6,186 matches
-
stau ofiliți, Nu mai sună telefonul! Rămân copii nevinovați, Soațe cu facturi și rate, Bunicii plâng nemângâiați, Băntuind - strigoi - prin sate. Trage clopotul în dungă; Tresar și florile pe câmp. Anii vieții-or să ne-ajungă Desert la viermi, în lutul tâmp... Referință Bibliografică: Se scutură îngeri de ploi... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1773, Anul V, 08 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SE SCUTURĂ ÎNGERI DE PLOI... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374875_a_376204]
-
serii, Șoapta-mi timidă tainic să te-alinte, Seve țâșnind din trupul primăverii Să umple golul dragostea fierbinte. Sunt prizoniera viselor, dorinței, Mă pierd adesea-n lanuri de cuvinte, Când setea-mi sting cu lacrima credinței Simt răni săpate-n lut de-al fricii dinte. De-ți pasă sau de nu, n-am încă știre. Misterios și-nvăluit în ceață, Arcaș destoinic, săgetând iubire, Avea-vom, oare, și noi drept la viață? CE-I VIAȚA NOASTRĂ FĂRĂ DE IUBIRE? Ce-i viața noastră
POEMELE AMURGULUI (3) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374897_a_376226]
-
să fiu Cântă-mă pe-o strună de vioară Tu să-mi fii luceafărul de seară Să-ți fiu zori de zi, amurgul viu. Lasă-mi gândul lin să te-nfășoare Despletit să-ți încălzească trupul Freamătu-mi să-ți cotropească lutul Foc nestins să-ți fiu, tu să-mi fii soare Mă cuprinde-n brațe printre raze Gustă-mi fraga buzelor flămânde Să-ți fiu râu, tu să plutești pe unde Lacrimă pe-o salbă de turcoaze. Lasă-mi inima să
POEMELE AMURGULUI (3) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374897_a_376226]
-
Doamne, Lumina, n-am știut să mă ridic; Pân-am înțeles credința, n-am știut cât sunt de mic! Și sărac de fost-am, Doamne, cum de oare n-am văzut? Oarbă-a fost atâta vreme mintea sfântă dintr-un lut? Pribegeam pe căi nocturne, dar ce-aproape îmi erai! Nu știam că e în mine colțul meu dorit de rai. Bobu-nchis în ignoranță, la răscruce de idei, Mugurește azi căldură și-nțeles în gând de stei. Mă desprind cu
ORB CĂZUT de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374916_a_376245]
-
ierburi uscate de toamnă târzie de sânge ostatic de lacrimi sărate De unde venise nu voia să îi spună dar îi povesti despre anii petrecuți cândva în casa unui artist ce știa să dăltuiască suferința în piatră să modeleze iubirea din lut și să încrusteze pe buze reci de ulcioare cald și cast sărut de fecioare Poetul ar fi vrut să-i spună să-și vadă de drum dar și să rămână parcă-ar fi vrut de parcă-l citi din priviri singurătatea
PREȚ DE-UN ZBOR… de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374917_a_376246]
-
neputința ori platitudinea, poate trecerea prin timp prea repede, poate... Eu: Nu vreți să mergem amândouă la izvor? Eu cealaltă: Aș merge numai dacă înhămăm caii albaștri la căruța de lemn alb. Eu: Sigur, așa va fi. Luăm cănile de lut? Eu cealaltă: Apa de la acest izvor numai din cană de lut se bea, draga mea, sper că nu ai uitat. Eu: Nu, am verificat și eu, te-ai supărat? Eu cealaltă: Pe tine, nu. Să luăm și scăunelele cu trei
INTERVIUL DIN MIERCUREA MARE de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374971_a_376300]
-
Nu vreți să mergem amândouă la izvor? Eu cealaltă: Aș merge numai dacă înhămăm caii albaștri la căruța de lemn alb. Eu: Sigur, așa va fi. Luăm cănile de lut? Eu cealaltă: Apa de la acest izvor numai din cană de lut se bea, draga mea, sper că nu ai uitat. Eu: Nu, am verificat și eu, te-ai supărat? Eu cealaltă: Pe tine, nu. Să luăm și scăunelele cu trei picioare, căci la izvor vom sta mai mult. În fața noastră ne
INTERVIUL DIN MIERCUREA MARE de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374971_a_376300]
-
dori-o. Era totuși ceva putred prin Danemarca cum a constatat și Hamlet. Dar ce? - În păduricea de nuci m-ai vrut cu adevărat sau te jucai doar cu sentimentele mele? - Te-am vrut dintotdeauna. Dar dacă acceptai aș fi lut-o în glumă. Fără binecuvântarea cerească nu are nici un farmec. Cu tine nu este vorba de-o noapte, de-o oră. Dacă o facem este pentru toată viața. Copii noștri trebuie să aibă părinți cerți nu de ocazie. - Dar te
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
-n tine, Tu fii bun, făr' de mâhnire Surpă soclul ce-l susține. Nu lăsa lăstarii urii Să-ți înăbușe ființa, Pune stavilă arsurii Ce-ar încinge suferința. Rugul flăcării divine Ține-l pururea aprins, Fii ca soarele ce ține Lutul lumii-n foc nestins. Fiecare gând să-ți fie Ca tămâia pe cărbune, Tu - altar de vrednicie Primenit prin rugăciune. Pictura: G. Grenville Manton (1855-1932) Referință Bibliografică: Primenit prin rugăciune / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1918, Anul
PRIMENIT PRIN RUGĂCIUNE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375049_a_376378]
-
privire Și sub talpa neputinței, nici nu mi-aș ieși din fire; Doar s-alung pustietatea. Lui Odin să-i cer o cupă Din alesul mied, ca-n mine, Poezia să erupă. Lava ei să ardă gri-ul și din lutul roditor Să răsară curcubeie, ca să nu-mi mai fie DOR... 19.11.2015 versuri - Violetta Petre Petre pictura - Macesanu Florin (Alb- Negru) Referință Bibliografică: Dansul notelor funebre / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1784, Anul V, 19 noiembrie
DANSUL NOTELOR FUNEBRE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375085_a_376414]
-
Sorbi din vinul neatins până-atunci, se ridică - era mic de statură, subțirel, efeminat - și rosti cu vocea-i melodioasă de bas: -Olăritul stă cap de serie! E-ntâiul! Minunat meșteșug, nu?! N-a fost Adam, primul om, făcut din lut?! Euforia creatoare divină i-a dat imboldul însuflețirii statuii! Rumoare printre convivi, voci mai ridicate acum, curajul concurențial în floare, omisiuni ale codului manierelor elegante după care acționau toți și separat, în genere... În răgazul petrecut, își găsi rost să
LA... „CONCORDIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373801_a_375130]
-
Acasa > Poezie > Amprente > EI VIN PLECÂND... Autor: Camelia Radulian Publicat în: Ediția nr. 1558 din 07 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Se coace grâul pe sub amintiri, se face fum țărâna din copite Sub trestii albe, mame adumbrite și tați de lut - sub trandafiri. Și-atâta dor e-n ziduri, că te miri cum mai e loc în aer să nu doară Pe masa lor - doar un adânc de ceară și pașii nimănui sub tei subțiri... Tăcând frumos, ca rana îi mai
EI VIN PLECÂND... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373860_a_375189]
-
Acasa > Poezie > Delectare > TU OMULE...... Autor: Flori Bungete Publicat în: Ediția nr. 2052 din 13 august 2016 Toate Articolele Autorului Ce mă privești așa tăcut , Tu, omule cu chip de lut? Și să respiri ai încetat, Atunci când m-am apropiat. Ți-am dat binețe, n-ai răspuns, Sau poate n-ai nimic de spus, Și mie doar mi s-a părut Tu, omule cu chip de lut. Mai e ceva ce
TU OMULE...... de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373955_a_375284]
-
omule cu chip de lut? Și să respiri ai încetat, Atunci când m-am apropiat. Ți-am dat binețe, n-ai răspuns, Sau poate n-ai nimic de spus, Și mie doar mi s-a părut Tu, omule cu chip de lut. Mai e ceva ce n-am știut? Tu omule cu chip de lut, Prin mine dincolo privești, Și cu privirea mă rănești. Aș vrea să plec, dar nu mă lași, Eu fac un pas, tu faci doi pași! Mai e
TU OMULE...... de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373955_a_375284]
-
apropiat. Ți-am dat binețe, n-ai răspuns, Sau poate n-ai nimic de spus, Și mie doar mi s-a părut Tu, omule cu chip de lut. Mai e ceva ce n-am știut? Tu omule cu chip de lut, Prin mine dincolo privești, Și cu privirea mă rănești. Aș vrea să plec, dar nu mă lași, Eu fac un pas, tu faci doi pași! Mai e ceva ce n-am făcut, Tu, omule cu chip de lut? Mi-e
TU OMULE...... de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373955_a_375284]
-
chip de lut, Prin mine dincolo privești, Și cu privirea mă rănești. Aș vrea să plec, dar nu mă lași, Eu fac un pas, tu faci doi pași! Mai e ceva ce n-am făcut, Tu, omule cu chip de lut? Mi-e sufletul în bucăți rupt, Tu omule cu chip de lut, O mână dă-mi să mă ridic, Și-apoi nu îți mai cer nimic. Te las și plec pe drumul meu, Unde-am tânjit să merg mereu, În loc
TU OMULE...... de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373955_a_375284]
-
Aș vrea să plec, dar nu mă lași, Eu fac un pas, tu faci doi pași! Mai e ceva ce n-am făcut, Tu, omule cu chip de lut? Mi-e sufletul în bucăți rupt, Tu omule cu chip de lut, O mână dă-mi să mă ridic, Și-apoi nu îți mai cer nimic. Te las și plec pe drumul meu, Unde-am tânjit să merg mereu, În loc știut, dar nevăzut, Să mă prefac din nou în lut! Referință Bibliografică
TU OMULE...... de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373955_a_375284]
-
chip de lut, O mână dă-mi să mă ridic, Și-apoi nu îți mai cer nimic. Te las și plec pe drumul meu, Unde-am tânjit să merg mereu, În loc știut, dar nevăzut, Să mă prefac din nou în lut! Referință Bibliografică: TU OMULE...... / Flori Bungete : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2052, Anul VI, 13 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Flori Bungete : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
TU OMULE...... de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373955_a_375284]
-
Pe care noaptea le valsează gândul Nuanțe moi ți se răsfiră-n părul Paletă coloristică pe pânză Un roșu-aprins c-o pălărie frunză Un fruct oprit albastru-n pârg e cerul Își pleacă ochii cenușii pe creste Îneacă pașii-n lutul plin de urme Exodul vieții-n mersul unei turme Efecte vii în regăsiri rupestre Hai spune drept ce poală îți așteaptă Un vis tocmit să îl răstorni în toamne Un abur fin ca pasul unei doamne Ce fluturi mari în
HAI SPUNE DREPT de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374011_a_375340]
-
Silvia Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2181 din 20 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sub teiul uriaș ce își revărsa generos umbra și parfumul ceresc peste curtea casei bunicilor, patru prichindei gălăgioși își revendicau cu tărie și temperament castronul de lut înflorat, plin ochi cu plăcinte moi și pufoase de dovleac, abia scoase din cuptor de bunica. Trei fetițe și un băiețel cam de aceeași vârstă aproximativ, zburdaseră curioși și nerăbdători în jurul cuptorului vechi de cărămidă din fundul curții, ce duduia
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
un magnet pe nepoți cu bunic cu tot. La aceeași masă joasă și rotundă, nelipsită din nici o gospodărie la vremea aceea, stăteau așezați răbdători și cuminți șase persoane ce se înfruptau din ciorba aburindă de fasole, în străchini mari de lut și din turtele calde ce alcătuiau un prânz dumnezeiesc! Câte un căpșor curios și îndrăzneț se ițea din când în când prin ferestruica strâmtă a ușii, zădărând entuziasmul și hazul copiilor, ce se străduiau să rămână cuminți pe scaunele lor
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
Acasa > Versuri > Visare > NOSTALGII Autor: Camelia Petcu Publicat în: Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016 Toate Articolele Autorului Nostalgii Eu zâmbesc, țărâna doarme; Suflete se zbat în geam, Dintre noi călătoresc, Scuturând al vieții ram. Cerul știe, lutul tace, Noaptea zi se- mpodobește, Ochiul caută-n vecie, Pleoapa când se ofilește. Timpul scade, visul crește, Candele prefac lumină, De tăciunele ce arde, Dorul vieții se anină... Referință Bibliografică: Nostalgii / Camelia Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1950
NOSTALGII de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375355_a_376684]
-
cerul plin de mioare, când turma de nouri o mână să zboare, înaltul apasă greoi în pridvoare, ca plumbul. Și tânguie cerul mioara pierdută, toiege de foc aruncă în luptă, ajunge pământul o temniță mută, ca somnul. Cutremur lumina, iar lutul tresare, văzduhul cu vuiet aduce chemare, de tunet răsună adâncuri de mare, ca doina. Mioara pietrdută, în suflet ascunsă, copil de furtună, în ceruri e plânsă, așteaptă ea baciul, la poale de stână, ca dorul. Din culme de munte, brâie
FURTUNĂ de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375356_a_376685]
-
Sub ascultare Când plămădește pântecul și lutul, Cutremurată e în adânc Tăria! Și-n ascultare este tot pământul Când se urzește în tine veșnicia! Sub ascultare tu să pleci urechea Când geme rodul pe tulpină; De-n lume nu-ti găsești perechea, Singurătatea să îți fie vină
ASCULTAREA ÎL MÂNTUIEŞTE PE CEL CE FACE ASCULTARE, IAR TOATE CELELALTE CAD PE CAPUL EGUMENULUI de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375361_a_376690]
-
totuși de a minți Sadic în față dar și fără rost. Acum te văd tăcut, cu ochii minții Știind că eu pe veci mi te-am pierdut. Mi te ascunzi în ceața dimineții Tu, prea frumoasa mea cu chip de lut. Rămân să meditez la tot ce-a fost Sau ce am de făcut de-acum încolo. Regretele acum sunt fără rost M-am săturat să-ți fiu un ”picolo”. Din tot ce-am construit ca edificiu Au mai rămas doar
INVERSIE PROBABILĂ de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375386_a_376715]