunoscut, de a-l analiza și interpreta, de a se exprima corect, din punct de vedere lexical și gramatical, în limba studiată. Ponderea acestui subiect va fi de 25 % (1-2 ore și Minorități/L3) și de 45 % (3-4 și 5-7 ore) din notă finală. . itemul doi urmărește evaluarea capacității candidatului: . de a realiza corect un transfer lingvistic
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
un transfer lingvistic (retroversiune), prin traducerea în limba franceză a unui text neliterar (1-2, 3-4 ore și Minorități/L3) sau literar (5-7 ore), alcătuit din 3-4 propoziții/fraze; Se va aprecia calitatea transpunerii lingvistice, folosirea corectă a structurilor gramaticale și lexicale, a ortografiei și a punctuației (că și la restul itemilor, de altfel), precum și a unui stil adecvat. Ponderea acestui subiect va fi de 15% din notă finală. . itemul trei va solicita candidaților să construiască un discurs logic, coerent și convingător
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
alegere (a sau b) se poate solicita redactarea unui anumit tip de discurs specific (scrisoare, articol de presă, interviu). Se urmărește evaluarea capacității candidaților de a se exprima în scris, într-un discurs coerent, corect din punct de vedere gramatical, lexical și ortografic, folosind un stil adecvat și integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal, susținute de exemple relevante, dar și abilități de compoziție, care să le permită să analizeze, să interpreteze, să nareze, să descrie, să argumenteze. Ponderea acestui
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
vedete; relații cu membrii familiei, relații între tineri, corespondență, schimburi școlare, călătorii, modă ...); invenții și descoperiri, probleme ale lumii contemporane, mediul înconjurător, învățământ și educație, francofonia, mass- media (radio, televiziune, presa), viața artistică, sportiva și culturală. 2. Elemente și structuri lexicale. Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare actelor de limbaj prioritare (a saluta, a se prezenta, a prezenta pe cineva, a da/a cere informații/indicații, a exprima o
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
ale lumii contemporane, mediul înconjurător, învățământ și educație, francofonia, mass- media (radio, televiziune, presa), viața artistică, sportiva și culturală. 2. Elemente și structuri lexicale. Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare actelor de limbaj prioritare (a saluta, a se prezenta, a prezenta pe cineva, a da/a cere informații/indicații, a exprima o rugăminte/o judecată/opinii / preferințe / dorințe / sentimente / regret / intenție, a propune, a accepta /a refuza, a exprima
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Obiective de evaluare: Proba scrisă evaluează următoarele competențe: 1.1 Identificarea de elemente și structuri gramaticale în frază /text; 1.2 Traducerea unui text la prima vedere folosind dicționarul; 1.3 Comentarea unui text studiat*); 1.4 Retroversiune cu suport lexical; 1.5 Explicarea unor elemente de cultură și civilizație. NOTĂ: *) Textele studiate vor fi diferite în funcție de filiera (teoretic/vocațional/teologic). 2.Conținuturi: 2.1. Morfologie: substantiv, adjectiv, pronume, verb, numeral; 2.2. Sintaxa; 2.3. Metrica și prozodie: hexametrul dactilic
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]