26,035 matches
-
obișnuită cu noțiunile acestei științe poate să le cuprindă. Pentru cultura modernă, aceea a științelor pozitive, sfârșit înseamnă moarte, înseamnă dispariție totală, înseamnă neant. Aceasta pentru că știința folosește timpul ca pe ceva linear, fragmentat în trecut, prezent și viitor și măsurat cu lungimi. Pentru țăranul român sfârșitul există după cum există și timpul, nu în sens cantitativ, ci în sens calitativ, cu posibilități de totală prefacere. Sfârșitul timpului nu este în timp, ci dincolo de timp, în eternitate. Facerea lumii și Judecata de
PRIN MOARTE, AŞTEPTÂND VIAŢA de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355083_a_356412]
-
apărute în falii de timp autorul ne conectează mereu la timpul universal în care identificăm clipa, trăind romanul postmodern al povestitorului demers” în căutarea timpului pierdut“. Prin fluxul memoriei afective, autorul își subordonează relatarea Timpului, infinit ca Autocrator ce-și măsoară prezența în țăcănitul tastelor calculatorului, în pașii musafirului drag, ce-I răscolește memoria, în soneria ce-l aduce la realitatea clipei cu întrebarea asupra “secerișului “. Alte modalități care deconspiră o conștiință trează, un ochi atent, un spirit critic, o atitudine
ANTONIA BODEA PRECUM CURSUL OLTULUI ÎN GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355073_a_356402]
-
Cezarină Adamescu - 60, ceea ce înseamnă că harnica scriitoare din Galați a împlitit șase decenii de viață, adică a ajuns la vârsta deplinei maturități de creație. Și eu care o credeam tot adolescență, tot cu codite și cu ghiozdanul în spate măsurând calea până la școala din colț! Trece vremea, Cezarină, vremuiește, cum spunea magul de la Păltiniș, dar nu trebuie să ne întristam, câtă vreme sufletul ți-a rămas tot adolescentin, tot frânc, tot plin de candori și de osârdii mandolinare. Cartea despre
MICRO RECENZIE, (PROF.DR. IONEL NECULA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355106_a_356435]
-
ceva și a se opune destinului; prin fața-i răstignită la umbra tăcerii se perindau imagini răsturnate ale vremilor trecute, din anii copilăriei - când Crăciunul numai Crăciun nu era și trebuia „să-și ia timpul cu el”, pentru a nu-i măsura adâncimea durerii. „Dacă stau bine și îmi aduc aminte, și stau, că altă treabă nu am decât să-mi colind prin gânduri, când eram în fața tabloului cu trestii și priveam dincolo de lume, dincolo de mine, înainte de a veni tata, mă uitam
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
Sunt albul primei ninsori dintr-un vers, sub care-ți adun autograf cu lumină!” (Cine ești tu?). Încep să-l cred pe expertul francez în istoria artelor dar și al semnelor, Luc Benoist, care afirma că „Luna asociată cu apa măsoară Timpul”: „Nu este Timpul tău? spuse Apostolul cel Sfânt/ Tu ești din apa-botezului Cuvânt/” (Timpul regăsirii). Oare, curgerea versului este o obsesie a timpului, întocmai ca Luna, care observând cerul cu ajutorul unei oglinzi al cărui simbol e imaginea sa apărută
TAINA SCRISULUI (32) – UN PRIVILEGIU AL SCRIITORULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355143_a_356472]
-
face frunză "unde mergi fătuca mea?" cu un gest încetinit o să-l pun in tivul seri alb îi rotunjesc colțurile ca iubirile s-o-ncapă cu același gest blajin plămânii să-i umple de căldură fără toiagul ei rugăciunile neputinției măsoară totul pe piatră Referință Bibliografică: Rugăciunile neputinței / Maria Ileana Belean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 329, Anul I, 25 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Maria Ileana Belean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
RUGĂCIUNILE NEPUTINŢEI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355178_a_356507]
-
liniștea domnea; În el sălășuit-a SFÂNTUL Precum cu nimenea asemenea, Prin care se făcură toate Văzutele și nevăzutele, Că ține-n mâna Lui; EL poate Știutele și neștiutele. Invenție modernă - timpul Ce îl creară Necuvintele, Când timpul trece, vine timpul, Măsoară rece necuprinsele ! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Cuvântul / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 334, Anul I, 30 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CUVÂNTUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355169_a_356498]
-
30, judecătorul Preoteasa a intrat în biroul Alinei la fel de nervos precum ieșise ultima oară. Era roșu la față - semn de mare furie - și își mișca mâinile în permanență, dezordonat, ca un robot cu defecțiuni tehnice, în ritmul pașilor grăbiți ce măsurau podeaua de la un cap la altul. S-a oprit în fața fetei care citea ceva prin hârțoagele întinse pe birou și a privit-o în tăcere câteva minute până s-a liniștit. - Ai văzut și mata cât e ceasul și ei
SUB IMPERIUL FRICII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355150_a_356479]
-
chiar secunde, în ce mă privește cred că o aveam (de fapt și de drept!) pe cea mai “nobilă” dar și pe cea mai “ingrată” - să-mi însoțesc de braț fiica la altar în fața zecilor de ochi străini care poate măsurau orice mișcare a pașilor și-ți tălmăceau orice tresărire a feței, situație în care mă socoteam de-acum pierdut în perspectiva gâfâiturilor și “emisiilor” de transpirație greu reținute, cu grimase adunate într-un rictus paralizant care ar fi putut reflecta
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (6) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355187_a_356516]
-
un moment dat sărutul ei atinge bărbia, a fost momentul când am simțit că o doresc, încep căutările mele eram prins între dorință și real, un real căzut ca o ceață în acele clipe. Nu știu cât a durat, iubirea nu se măsoară în timp, iubirea este pură și nu o poți atinge decât trăind-o. Ce știu este gluma făcută în stilul meu characteristic vârstei, așa dar! Simțind ca nu mai am aer atunci i-am zis Emiliei că are limba strâmbă
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
aprins, arzând mistuitor, Că ieri și azi și mâine să fii cuprins de dor. Vreau clipă fără mine să te doară, Vreau zi să-ți fiu, în noapte, precum odinioară. În ochii mei să te topești de dor, Vreau timpul măsurat în clipe de amor. Cum soarele da strălucire dimineții, În mine vei găsi mereu esență vieții, Sortită e femeilor menirea Bărbatului iubit s-aducă fericirea. Topește-te în mine chiar de doare, Alunecă în vadu-mi răcoros, Și pierde-te în
CE MI-AŞ DORI IUBITE CEL MAI MULT de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355601_a_356930]
-
se întâlnesc minunile cu povestea hălăduind prin imperiile de vise și glasul rămâne urmă în vestea cu căprioare la izvor ucise. Sunetul scrie-n creier un poem în timp ce lumina vibrează-n dimineți când secunda de care nu mă tem îmi măsoară cele șapte vieți. Pășesc pe lumina cercului verii parcă mergând pe nori de furtună, caut și-acum prin neamuri verii rătăciți prin flotilele trimise de lună. Când ascult poezia,tace lumina și iubita se simte-n largul ei. Crucea ce-
PĂŞIND PE LUMINĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355631_a_356960]
-
mult și nici să‑și termine gândul. O lovitură cu palma, mare și puternică, ce i‑a acoperit fruntea și ochii, a culcat‑o pe canapea. De durere și frică nu a mai deschis ochii. A rămas încremenită, încercând să măsoare timpul. Nu avea ceas. Telefonul mobil era la acel bărbat. Își aducea aminte că a simțit când i l‑a smuls din mână. „Oare îl mai are sau l‑a aruncat?” Mai avea unul într‑un buzunar discret din rucsac
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
de ea... - Aha, despre asta‑i vorba. Câți ani are fata, este majoră ? - Nu a împlinit 18 ani. La toamnă‑i face, a adăugat Tudor abia șoptit, simțind că i se frânge vocea. Polițistul l‑a privit mai atent, a măsurat‑o din cap până‑n picioare și pe Silvia, modificându‑și vizibil atitu �di �nea. - Păi, haideți la ofițerul de serviciu, de ce să‑l așteptați pe șef. Îl cunoașteți personal ? - Nu, dar cui să spunem dacă nu lui ? a îndrăznit
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
că pleci și nu mai vii; Fără tine dragoste nu pot să trăiesc De chin și de amar, eu mă prăpădesc. Zilele sunt negre, nopțile-s pustii, Îmi e dor de tine, aș vrea să o știi. Clipele ce trec măsoară despărțirea Întoarce-te și redă-mi fericirea! Departe ești de mine și vei fi mereu. E tristă viața mea și totul e mai greu. În timpul fără tine mi-am pierdut speranța, Și viața mea și-a vândut importanța. Cum stelele
RĂMÂI CU MINE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346155_a_347484]
-
din mijlocul zombian al celor care devorează cuvinte fără idei și mestecă ducându-și pe picioare cimitirele trupurilor lor. Într-o zi mărginită a unui semen de-al meu l-am întrebat dacă valoarea are limite? Dacă poate să își măsoare starea de sine când gândurile îi pornesc spre una dintre business-urile sale și dacă îl doare mâna când cineva îl lovește peste ea? S-a uitat lung la mine, a clătinat din cap și mi-a spus doar atât
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
gândurile îi pornesc spre una dintre business-urile sale și dacă îl doare mâna când cineva îl lovește peste ea? S-a uitat lung la mine, a clătinat din cap și mi-a spus doar atât: limitele la mine se măsoară în bani, iar banii sunt valoarea cu care măsor importanța celui cu care vorbesc. Tu ai banii?... s-a întors, mi-a făcut un semn de lehamite cu mâna și, fără să se mai uite la mine, a spus: voi
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
și dacă îl doare mâna când cineva îl lovește peste ea? S-a uitat lung la mine, a clătinat din cap și mi-a spus doar atât: limitele la mine se măsoară în bani, iar banii sunt valoarea cu care măsor importanța celui cu care vorbesc. Tu ai banii?... s-a întors, mi-a făcut un semn de lehamite cu mâna și, fără să se mai uite la mine, a spus: voi literații, ai să mori cu ideile agățat de lună
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
fericire și resemnare tai buzunarele las vântul să hotărască următoarea mișcare direcție următoarea stație a haosului trăirilor mă numesc ann- al mării și am în inimă adunate toate valurile năucelor încercări prin care-am umplut sacul răbdării acum stau să măsor vârful important e echilibrul pentru următorul dans cu vântul și cuvântul se cerșește mult din greu o coajă de gând ici colo se adună vrăjitoarele sau ielele sau ce or mai fi prin buzunarele timpului legendelor toate vorbesc și-n
ANN- (UL) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346223_a_347552]
-
ploaie eternă de stele - laudă, Ție creatorule, si fiecărei clipe... risipindu-mă, oriunde, în țină, -n omături dau ochiului dreptul s-aleagă, după voia-i hotarul, să-mi fie frumosul și binele veșnic alături - laudă, Ție, creatorule, si fiecărei raze... măsurându-vă cercul, în taină, cucernic mă rog să n-am vreo << gâlceava cu lumea >>, cu zeii și îngerii, să uit că am fost și Hristos și inorog. Referință Bibliografica: ELOGIU LUCRURILOR / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249
ELOGIU LUCRURILOR de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356137_a_357466]
-
Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Amenințare M-a amenințat un poet - cu o metaforă te voi mutila să sângerezi încontinuu Scursorile minții vor fi evacuate rapid prin trapa jugularei iar ea nu va mai palpita măsurându-ți emoțiile nici sensibilitățile nici trădările ori iubirile tinereții Îți vei reaminti trecutul proiectat pe o pânză roșie sub forma unei molecule de moleșeală care se târă se târă până la întinare... Pentru orice eventualitate se va aplica garoul apoi un
AMENINŢARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356166_a_357495]
-
retezând vârfurile mai răsărite ale pălămidelor, doar atunci când îmi venea cheful. Nici în privința meseriei mele nu puteam să mă declar întru totul mulțumit: aveam obligația să mențin continuu în observație o anumită zonă de pe cerul înstelat, undeva lângă Constelația Peștelui, măsurând cu mare precizie coordonatele tuturor corpurilor cerești din acea zonă. Ce muncă nesuferită, să poposești cu obiectivul telescopului, seară de seară, mereu asupra acelorași stele, ori a minusculelor nebuloase și să notezi într-un carnet tipizat toate acele date! Când
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368955_a_370284]
-
la premii. Să nu se creadă însă că eram un copil tocilar. Pur și simplu îmi plăceau cele mai multe discipline care se predau! Dintre toate, însă, îmi plăceau matematica și fizica, pentru că aflasem că ele te ajută să cunoști lumea, să măsori tot ce poftești: unghiuri, distanțe, viteze, mișcări de tot felul... Ce mai încolo-încoace, îmi plăcea să învăț, căci numai astfel puteam ajunge cineva. Închipuiți-vă, într-un sat, cât de sus trebuia să te vadă lumea, de erai inginer topometru
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368955_a_370284]
-
intrat pe poarta parcului! Cum? Păi, după steaguri! Pe un chioșc de lemn, pardon “gazebo”, fluturau două steaguri enorme, tricolorul românesc și înstelatul australian. Mărimea acestora, 2.20 metri pe 1.40 metri., ca deh, am avut curiozitatea să le măsor! Când ajung lângă chioșchiul cu pricina văd agitație mare! Încă nu sosise lumea de rând. Erau prezenți doar „oamenii consulatului”. Montau grătare, cărau, precum furnicile, containere cu mâncare, lăzi cu bere, cu vin și pungi cu gheață. Cu toții erau veseli
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
Ovidiu Grecea și-a mâncat două zile din viață, preparând 1184 de mici și 372 de pulpe de pui! Desigur, împreună cu soția și cei doi copii! Asta da sacrificiu diplomatic! Nimic nu i-a scăpat ochiului meu de Argus! Am măsurat chiar și micii! Lungimea, aproximativ 12 centimetri! Deci cu puțină aritmetică, am ajuns la următorul rezultat! 1184 mici X 12 cm = 14208 cm, adică aproape 150 de metri de mici! Cred că această performanță ar trebui trimisă la The Guiness
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]