3,001 matches
-
în organism, lipidele se impart în : a) lipide de constituție, care intră în structura celulei; b) lipide de rezervă. Lipidele de constituție sunt componente esențiale ale citoplasmei celulare, având rol plastic și de menținere a integrității structurale a celulei. Aceste lipide se găsesc mai ales asociate cu proteinele sub formă de lipoproteine și nu se modifică în ceea ce privește compoziția și concentrația, nici chiar în stări de inaniție. Lipidele de rezervă se depun în țesutul adipos și îndeplinesc un rol energetic; cantitatea de
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
citoplasmei celulare, având rol plastic și de menținere a integrității structurale a celulei. Aceste lipide se găsesc mai ales asociate cu proteinele sub formă de lipoproteine și nu se modifică în ceea ce privește compoziția și concentrația, nici chiar în stări de inaniție. Lipidele de rezervă se depun în țesutul adipos și îndeplinesc un rol energetic; cantitatea de lipide de rezervă variază în funcție de regimul alimentar, sex, vârstă, etc; organismul animal dispune de lipidele de rezervă în stările de subnutriție. Altă clasificare a lipidelor ține
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
se găsesc mai ales asociate cu proteinele sub formă de lipoproteine și nu se modifică în ceea ce privește compoziția și concentrația, nici chiar în stări de inaniție. Lipidele de rezervă se depun în țesutul adipos și îndeplinesc un rol energetic; cantitatea de lipide de rezervă variază în funcție de regimul alimentar, sex, vârstă, etc; organismul animal dispune de lipidele de rezervă în stările de subnutriție. Altă clasificare a lipidelor ține cont de structura lor, adică de compoziția chimică elementară, și anume: Lipide simple, care conțin
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
modifică în ceea ce privește compoziția și concentrația, nici chiar în stări de inaniție. Lipidele de rezervă se depun în țesutul adipos și îndeplinesc un rol energetic; cantitatea de lipide de rezervă variază în funcție de regimul alimentar, sex, vârstă, etc; organismul animal dispune de lipidele de rezervă în stările de subnutriție. Altă clasificare a lipidelor ține cont de structura lor, adică de compoziția chimică elementară, și anume: Lipide simple, care conțin ca elemente carbonul, hidrogenul și oxigenul; Lipide complexe, care în afară de cele trei elemnete (C
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
inaniție. Lipidele de rezervă se depun în țesutul adipos și îndeplinesc un rol energetic; cantitatea de lipide de rezervă variază în funcție de regimul alimentar, sex, vârstă, etc; organismul animal dispune de lipidele de rezervă în stările de subnutriție. Altă clasificare a lipidelor ține cont de structura lor, adică de compoziția chimică elementară, și anume: Lipide simple, care conțin ca elemente carbonul, hidrogenul și oxigenul; Lipide complexe, care în afară de cele trei elemnete (C, H, O) mai conțin și fosfor, azot, sulf. 3.2
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
energetic; cantitatea de lipide de rezervă variază în funcție de regimul alimentar, sex, vârstă, etc; organismul animal dispune de lipidele de rezervă în stările de subnutriție. Altă clasificare a lipidelor ține cont de structura lor, adică de compoziția chimică elementară, și anume: Lipide simple, care conțin ca elemente carbonul, hidrogenul și oxigenul; Lipide complexe, care în afară de cele trei elemnete (C, H, O) mai conțin și fosfor, azot, sulf. 3.2. Constituienții chimici din structura lipidelor În structura lipidelor intră doi constituienți de bază
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
sex, vârstă, etc; organismul animal dispune de lipidele de rezervă în stările de subnutriție. Altă clasificare a lipidelor ține cont de structura lor, adică de compoziția chimică elementară, și anume: Lipide simple, care conțin ca elemente carbonul, hidrogenul și oxigenul; Lipide complexe, care în afară de cele trei elemnete (C, H, O) mai conțin și fosfor, azot, sulf. 3.2. Constituienții chimici din structura lipidelor În structura lipidelor intră doi constituienți de bază: acizii grași și unii alcooli, de a căror natură chimică
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
lor, adică de compoziția chimică elementară, și anume: Lipide simple, care conțin ca elemente carbonul, hidrogenul și oxigenul; Lipide complexe, care în afară de cele trei elemnete (C, H, O) mai conțin și fosfor, azot, sulf. 3.2. Constituienții chimici din structura lipidelor În structura lipidelor intră doi constituienți de bază: acizii grași și unii alcooli, de a căror natură chimică depind și proprietățile lipidelor. 3.2.1. Acizii grași Acizii grași care intră în structura lipidelor sunt acizi monocarboxilici cu formula generală
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
compoziția chimică elementară, și anume: Lipide simple, care conțin ca elemente carbonul, hidrogenul și oxigenul; Lipide complexe, care în afară de cele trei elemnete (C, H, O) mai conțin și fosfor, azot, sulf. 3.2. Constituienții chimici din structura lipidelor În structura lipidelor intră doi constituienți de bază: acizii grași și unii alcooli, de a căror natură chimică depind și proprietățile lipidelor. 3.2.1. Acizii grași Acizii grași care intră în structura lipidelor sunt acizi monocarboxilici cu formula generală R - COOH și
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
cele trei elemnete (C, H, O) mai conțin și fosfor, azot, sulf. 3.2. Constituienții chimici din structura lipidelor În structura lipidelor intră doi constituienți de bază: acizii grași și unii alcooli, de a căror natură chimică depind și proprietățile lipidelor. 3.2.1. Acizii grași Acizii grași care intră în structura lipidelor sunt acizi monocarboxilici cu formula generală R - COOH și număr par de atomi de carbon (4 32), cu catena liniară, ramificată sau ciclică, saturați sau nesaturați. Unii acizi
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
3.2. Constituienții chimici din structura lipidelor În structura lipidelor intră doi constituienți de bază: acizii grași și unii alcooli, de a căror natură chimică depind și proprietățile lipidelor. 3.2.1. Acizii grași Acizii grași care intră în structura lipidelor sunt acizi monocarboxilici cu formula generală R - COOH și număr par de atomi de carbon (4 32), cu catena liniară, ramificată sau ciclică, saturați sau nesaturați. Unii acizi grași conțin în catenă și gruparea hidroxil. 3.2.1.1. Clasificare
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
2.1.1. Clasificare În funcție de natura radicalului legat de funcțiunea carboxil, acizii grași pot fi clasificați astfel: saturați -acizi grași liniari nesaturați saturați -acizi grași hidroxilați nesaturați -acizi grași ramificați -acizi grași ciclici Acizii grași liniari saturați intră în constituția lipidelor animale și vegetale, unde se găsesc în proporții variate.Acizii grași liniari saturați corespund formulei generale: în care ” n " este un număr par cu valori între 2 32. Cel mai simplu acid gras este acidul butiric cu patru atomi de
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
acidul butiric cu patru atomi de carbon, ceilalți acizi grași având un număr par superior de atomi de carbon. Cei mai răspândiți acizi grași saturați sunt acizii palmitic și stearic. Acidul palmitic reprezintă 15 20% din totalul acizilor grași din lipidele animale, 10% din unele uleiuri vegetale ( ulei de palmier) și 25% din grăsimile din lapte. Acidul stearic se găsește în proporție mai mare în lipidele de rezervă ale mamiferelor și în special ale rumegătoarelor (seul de taurine). Acidul lignoceric este
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
sunt acizii palmitic și stearic. Acidul palmitic reprezintă 15 20% din totalul acizilor grași din lipidele animale, 10% din unele uleiuri vegetale ( ulei de palmier) și 25% din grăsimile din lapte. Acidul stearic se găsește în proporție mai mare în lipidele de rezervă ale mamiferelor și în special ale rumegătoarelor (seul de taurine). Acidul lignoceric este un constituient al lipidelor din țesutul nervos, iar acidul behenic predomină în lipidele splenice. Acidul cerotic liber sau esterificat se găsește în ceara de albine
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
unele uleiuri vegetale ( ulei de palmier) și 25% din grăsimile din lapte. Acidul stearic se găsește în proporție mai mare în lipidele de rezervă ale mamiferelor și în special ale rumegătoarelor (seul de taurine). Acidul lignoceric este un constituient al lipidelor din țesutul nervos, iar acidul behenic predomină în lipidele splenice. Acidul cerotic liber sau esterificat se găsește în ceara de albine și în sucul de pe lâna oilor. În lipidele din untul de vacă intră acizii caprilic și caprinic. Starea de
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
grăsimile din lapte. Acidul stearic se găsește în proporție mai mare în lipidele de rezervă ale mamiferelor și în special ale rumegătoarelor (seul de taurine). Acidul lignoceric este un constituient al lipidelor din țesutul nervos, iar acidul behenic predomină în lipidele splenice. Acidul cerotic liber sau esterificat se găsește în ceara de albine și în sucul de pe lâna oilor. În lipidele din untul de vacă intră acizii caprilic și caprinic. Starea de agregare a acizilor grași saturați și punctele de topire
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
ale rumegătoarelor (seul de taurine). Acidul lignoceric este un constituient al lipidelor din țesutul nervos, iar acidul behenic predomină în lipidele splenice. Acidul cerotic liber sau esterificat se găsește în ceara de albine și în sucul de pe lâna oilor. În lipidele din untul de vacă intră acizii caprilic și caprinic. Starea de agregare a acizilor grași saturați și punctele de topire sunt în funcție de lungimea catenei: primii trei acizi grași sunt lichizi, iar ceilalți solizi la temperatură ordinară; acizii grași superiori au
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
gruparea carboxil se notează cu litera *, iar următorii cu * . Lanțul de atomi de carbon nu este liniar, ci are o configurație spațială în zig zag, din cauza unghiurilor egale de 1110 dintre atomii de carbon. Acizii grași nesaturați se găsesc în lipide într-o proporție mai mare decât cei saturați. Principalii acizi grași nesaturați au 18, 20 sau 24 atomi de carbon și una până la patru legături duble. Datorită prezenței dublelor legături, acizii grași nesaturați pot prezenta o izomerie geometrică "cis trans
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
Conformația spațială a izomerilor "trans" este asemănătoare cu cea a acizilor grași saturați.Conformația spațială a izomerilor "cis", pe care o prezintă majoritatea acizilor grași nesaturați, este ceva mai contorsionată.De exemplu, acidul oleic, un acid gras foarte răspândit în lipidele naturale, are conformația "cis". Izomerul "trans", acidul elaidic, nu se găsește în natură. Un acid gras nesaturat este notat printr-o relație care indică numărul atomilor de carbon, numărul dublelor legături și precizarea poziției lor prin litera grecească ( urmată de
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
atomul de carbon * și pot fi saturați sau nesaturați. Acizii hidroximiristic, hidroxipalmitic, hidroxiarahic și lanoceric se găsesc în lanolină. Acidul ricinoleic este prezent în uleiul de ricin. Pentru organismul animal sunt importanți acizii cerebronic și hidroxinervonic care intră în constituția lipidelor cerebrale (cerebrozide). Acizii grași ciclici Prostaglandinele (P.G.) sunt acizi grași superiori nesaturați, hidroxilați care conțin 20 atomi de carbon și un ciclu pentagonal între atomii de carbon 8 și 12. Acești acizi grași provin teoretic de la acidul prostanoic. Prostaglandinele au
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
care, fiind instabili, se descompun la aldehide sau acizi aldehide: Aceste transformări stau la baza procesului de râncezire a grăsimilor. In organism, oxidarea acizilor grași este principalul proces generator de energie pentru celula animală. 3.2.2. Alcoolii din structura lipidelor În structura lipidelor naturale întilnim alcooli alifatici cu sau fara azot, alcooli ciclici, mono sau polihidroxilici. 3.2.2.2. Alcoolii alifatici fără azot Glicerolul sau propantriolul este alcoolul trihidroxilic component principal al gliceridelor și al multor lipide complexe: Glicerolul
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
se descompun la aldehide sau acizi aldehide: Aceste transformări stau la baza procesului de râncezire a grăsimilor. In organism, oxidarea acizilor grași este principalul proces generator de energie pentru celula animală. 3.2.2. Alcoolii din structura lipidelor În structura lipidelor naturale întilnim alcooli alifatici cu sau fara azot, alcooli ciclici, mono sau polihidroxilici. 3.2.2.2. Alcoolii alifatici fără azot Glicerolul sau propantriolul este alcoolul trihidroxilic component principal al gliceridelor și al multor lipide complexe: Glicerolul formează esteri cu
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
din structura lipidelor În structura lipidelor naturale întilnim alcooli alifatici cu sau fara azot, alcooli ciclici, mono sau polihidroxilici. 3.2.2.2. Alcoolii alifatici fără azot Glicerolul sau propantriolul este alcoolul trihidroxilic component principal al gliceridelor și al multor lipide complexe: Glicerolul formează esteri cu acizii organici, cît și cu cei anorganici, cu rol metabolic foarte important.Esterii glicerolului cu acizii grași se numesc gliceride sau acilgliceroli: Prin oxidarea menajată a glicerolului se formează cele două triozealdehida glicerică și dihidroxiacetona
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
adesea acizilor grași superiori respectivi: -Alcoolul cetilic corespunde acidului palmitic (C16) -Alcoolul stearilic corespunde acidului stearic (C18) -Alcoolul cerilic corespunde acidului cerotic(C26). -Alcoolul miricilic corespunde acidului melisic (C3O). 3.2.2.2. Alcooli cu azot (aminoalcooli)intră în structura lipidelor complexe: a)Colamina (etanolamina) b)Colina (trimetilcolamina) Ambele au caracter bazic și formează esteri la gruparea alcoolică primară. În structura unor lipide complexe, colamina și colina intră sub formă de esteri fosforici (fosforilcolamina și fosforilcolina): Cu acidul acetic, colina formează
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
C26). -Alcoolul miricilic corespunde acidului melisic (C3O). 3.2.2.2. Alcooli cu azot (aminoalcooli)intră în structura lipidelor complexe: a)Colamina (etanolamina) b)Colina (trimetilcolamina) Ambele au caracter bazic și formează esteri la gruparea alcoolică primară. În structura unor lipide complexe, colamina și colina intră sub formă de esteri fosforici (fosforilcolamina și fosforilcolina): Cu acidul acetic, colina formează esterul respectiv, acetil colina, care acționează ca un mediator chimic neuromuscular. Colina este încadrată în grupa vitaminelor B, fiind considerată un factor
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]