3,009 matches
-
de substrat, apoi vine semnul complex, propoziția despre ea. Desigur, nu este vorba aici cum nu este în nici o aplicație sau interpretare a logicii noi despre funcții predicative la propriu, adică întocmai celor proprii logicii clasice sau primei formalizări a logos-ului, dar nici despre cu totul altceva nu poate fi vorba, atâta vreme cât "a se spune despre", relația fundamentală în enunțul lui Wittgenstein, este una propriu-zis predicativă (prin urmare, judicativă). Din această cauză, aspectul formal al judicativului se regăsește întocmai în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
excesivă a limbajului, Russell construiește teoria tipurilor, iar mai târziu, în alte condiții epistemologice, Tarski pune la punct teoria despre nivelurile limbajului, avansând astfel o opinie valabilă asupra chestiunilor privind adevărul-corespundență, elementul cel mai solicitat, semantic, din perspectiva fenomenului reformalizării logos-ului reprezentat de constituirea logicii simbolice. Fenomenul reformalizării logos-ului a accentuat convențiile judicative; și, așa cum s-a întâmplat și prin alte "evenimente" din istoria dictaturii judicativului, granițele acesteia au fost forțate. Din ultimul fapt a rezultat o întărire a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
târziu, în alte condiții epistemologice, Tarski pune la punct teoria despre nivelurile limbajului, avansând astfel o opinie valabilă asupra chestiunilor privind adevărul-corespundență, elementul cel mai solicitat, semantic, din perspectiva fenomenului reformalizării logos-ului reprezentat de constituirea logicii simbolice. Fenomenul reformalizării logos-ului a accentuat convențiile judicative; și, așa cum s-a întâmplat și prin alte "evenimente" din istoria dictaturii judicativului, granițele acesteia au fost forțate. Din ultimul fapt a rezultat o întărire a sensurilor judicative, care s-au distribuit acum către "formele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
funcții de predicare, împreună cu ceea ce este cel mai specific acestora, anume calitatea de general. Tocmai faptul că "stările de lucruri" preiau funcții judicative ale poziției "subiect" din structura judecății constituie cel mai clar indiciu al constitutivității judicative în planul reformalizării logos-ului; căci subiectul este constituit ca atare prin acte judicative, devenind el însuși, așa cum a scos la iveală reducția, parte a structurii obiectuale a judecății, iar "stările de lucruri", având funcții "subiective", sunt ele însele constituite judicativ. De asemenea, faptul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fiindcă acolo se află contexte semnificative privind corespondența dintre elementele clasice ale judecății și elementele simbolice ale judicativului constitutiv, unele dintre ele doar indicate mai sus. Din cele spuse putem formula un răspuns la întrebarea privind actele constitutive subordonate reformalizării logos-ului: sunt aceleași acte de constituire prin care a fost croit spațiul judicativului și a fost structurată judecata drept act constitutiv fundamental, cărora li se adaugă, la fiecare intervenție, operația de transfer asupra unor conținuturi care nu coincid cu conținuturile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin care a fost croit spațiul judicativului și a fost structurată judecata drept act constitutiv fundamental, cărora li se adaugă, la fiecare intervenție, operația de transfer asupra unor conținuturi care nu coincid cu conținuturile obiectuale din orizontul primei reformalizări a logos-ului. Operația de transfer schimbă întrucâtva direcția actului de constituire, dar în esența sa, acesta rămâne judicativ: ceea ce înseamnă că judecata operează mai departe în condițiile reformalizării logos-ului. Cel puțin pentru aspectul formal al judecății este valabilă această regulă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
conținuturi care nu coincid cu conținuturile obiectuale din orizontul primei reformalizări a logos-ului. Operația de transfer schimbă întrucâtva direcția actului de constituire, dar în esența sa, acesta rămâne judicativ: ceea ce înseamnă că judecata operează mai departe în condițiile reformalizării logos-ului. Cel puțin pentru aspectul formal al judecății este valabilă această regulă referitoare la operația de transfer: aceasta nu poate opera autonom, ci numai prin actele constitutivității judicative inițiale. Mai devreme am vorbit și despre ceea ce se întâmplă, în orizontul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
puțin pentru aspectul formal al judecății este valabilă această regulă referitoare la operația de transfer: aceasta nu poate opera autonom, ci numai prin actele constitutivității judicative inițiale. Mai devreme am vorbit și despre ceea ce se întâmplă, în orizontul fenomenului reformalizării logos-ului, cu aspectul alethic; acum ar mai trebui adăugat că sensul principal al modificărilor legate de acest aspect este reprezentat de subordonarea cvasitotală a sa față de aspectul formal. Astfel, faptul de a fi condiționat și statutul de constantă, caracteristicile aspectului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândite acum ca fiind cazuri "particulare", eventual cazuri de limită ale faptului de a fi posibil și ale statutului de variabilă. Totuși, intervenția timpului este "necesară", ca și aceea a verbului, fiindcă toate demersurile îngăduite de reglementările judicative ale reformalizării logos-ului au angajamante ontologice imposibile în absența timporizării verbului care sunt mai degrabă prelungiri ale unor angajamente directe privind semantica semnelor ("simbolurilor"), aspectul alethic al acestora etc. Oricum, întreaga evoluție a cercetărilor de logică și filosofie din orizontul logos-ului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reformalizării logos-ului au angajamante ontologice imposibile în absența timporizării verbului care sunt mai degrabă prelungiri ale unor angajamente directe privind semantica semnelor ("simbolurilor"), aspectul alethic al acestora etc. Oricum, întreaga evoluție a cercetărilor de logică și filosofie din orizontul logos-ului reformalizat se află sub semnul a două principii, ele însele cu o anumită tradiție în orizontul judicativ al primei formalizări a logos-ului: a) principiul experimentului, după care orice entitate introdusă într-un discurs trebuie să fie întemeiată și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
simbolurilor"), aspectul alethic al acestora etc. Oricum, întreaga evoluție a cercetărilor de logică și filosofie din orizontul logos-ului reformalizat se află sub semnul a două principii, ele însele cu o anumită tradiție în orizontul judicativ al primei formalizări a logos-ului: a) principiul experimentului, după care orice entitate introdusă într-un discurs trebuie să fie întemeiată și să se afle sub control intersubiectiv; acest principiu este compatibil cu principiul experienței, nespecific reformalizării logos-ului, dar semnificativ în unele contexte ale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în orizontul judicativ al primei formalizări a logos-ului: a) principiul experimentului, după care orice entitate introdusă într-un discurs trebuie să fie întemeiată și să se afle sub control intersubiectiv; acest principiu este compatibil cu principiul experienței, nespecific reformalizării logos-ului, dar semnificativ în unele contexte ale acesteia; b) principiul atitudinal, desemnat prin maxima formulată de Husserl și preluată mai cu seamă de filosofii fenomenologi: "La lucrurile însele"; acest principiu este interpretat în manieră accentuat formală, ceea ce creează posibilitatea instituirii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
deși nu are de-a face cu convențiile "teoretice" ale analitismului filosofic, este Dasein-ul (uman), așa cum el a apare în demersul fenomenologic al lui Heidegger din prima perioadă a operei sale. În plus față de aceste observații relative la fenomenul reformalizării logos-ului, trebuie adăugată și puternica impresie că, în cazul sensurilor celor două elemente ale aspectului alethic, "este" și timpul, lucrurile sunt mai complicate. Oricum, voi încerca o lămurire a lor în contextul aplicării reducției judicative a dictaturii judicativului la timporizarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Oricum, voi încerca o lămurire a lor în contextul aplicării reducției judicative a dictaturii judicativului la timporizarea verbului, în scopul de a tematiza și reformula problema reflexivității temporale a ființării deschise către Celălalt moment suspendat de discuția asupra fenomenului reformalizării logos-ului -, prin care sunt aduse în față, pentru o donație de sens, ființarea (prezentuirea prezentului verbului), ființa ființării (prezentuirea ca chemare a trecutului verbului) și ființa (prezentuirea ca survenire a viitorului verbului), adică "variabilele" timporizate ale verbului, prin care este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prezentuirea ca chemare a trecutului verbului) și ființa (prezentuirea ca survenire a viitorului verbului), adică "variabilele" timporizate ale verbului, prin care este pus în lumină fenomenul în-ființării. Operarea reducției judicative trebuie să țină seama, de aici încolo, de fenomenul reformalizării logos-ului, îndeosebi de operația de transfer, așa cum a fost înțeleasă mai sus. 4.9. Fenomenul în-ființării Problema reflexivității temporale a ființării deschise către Celălalt era desfășurată prin patru întrebări: 1) De ce timpul este ființare? 2) Care este "principiul" ființării reflexive
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
el anunță relația desăvârșită dintre om și lume, relație care va putea ieși la iveală ca atare prin "acte" puse în joc de reducția non-judicativă a dictaturii judicativului (prin care timpul, ca element fundamental al judicativului constitutiv, este redus la logos, la logos-ul non-formal). Poate din acest motiv, reciprocitatea și-a găsit foarte târziu un loc printre temele obișnuite ale filosofilor. De fapt, abia în filosofia contemporană postheideggeriană reciprocitatea va fi tematizată propriu-zis filosofic (sensul ei funcționând ca un concept
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
relația desăvârșită dintre om și lume, relație care va putea ieși la iveală ca atare prin "acte" puse în joc de reducția non-judicativă a dictaturii judicativului (prin care timpul, ca element fundamental al judicativului constitutiv, este redus la logos, la logos-ul non-formal). Poate din acest motiv, reciprocitatea și-a găsit foarte târziu un loc printre temele obișnuite ale filosofilor. De fapt, abia în filosofia contemporană postheideggeriană reciprocitatea va fi tematizată propriu-zis filosofic (sensul ei funcționând ca un concept filosofic) de către
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândirii în mișcarea sa de la o teză către o concluzie justificat adevărată; c) concentrarea ideii de adevăr în conceptul corespondenței și predeterminarea discursului filosofic în sensul unui "realism", uneori direct, alteori ascuns; d) deschiderea și întreținerea conflictului între mithos și logos; marginalizarea, din această perspectivă, a sensurilor survenite prin forme discursive non-logic formale, cum sunt maximele înțelepciunii; e) preeminența lui "este" copulativ, dar și angajarea lui "este" existențial în reconstrucții filosofice de tipul ontologiei; poziția dominantă, printre instanțele lui "este" ființa
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
precondiționează și alte tipuri de discurs, cum ar fi cel științific, cel ideologic. Această opțiune nu este întâmplătoare: știința și ideologia sunt teritorii de aplicație a regulilor și convențiilor dictaturii judicativului, în vreme ce filosofia constituie orizontul de "geneză fenomenologică" al acesteia. Logos-ul formal s-a constituit, adică a trecut în logică, prin mijlocire filosofică; mai mult, ținta "finală" a construcției logicii este lămurirea sarcinii fundamentale a filosofiei, anume dobândirea adevărului. Astfel de fapte au reprezentat o puternică motivație pentru instituirea filosofiei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândirii de a construi sensul de "substrat" și de a-l asocia pe acesta cu ideea de general, pentru a-l întări. În acest fel, însuși aspectul alethic devine posibil, fiindcă nu mai constituie o problemă operarea corespondenței dintre "enunț" (logos apofantikos, adică logos-ul formal) și "faptul" la care acesta se referă, în scopul relevării adevărului, care are doar sens de valabilitate condiționată de o relație anume, nu de "fapt" (de aici slăbirea sensului ontologic al adevărului și, corespunzător, întărirea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
construi sensul de "substrat" și de a-l asocia pe acesta cu ideea de general, pentru a-l întări. În acest fel, însuși aspectul alethic devine posibil, fiindcă nu mai constituie o problemă operarea corespondenței dintre "enunț" (logos apofantikos, adică logos-ul formal) și "faptul" la care acesta se referă, în scopul relevării adevărului, care are doar sens de valabilitate condiționată de o relație anume, nu de "fapt" (de aici slăbirea sensului ontologic al adevărului și, corespunzător, întărirea celui "logic"). Circularitatea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
trebuie discriminată în orizontul dictaturii judicative, chiar dacă ea se află aici de la bun început. Pe baza celor scoase la iveală prin reducție, să revenim la această trecere, pentru a reface sensul fundamental în care este predat discursului și istoriei filosofiei logos-ul formal, adică sensul în care se constituie dictatura judicativului, desigur, nu în linie istorică, ci sistematic-fenomenologică. "Lucrarea" timpului nu se reduce la așezarea sa în poziția unui punct de perspectivă. După cum am văzut deja prin operarea reducției, timpul este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de obicei nesocotit în spațiul public; totuși, este vorba despre un fenomen, adică despre un fapt intrat, din când în când, în sens. Dar care este sursa sa? De unde își trage el rostul, care îi este obârșia? Doar din spontaneitatea logos-ului, am putea răspunde acum, care, din partea sa non-formală cea care a generat toată ordinea judicativ-constitutivă -, trece în unele evenimente de gândire, rostire, făptuire. Implicațiile publice ale autorizării vor fi cercetate odată cu cele aparținând părtinirii și ordonării, adică atunci când va
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
toată ordinea judicativ-constitutivă -, trece în unele evenimente de gândire, rostire, făptuire. Implicațiile publice ale autorizării vor fi cercetate odată cu cele aparținând părtinirii și ordonării, adică atunci când va fi tematizată ideologia. 4.12. Punctul de întâlnire a dictaturii judicativului cu orizontul logos-ului întreg Părtinirea, ordonarea și autorizarea, deși recunoscute prin cea de-a doua timporizare a subiectului și predicatului, ca fiind, așadar, legate direct de judecată, semnifică mai degrabă în spațiul mai larg al judicativului; ele sunt actele constitutive ale dictaturii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
temporale capătă prezență în unele gânduri, rostiri, făptuiri omenești și că, în ciuda faptului că, prin acestea, însăși dictatura judicativului își scoate la vedere limitele, regulativitatea judicativă este un fenomen din orizontul său de constituire. De ce timpul este constitutiv? Datorită formalizării logos-ului; prin aceasta, ceea-ce-este (și, tradițional, este ființa) apare el însuși dependent de timp, fiind timpul însuși. Întrebări de felul: Ce este? Cum este? Cât este? Unde este? Ce putere are? Ce posedă? Cu cine se află în relație? Ce
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]