24,408 matches
-
descoperit fie un derutant „nimeni”, fie un discret „copist” (cu un rol polivalent), fie un „autor”-pedagog, ce își aproximează, iar în cele din urmă își recunoaște „iubitul cetitoriu”, dar la care se raportează cu un soi de stăruință didactică, livrându-i un „decalog al lecturii” și „condiționându-i” libertatea. Interesant este și capitolul consacrat unuia din codurile culturale ale literaturii vechi, și anume cvasiobligativitatea intermedierii orale a „practicilor scrisului și a experimentelor de lectură”. Pentru traseul lui V., cartea „Iubite
VASILESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
V. Lhomme, S. Freneix 1993). P. Y. Demars (1992), la rândul său, prin reevaluarea unor săpături arheologice mai vechi ale lui F. Bordes, aduce în actualitate „deux fossiles de coquillages recuperate din peșteră Combe-Grenal (Dordogne)”. Prima este un Rhynchonellidae (Teraebratulina) livrată de un strat contemporan cu perioada glaciară Riss și atribuit unui „Acheuléen méridional évolué”, iar cea de a doua aparține speciei Zeillerinae (Terebratulina) și a fost recuperată dintr-un nivel atribuit unei industrii musteriene de tip Quina. Fosilele provin din
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
de locuire eneolitică, atribuită culturii CucuteniAriușd (etapele Cucuteni A1-A3, mileniile V-IV î.e.n.) a generat vestigii repartizate în trei niveluri (I-III), în care au fost explorate urmele mai multor locuințe de suprafață, gropi, vetre, alte complexe și care au livrat un bogat inventar compus din: vase ceramice pictate întregi și fragmentare; numeroase statuete ceramice antropomorfe și zoomorfe, piese metalice (cupru), utilaj litic cioplit și șlefuit, artefacte din materii dure animale etc. (D. L. Buzea, Gh. Lazarovici, 2005 - cu bibliografia). Artefactul care
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
unor convenții stilistice: sânii, abdomenul și șoldurile formează un cerc înscris într-un romb, constituit din cap și membre (A. Leroi-Gourhan, 1965). Repartiția lor geografică cuprinde o zonă care se întinde de la Pirineii occidentali până la valea Donului și care a livrat mai mult de 95% din numărul total al statuetelor cunoscute. În afara acestei zone, nu mai există decât două ansambluri geografice și culturale, cu reprezentări feminine: Italia și Siberia. H. Delporte (1979) a divizat statuetele feminine gravetiene în cinci grupe, în funcție de
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
pentru că astfel de mărci liniare nu puteau apare natural pe un corn de bovideu. Desigur, nu putem încheia prezentarea acestei grupe, fără a aminti și celebra "Damă cu capișon" de la Brassempouy - o capodoperă a artei mobiliare paleolitice. Situl a mai livrat și alte reprezentări artistice feminine („Para”, „Torsul”, „Mănușa de box”, „Figurina cu centură”, „Figurina cu pelerină”), dar niciuna nu se ridică la nivelul artistic al celei dintâi. Este, fără îndoială, cea mai frumoasă figurină paleolitică cunoscută. Atrage atenția mai ales
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
profundă. Fața are o formă triunghiulară, caracterizată printr-o frunte înaltă și bombată, ochii sunt deosebit de realiști, nasul este puternic și bine marcat, bărbia ascușită și clar degajată, urechile lipsesc, probabil acoperite de coafură (H. Delporte, 1979). Același sit a livrat și o mască grosieră, despre care J. Svoboda (1997) spunea că reprezintă același individ, ca și capul precedent, datorită unei asimetrii faciale. După B. Klima (1983), această interpretare este confirmată nu atât de analogia asimetriei gurii, care se observă la
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
unei coafuri. Examinarea acestui specimen indică o țesătură făcută cu mâna, în spirală sau radială, model ce pare să fi început din vârful capului printr-un nod, în aceeași manieră cu a coșurilor împletite, din siturile morave. Același sit a livrat și alte două statuete, total diferite de prima: din fildeș, de proporții reduse și destul de mediocru realizate, lipsite aproape de orice detaliu (M. Eppel, 1972). În grupa renano-danubiană este inclusă și „Venus roșie” de la Mauern. A fost confecționată din același material
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
indicată decât printr-o incizie profundă. Multe din figurinele de la Malta și Buret sunt îmbrăcate: tot corpul, chiar și capul, sunt acoperite cu un decor format din mici cupule, în formă de semilună. Șapte din optsprezece statuete umane - câte a livrat Malta - prezintă o perforație pentru suspendare, ori nici o altă statuetă antropomorfă din Gravetianul oriental nu are această particularitate, de a fi purtată ca pandantiv, cu excepția a trei Venusuri de la Avdeevo și a uneia de la Kostenki I (D. Vialou, 1991). Epigravettianul
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
în evidență. Suprafața statuetei, ca și zonele raclate, prezintă urme de colorant roșu și negru. I. Borziac (1996) a presupus că artistul a dorit să reprezinte o femeie bătrână. O statuetă feminină, deși cu un contur mai puțin marcat, a livrat și situl de la Molodova V. Este vorba despre un fragment din calcar, sugerând o siluetă feminină, distingându-se capul, sânii și șoldurile moderate (Z. Abramova, 1995). Magdalenianul Arta parietală Contrar figurațiilor animale, apropiate de realitate, reprezentările feminine din această epocă
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Königsee-Garsitz (Turingia). Trei statuete de la Nebra și două de la Ölknitz au corpul în formă de baghetă, fără sâni marcați, atenția creatorului îndreptându-se însă spre fese (J. Jelinek, 1988). Observăm, din nou, analogii cu statuetele de la Gönnersdorf, situl ce a livrat cele mai multe reprezentări feminine pentru această perioadă. De aici provin nu mai puțin de 400 figurine feminine gravate și 13 sculpturi în corn de ren sau fildeș (J. Jelinek, 1988). Dacă statuetele sunt, întru-totul, asemănătoare celor descrise mai sus, gravurile merită
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
dintre figurine este interesantă prin aluzia schematică a capului, sânilor și gambelor, care diferă net de alte statuete. Nu este vorba de o operă neterminată, așa cum s-ar putea crede, ci de o geometrizare extremă a formelor. Același sit a livrat și o gravură feminină grosier modelată, având extremitățile și capul schematic redate, iar sânii reprezentați doar prin două cercuri (J. Hahn, 1995). Putem aminti și un pandantiv descoperit în peștera Rytiŕská (Moravia), constând dintr-o baghetă de os, la care
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
constând dintr-o baghetă de os, la care doar sânii sunt marcați (J. Jelinek, 1988), nu și fesele, așa cum sunt majoritatea statuetelor magdaleniene, pandantivul amintind în acest caz de exemplarele gravettiene de la Dolni Vestonice (Moravia). Situl de la Neuchatel (Elveția) a livrat trei pandantive antropomorfe, realizate din lignit. Unul dintre ele prezintă o perforație biconică și striuri orizontale pe spate, pe genunchi și pe trunchi (I. M. Braun, 2005). Contextul descoperirii sale merită o atenție particulară. El se afla în apropierea a
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
plină de lumina înșelătoare/ a ferestrei din față! Până va obosi. Și/ va mai trece o zi...” (Va mai trece o zi). Deși cinismul se prelungește în poemele din Post-ospicii (1997), unde partea secundă a cărții e o utopie negativă livrată într-un limbaj arhaic și regional, primul ciclu anunță deja o nouă etapă. Temele obsedante sunt nebunia, animalitatea și moartea, iar poezia îmbracă un veșmânt funebru. Explorarea zonelor liminare ale umanului continuă în Poemul animal (crepuscular) (2000), unde titlurile textelor
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
obișnuit; prin raționalizare, aceasta devine o realitate obiectivă. Fiind singura pe care o cunoaște și în care s-a învățat să se miște, orice nouă informație el o articulează și o ancorează la această realitate a sa. Contextul social îi livrează o anumită grilă de interpretare a evenimentelor, o anumită istorie, o cultură specifică, un discurs cu anumite caracteristici, iar individul se identifică cu acestea, se articulează câmpului social astfel organizat, construiește el însuși produse cognitive, influențat de stilul instituțional favorizat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
străinătate, se simte îndatorat celor care-l îndrumă. El primește o educație corespunzătoare: învață la școală că întreaga istorie e o tranziție de la întuneric către lumină, de la oprimare la libertatea pe care i-o acordă societatea sa. Toate instituțiile îi livrează același discurs: școala, institutul superior, armata, serviciul! În organizațiile din care face parte de mic (pionieri, tineret) este încurajat să participe activ la munca ideologică, să-i lămurească și să-i îndrume pe alții. Câtă încredere! Toate acestea, susține Bukovski
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
zelul lor era mai aprig, mai zgomotos, mai vizibil. Militantismul se caracterizează prin apropierea și încorporarea unui cadru cultural prestabilit, colorat ideologic, prin manifestarea dorinței de acceptare într-un grup, structurat în jurul unei doctrine, care-i poate oferi protecție. Grupul livrează un sens nou vieții sale, posibilitatea de a spera și iubi, de a se dărui. Ethosul militant joacă rol de regulator intrași interpsihic, pentru că se canalizează după reguli, coduri și norme securizante. Identitatea militantă se distinge prin forța trăirilor, încrederea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
interacțiuni. În al doilea rând, este alimentat de câmpul ideologic, de locul ocupat de individ sau grup în sistemul social. Cu alte cuvinte, mediul cultural, ideologic, stilul de gândire al colectivității îl „ancorează” pe individ, îl „modelează” și apoi îl livrează câmpului social. Într-un anumit sens, prin biografia sa, individul este „prizonierul” contextului său - el e consiliat să-și apropie un anumit discurs și apoi să-l difuzeze. Semnificațiile transmise prin discurs îi apropie pe indivizi, le oferă semne de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a fost deprins să reacționeze numai așa. Pentru a stimula elaborarea și fixarea unor reprezentări comune, soluția dirigenților care doresc anumite reacții e gruparea indivizilor în structuri create artificial și bine controlate, antrenarea acestora în acțiuni colective, cu scopuri comune, livrate din afară. Dacă procesul reprezentațional nu poate fi detașat de activitățile în care actorii sociali sunt angajați, de experiențele lor sociale înseamnă că reprezentările sociale înglobează și structurează elementele cognitive ce rezultă din relațiile concrete cu contextul social. Relațiile dintre
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
socială și care-l imunizează cognitiv pe individ împotriva altor idei, atitudini, conduite. Să ilustrăm acum, prin câteva exemple, cum s-a produs, în cazul României, îndoctrinarea ideologică ce a obturat orice posibilitate de a „învăța” altceva decât ceea ce era livrat de responsabilii modelării gândirii. În forme apropiate, determinate de particularitățile locale, procesul s-a desfășurat după același scenariu și în celelalte țări din fostul „lagăr” al țărilor socialiste. Vom decupa câteva sectoare ale vieții sociale, marcate în adâncime de presiunea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
osaturile cognitive oferite grupurilor, colectivităților și comunitarilor de către depozitarii bogățiilor patrimoniale. O plăcintă pentru toți, fără alternativă, aliniinu-le gusturile. Contextul social - am descris mai sus modul în care acesta poate fi construit și controlat- filtrează informațiile și evenimentele și le livrează, în funcție de idei, reprezentări sociale sau practici sociale specifice unei societăți (comunități), valorilor dominante pe care ea le promovează. Gândirea subiectului social, scrie Guimelli, deși are o coerență interioară, este marcată de valori, norme, fapte cu care acesta a venit în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
transfer de la reprezentări către memoria colectivă: a) prin procesele obișnuite de comunicare, prin interacțiunile sociale curente (conversații, schimburi de păreri, discuții curente); b) prin apartenența grupală ce orientează conținuturile reprezentării, care elaborează coduri comune și conferă identitate; c) prin limbajul livrat de context, prin conservarea tipului de discurs ce transmite anumite semnificații și creează o gândire și o realitate simbolică (Viaud, 2004). Să reluăm: contextul global induce norme de gândire și de conduită, fixează situațiile concrete, semnificative în memoria colectivă, determină
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
alternativele, îndoielile. El reglează „linia”, direcția gândirii, restrânge reflecția critică, focalizează. El generează „energetic” gândirea socială, oferă semnificații deja elaborate și organizează nodul central al reprezentării. El decupează și singularizează un spațiu particular, îl personalizează prin presiune emoțională și-l livrează apoi socialului ca pe un produs finit, degajând căile formării unei gândiri sociale clare, accesibilă, lipsită de ambiguități, axată pe certitudini. Indiferent față de semnalele din realitate, individul utilizează nexus-ul pentru a-și proteja construcția ideală, justifică unele „erori” (niciodată importante
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de privilegiați era cea a vânzătorilor de alimente - măcelarii erau adevărați „aleși”, mulți lucrând, de altfel, direct cu miliția și Securitatea. Un mod de a mai scăpa de cozi ar fi fost „casele de comenzi”, care ar fi trebuit să livreze la domiciliu, contra cost, tot felul de produse greu de găsit altminteri. Teoretic însă, căci, fără pile, programarea telefonică era aproape imposibilă pentru muritorii de rând. Iar când, printr-un miracol, reușeai să obții comanda, îți trimiteau, cu mai multe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
deplină concordanță și cu importanța întregului sistem de prelucrare automată a datelor. 6.2.5. Contracteletc "6.2.5. Contractele" Unul dintre cele mai neplăcute momente referitoare la configurația sistemului îl reprezintă lungile discuții purtate cu cei ce le-au livrat, atunci când sistemul se defectează sau nu funcționează la parametrii așteptați. Sunt cunoscute suficiente mici necazuri din lumea calculatoarelor, numai că producătorii de sisteme n-au nici un interes să le popularizeze, fie din dorința de a nu-și păta reputația, fie
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
află pe locul întâi, producătorii dezinformând cumpărătorii pe linia performanțelor produselor scoase la vânzare. În 1984, pe primul loc s-a situat încălcarea legilor referitoare la export, scoțându-se din SUA mari cantități de calculatoare, care erau sub embargo, și livrându-se în Europa de Est și URSS. În 1985, încălcarea copyrightului s-a aflat pe primul loc, cu scopul copierii neautorizate și vânzării pe piață a copiilor-pirat. La nivelul anilor 1997-2002, din studiile întreprinse de Institutul de Securitate a Calculatoarelor și FBI
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]