291,864 matches
-
lui Pillat se hrănește organic din brazda națională; ca esență, se reduce însă la interiorizarea elegiacă a elementelor descriptive; ca atitudine, la pietatea revărsată peste cultul familiei și solidaritatea cu glia strămoșească". Ov.S. Crohmălniceanu îl situează pe Pillat în capul listei la capitolul dedicat "poeziei chtonice", proclamîndu-l sămănătorist, Cornel Ungureanu percepe și el o empatie a bardului cu doctrina sămănătoristă, iar Cristian Livescu afirmă în consonanță: "Contemplația pillatiană prilejuiește tocmai această comuniune tainică cu Pămîntul-mamă, cu ființa telurică primordială, al cărei
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
vinovați bulgarii că au laut-o înaintea României în privința vizelor? De fapt, românii nu văd decît ceafa românilor politicieni care n-au fost în stare să dovedească Uniunii Europene nici măcar formal că îi interesează ca România să fie scoasă de pe lista vizelor. * Mai precis, de îndată ce ajunge în situația de a decide politic pentru alții, concetățeanul nostru, al tuturor, devine mai critic față de dreptul de a se deplasa nestingheriți al românilor prin lume chiar decît reprezentanții ambasadelor care fac trafic cu vize
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16243_a_17568]
-
Premiul de Excelență?" D-sa precizează că a criticat adesea astfel de "enormități" și a "primit imediat reacții". Cred și eu! Dar nu s-a lăsat intimidat și, într-o emisiune televizată, nu s-a sfiit să-l adaoge pe lista impostorilor pe dl Andrei Pleșu: "Aș fi vrut și eu disidența lui Pleșu la Tescani, să vedeți ce romane scriam dacă eram acolo", exclamă cu o candoare dezarmantă dl Comoroșan. Și încă: Dl Pleșu "a desconsiderat pur și simplu profesiunea
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
și apărarea normelor limbii române literare unice. O sistematizare a indicațiilor și corecțiunilor punctuale de acest fel - care sînt destinate corectării "din mers" (în redactarea discursului anterior pregătit, a textului scris) - se realizează prin inserarea, în anumite articole, a unor liste de cuvinte prezentînd același tip de problemă: listele grupează termeni aparținînd aceluiași nivel lexical (în articolul omăt, de pildă, este inclusă o lungă listă de cuvinte populare, sub chior 2, chioară adj. (Reg.) Orb..., sînt grupate regionalisme ca buget, grebănos
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
sistematizare a indicațiilor și corecțiunilor punctuale de acest fel - care sînt destinate corectării "din mers" (în redactarea discursului anterior pregătit, a textului scris) - se realizează prin inserarea, în anumite articole, a unor liste de cuvinte prezentînd același tip de problemă: listele grupează termeni aparținînd aceluiași nivel lexical (în articolul omăt, de pildă, este inclusă o lungă listă de cuvinte populare, sub chior 2, chioară adj. (Reg.) Orb..., sînt grupate regionalisme ca buget, grebănos, întrolocat etc., la adăugător 3,-oare adj. (Calc
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
redactarea discursului anterior pregătit, a textului scris) - se realizează prin inserarea, în anumite articole, a unor liste de cuvinte prezentînd același tip de problemă: listele grupează termeni aparținînd aceluiași nivel lexical (în articolul omăt, de pildă, este inclusă o lungă listă de cuvinte populare, sub chior 2, chioară adj. (Reg.) Orb..., sînt grupate regionalisme ca buget, grebănos, întrolocat etc., la adăugător 3,-oare adj. (Calc din lb. rusă) Suplimentar, complimentar, se include (precedat de indicația Vezi și) un cuprinzător inventar de
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
grupate regionalisme ca buget, grebănos, întrolocat etc., la adăugător 3,-oare adj. (Calc din lb. rusă) Suplimentar, complimentar, se include (precedat de indicația Vezi și) un cuprinzător inventar de cuvinte cu semnificație modificată sub influența echivalentului rusesc; numeroase sînt și listele ilustrînd aceeași regulă ortografică (cf. cheltui, mâine...), ortoepică (deficient, infiltra, piesă...), același tip flexionar (părea, cafenea, poliță...) etc. (Merită să fie relevată grija autorului de a impune atenției cititorului prin tipul de caractere tipografice utilizate, poziția față de normă a diverșilor
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
fie relevată grija autorului de a impune atenției cititorului prin tipul de caractere tipografice utilizate, poziția față de normă a diverșilor termeni.) Prin gruparea pe tipuri a dificultăților autorul urmărește ameliorarea într-un mod mai cuprinzător a cunoștințelor de limbă literară: listele propuse au fost gîndite ca modalitate de introducere și fixare, prin repetare și exercițiu, a normelor limbii române literare, acordîndu-se o atenție specială normelor (mai ales lexicale și fonetice) mai des încălcate în spațiul lingvistic basarabean. Întemeiat pe o temeinică
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
armată. Vă amintiți ce ecouri teribile aveau articolele lui Ionesco? Erau preluate imediat de întreaga presă a lumii. Soljenițîn și Zaharov au luptat cu un uriaș imperiu și au învins. Orice dictatură care vine la putere începe cu o lungă listă de cărți interzise. Mai are rost să ne întrebăm de ce? Dar pentru că e vorba de cunoașterea literaturii noastre, la noi, la Fundație, după ce am specializat diverși oameni, iată trebuie să dau afară 30% dintre ei. S-a impus un număr
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
asupra fondului vechi și popular al limbii. Citatele recente sînt însă ușor de găsit în spațiul comunicării publice de azi. Și cu gen este posibilă păstrarea construcției prepoziționale - "Nu vreau să îi critic pe cei de genul bug mafia dar..." (listă de discuții în Internet, 28 martie 2000) - dar cel mai des apare forma nearticulată și neprepozițională: "mă voi îmbrăca într-o cămașă gen ie" (EZ 2481, 2000, 12). Interesant mi se pare mai ales faptul că, în ipostaza sa de
Tip și gen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16300_a_17625]
-
ministrul de Externe D.A. Sturdza, care fusese ironizat de cărturarul evreu, în prezența regelui, pentru aberantele propuneri făcute la Societatea de Geografie, în legătură cu etimologia unor nume (precum Caracal), care, neuitînd rușinea, de îndată ce s-a ivit ocazia, l-a trecut pe lista de expulzați. Că Bacalbașa devenise, după 1920, antisemit, scriind la Universul, se știe și, de aceea, consemnează evenimentul cu părtinire. Mai greu de înțeles e de ce îl urmează dl. Tiberiu Avramescu, scriind în note că, atunci cînd a ajuns la
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
Protopopescu, a fost dărîmat, pentru nevoi edilitare, Turnul Colței. În cartea lui, Bacalbașa reconstituie atmosfera Bucureștiului din acea vreme, povestind despre crîșmele timpului (una, la Abator, la care mergea și Caragiale, pentru a mînca ficat de bivol) și dînd sugestive liste de prețuri la principalele produse alimentare și chiar liste cu salarii în diverse slujbe. Cartea se citește cu savoare. Și nu pot încheia înainte de a pomeni că, prin decizia editorului, ediția se încheie, aici, în 1888, cînd ea se oprește
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
În cartea lui, Bacalbașa reconstituie atmosfera Bucureștiului din acea vreme, povestind despre crîșmele timpului (una, la Abator, la care mergea și Caragiale, pentru a mînca ficat de bivol) și dînd sugestive liste de prețuri la principalele produse alimentare și chiar liste cu salarii în diverse slujbe. Cartea se citește cu savoare. Și nu pot încheia înainte de a pomeni că, prin decizia editorului, ediția se încheie, aici, în 1888, cînd ea se oprește la Bacalbașa tocmai în 1914. Constantin Bacalbașa, Bucureștii de
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
urmărind un ideal irealizabil în această țară. Mă întreb ce îmi promite mie faptul că reședința mea e aici și că fac parte din poporul român, unul foarte diferit față de cel ce a fost. Trebuie să recunosc oarecum deziluzionată că lista nu se anunță a fi consistentă, dimpotrivă. Adevărul e că sunt tentată să depășesc și eu conturul, condusă de o dorință absurdă de a trăi și altceva, de ideea că acolo, afară, e cu totul o altă lume, că acolo
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
vecii vecilor, susține dl Eugen Simion, dl Gh. Grigurcu n-o să-i elimine din literatură, cum dorește cu atîta ardoare, pe Nichita Stănescu, G. Călinescu, Arghezi, Sadoveanu, Preda, Sorescu". Dar cine a pretins "eliminarea din literatură", "demolarea" acestor autori (chiar dacă lista e cam amestecată)? Dl Simion creează o ficțiune cu care voiește a se război, atribuindu-mi-o, lucru care nu-l onorează în chip deosebit. În altă parte, își restrînge setul de argumente academice la eleganta sintagmă "abjecțiile inevitabilului Gh.
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
Unul dintre ele, ironizat de mulți din cauza pretențiilor de lider regional al dlui Constantinescu, a fost că predecesorul dlui Iliescu i-a adus în România și pe Bill (Clinton) și pe Tony (Blair) și pe Vaclav (Havel), personalități dintr-o listă mai lungă, absolut remarcabilă. Poate că dl Constantinescu nu și-a chivernisit cu suficientă abilitate aceste succese neîndoielnice. Dar cei care s-au ocupat de pregătirea lor au știut să o facă mult mai convingător decît echipa lui Talpeș și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16324_a_17649]
-
au uitat până și oamenii de casă. Luat de avântul polemic, la momentul respectiv am pus în evidență nerealizările (mari, enorme), și mai puțin meritele regimului său (îndeosebi în politica externă). Dacă astăzi România nu e cu totul scoasă de pe listele europene, acest lucru se datorează - e foarte clar - poziției inflexibil pro-europene, pro-democratice a domnului Constantinescu și a doi dintre miniștrii săi de externe, Adrian Severin și Andrei Pleșu. Acum, că lucrurile s-au calmat, cred că pot spune cu seninătate
Timorar(e)a avis by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16309_a_17634]
-
semnalează Curentul, pare a se afla, potrivit aceluiași ziar, în directă legătură cu faptul că Ministrul Finanțelor (s-ar afla) în pragul demisiei. Curentul citează surse și în sprijinul acestei afirmații adaugă faptul că Georgescu s-ar fi retras de pe lista viitorilor ambasadori în așteptarea plecării de la Finanțe a d-lui Mihai Tănăsescu. Numai că, adaugă Cronicarul, prezența la Finanțe a unei personalități cu ușă deschisă la Banca Mondială și care știe să discute pe aceeași limbă, economic, și cu reprezentanții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
cu zeghea. O altă categorie, în care se încadrează perfect "fratele" Viorel Păunescu, evită cu abilitate să se prezinte în fața justiției. Ce e drept, toți aceștia beneficiază de protecție la Înalta Poartă cotroceană: oare n-a figurat "bolnavul" frate pe lista celor care trebuiau să-l însoțească pe Ion Iliescu în cea mai recentă descindere în Statele Unite? Cât despre încercarea de a-l prezenta pe generalul-Ghips drept un fel de Bălcescu bolnav și sărac, tânjind de dorul țării care-l persecută
"Cipăndeil"-ii au psihicul labil by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16346_a_17671]
-
aici că ar fi primul "Diplomatenkrimi" în spațiul de limbă germană. Nu am verificat exactitatea acestei afirmații pe care o iau drept adevărată dintr-un motiv mai degrabă personal decît obiectiv: cu minime excepții, romanele polițiste nu fac parte din lista lecturilor mele preferate. Romanul lui Thomas Prinz intitulat Ankunft im Bukarest (Sosirea la București) constituie o astfel de excepție. Motivul este evident: cum aș fi putut rezista tentației de a citi această a doua carte a autorului german, diplomat de
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
însoțiți și coordonați de Beke Laszlo sau creatori anonimi de recuzită ceremonială ș.a.m.d., cum tot aici au fost gîndite și realizate ample eseuri expoziționale, unele adevărate modele pentru domeniul lor de referință. Tocmai cînd mijloacele păreau clasicizate, iar lista artiștilor subțiată destul de serios, pentru că, asta e, în lumea bunurilor de inventar, fie ele și simbolice, stocul nu este chiar infinit, Galeria Catacomba a lansat pe piață o expoziție care ar fi avut, în viața publică românească, efectul unui eveniment
Un patrimoniu de scăfîrlii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16361_a_17686]
-
candidatura pentru Parlament. În urma investigațiilor, Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), printre membrii căruia se numără mari personalități ale culturii noastre, cum ar fi Andrei Pleșu, H.R.Patapievici sau Mircea Dinescu, îl trece pe profesorul Ludovic Rakoczy pe lista colaboratorilor cu fosta poliție politică. Fiindcă partidul din partea căruia candida ține la firma lui, Rakoczi renunță la candidatură și demisionează de la școala unde era profesor și director. "Nu aveam bază morală să predau unor copii", declară el. Comunitatea în care
Profesorul și CNSAS by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16384_a_17709]
-
și director. "Nu aveam bază morală să predau unor copii", declară el. Comunitatea în care trăiește îl izolează. Fiica lui, o adolescentă de 18 ani, se vede arătată cu degetul de colegi și de dascăli. La o lună după publicarea listei și ca urmare a contestației lui Rakoczy, pe care nimeni nu-l audiase pînă atunci, CNSAS descoperă că a citit prost dosarul profesorului și că nu există motive ca acesta să fie considerat turnător. Uită însă a-i aduce la
Profesorul și CNSAS by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16384_a_17709]
-
speranțe în "curățenia" pe care CNSAS o va impune, măcar ca principiu, dacă nu ca fapt, în viața publică românească. Și, cu prima ocazie care i se oferă de a-și dovedi utilitatea morală, ce face CNSAS? Publică doar parțial lista de colaboratori: despre cele ale parlamentarilor PRM și PD nu se mai aude nimic, deși alegerile au trecut și deja o gravă discriminare a avut loc. Sînt țintuiți la stîlpul infamiei oameni care au semnat angajamente, fără a le fi
Profesorul și CNSAS by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16384_a_17709]
-
română interbelică n-a opus nimic fascismului autohton. Extrema dreaptă a fost combătută atît de gînditori de dreapta, liberali ca formație, cît și de o stîngă social-democrată fără atașuri la comunism. În replica sa, Z. Ornea a alcătuit o întreagă listă. Capcana monopolistă la care m-am referit își arată aici roadele: Tamás ajunge să susțină, ca și comuniștii români de după 1944, că extrema dreaptă a fost dominantă, în interbelic, că toți intelectualii marcanți ai vremii (cu excepția comuniștilor, firește, sublimi, dar
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]