10,807 matches
-
Freud, se bazează și el pe o perspectivă comparativ-selectivă. Sternberg și Davidson (1982; vezi și Davidson, 1986, 1995; Davidson și Sternberg, 1984) au testat această teorie a intuiției în numeroase studii, dintre care unul se bazează pe probleme de intuiție matematică (de exemplu, „Dacă aveți într-un sertar, de-a valma, șosete albastre și maro în proporție de 4 la 5, câte șosete trebuie să luați din sertar pentru a fi sigur că aveți o pereche de aceeași culoare?”). Ei au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1952, 1972), care a făcut evaluări amănunțite similare ale unor savanți de renume înainte de formarea grupului de la IECP, a estimat IQ-ul subiecților ei între 121 și 194, cu medii între 137 și 166, în funcție de tipul testului - verbal, spațial sau matematic. A doua este faptul că la valori peste 120 IQ-ul pare să nu mai aibă pentru creativitate importanța pe care o are la valori sub 120. Cu alte cuvinte, corelația dintre creativitate și IQ s-ar putea să fie
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
gradul de adecvare și originalitatea finalurilor propuse. În cazul problemelor fictive, copiilor li s-au dat patru paragrafe complexe, fiecare cu multe afirmații legate de cifre, și li s-a cerut să compună cu informațiile date cât mai multe probleme matematice. Un exemplu este despre o persoană care cumpără o casă cu atâția bani, plătește în numerar atâția bani și plătește rate lunare pentru garanție și pentru alte cheltuieli. Întrebarea „Cât timp trebuie să treacă până ce domnul Smith reușește ca din
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
își puteau permite să-și construiască laboratoare și să se concentreze asupra ideilor lor. Și, desigur, toate aceste persoane trăiau în culturi în care existau o tradiție de observare sistematică a naturii și o tradiție de notare și de simbolizare matematică, ceea ce a făcut posibilă împărtășirea ideilor și evaluarea făcută de alte persoane cu o pregătire echivalentă. Dar cele mai multe dintre ideile noi sunt uitate rapid. Schimbările nu sunt adoptate decât dacă ele sunt validate de un anumit grup îndreptățit să decidă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Gusti, Lucian Blaga, Gheorghe I. Brătianu, Silviu Dragomir, Nicolae Colan, Constantin I. Angelescu, Iuliu Hossu, Nicodim Munteanu, Grigore T. Popa, Radu R. Rosetti, Sabin Manuila ș.a. Conform statutului din 12 august 1948, instituția a fost împărțită în șase secții: științe matematice, fizice și chimice, științe geologice, geografice și biologice, științe tehnice și agricole, științe medicale, științe istorice, filosofice, economice și juridice, limbă, literatură și artă; prin statutul din 2 iulie 1955, numărul secțiilor a sporit la opt, iar la 3 februarie
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
științe medicale, științe istorice, filosofice, economice și juridice, limbă, literatură și artă; prin statutul din 2 iulie 1955, numărul secțiilor a sporit la opt, iar la 3 februarie 1965 numărul secțiilor a fost din nou modificat, ajungând la 12: științe matematice, științe fizice, științe chimice, științe tehnice, științe biologice, științe agricole și silvice, științe geologice, geofizice și geografice, științe medicale, științe economice, filosofice și juridice, științe istorice, științe filologice, literatură și arte. Statutul din august 1948 prevedea coordonarea de către forul academic
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
de stat”. Statutul adoptat la 2 februarie 1990 prevedea împărțirea în 12 secții, număr sporit la 18 decembrie 1991 la 14. Structura este în prezent următoarea: Secția de filologie și literatură, Secția de științe istorice și arheologie, Secția de științe matematice, Secția de științe fizice, Secția de științe chimice, Secția de științe biologice, Secția de științe geonomice, Secția de științe tehnice, Secția de științe agricole și silvice, Secția de științe medicale, Secția de științe economice, juridice și sociologice, Secția de științe
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
Liviu Rebreanu, G. Călinescu, Perpessicius), istorici și arheologi (Mihail Kogălniceanu, Alexandru D. Xenopol, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan), economiști (Ion Ghica, Petre S. Aurelian, Ion Răducanu), filosofi (Constantin Rădulescu-Motru, Ion Petrovici), juriști (Andrei Rădulescu, Constantin Hamangiu), reprezentanți ai științelor chimice, fizice, matematice, biologice, geologice, geografice, agricole, medicale, tehnice (Nicolae Kretzulescu, Grigore Antipa, Victor Babeș, Grigore Cobălcescu, Anghel Saligny, Ion Simionescu, Dimitrie Pompeiu, Petru Poni, Constantin I. Istrati, Emil Racoviță, Constantin I. Parhon, Spiru Haret, Horia Hulubei, Gheorghe Spacu, Gheorghe Ionescu-Sisești, Simion Mehedinți
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
termeni biologici (ca sânge), și nu prin referire la religie, limbă sau orice alt element cultural: Am socotit sângele românesc, ca un element principal de așezare a Nației; dar dincolo de structura fizică a sângelui și de posibilitățile inextricabile de determinare matematică a purității lui românești, am ajuns la formula proprie românească de a socoti sângele românesc ca un element etnic și moral, a caruia determinare se face numai prin discriminarea, pe criteriile legale - de spirit si origină - a noțiunei de „evreu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
elită a sfinților” (p. 56). Conform acestei concepții foarte generale, dar unidimensionale a elitei, vom deosebi, logic, tot atâtea elite câte domenii de activitate există. Evident, ar fi cu adevărat absurd să afirmăm că, în graficul ce reprezintă distribuția geniului matematic sau poetic, indivizii care ocupă poziții similare sunt aceiași ce ocupă pozițiile superioare în graficul care ilustrează distribuția bogăției [...], nefiind prea greu de înțeles din ce motive. Calitățile sfântului Francisc din Assisi, de exemplu, sunt cu totul altele decât cele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
datorează exclusiv lui (ex: precipitării sau invidiei lui), constatarea nu poate să nu-i declanșeze cel puțin o stare de regret, dacă nu chiar un adevărat proces de conștiință, care-i va regla comportamentul viitor. * „Certitudinea care nu e demonstrată matematic rămîne doar o probabilitate.” (Voltaire) Însă „certitudinile psihice” (referitoare la viața psihică) nu pot fi demonstrate matematic: cum se explică, de exemplu, faptul că ceea ce reprezintă un prilej de bucurie pentru mine, pentru altul este doar unul de speranță, sau
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o stare de regret, dacă nu chiar un adevărat proces de conștiință, care-i va regla comportamentul viitor. * „Certitudinea care nu e demonstrată matematic rămîne doar o probabilitate.” (Voltaire) Însă „certitudinile psihice” (referitoare la viața psihică) nu pot fi demonstrate matematic: cum se explică, de exemplu, faptul că ceea ce reprezintă un prilej de bucurie pentru mine, pentru altul este doar unul de speranță, sau unul de Întristare, de necaz? * „Discuția Înfățișează totdeauna o diminuare de prestigiu, o posibilitate de a fi
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
lumii: încotro se îndreaptă ea? Spre propria-i pierzanie? Cât va dura? Va dispărea oare? își va găsi mântuirea? Regenerescența? Mania proprie timpurilor acelea pentru apocalipse găsește în utilizarea cifrelor un anumit fel de justificare serioasă: reducerea lumii la formule matematice îi tentează de multă vreme pe filosofi, de la Pitagora până la Spinoza sau Leibniz, ideea unei mathesis universalis persistă vreme îndelungată. Amestecul neologismelor, al cifrelor și al personajelor conceptuale are ca produs final un vesel bazar conceptual: Arhonții jonglează cu Sizigiile
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dovedește că prietenia pare adesea cu atât mai sublimă cu cât este destinată să rămână o dorință pioasă... -5- O zugrăvire a elanului vital. Pentru detractorii săi, materialismul apare adesea ca un mecanicism sumar, încremenit, rece, reductibil la o ecuație matematică. în secolul Luminilor, metafora omului-mașină a accentuat această trăsătură: scripeți, roți dințate, angrenaje, înainte ca revoluția industrială să adauge pistoane, tracțiuni, presiuni și ca referința la motor să dispară apoi în favoarea alteia: discul dur informatic. în orice caz, cauzalitățile oarbe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de prognoză. În ambele cazuri se poate vorbi despre metode statistice, obiective și metode subiectiv-intuitive, bazate pe judecata experților. Există dezbateri științifice ample în legătură cu superioritatea unuia dintre cele două categorii asupra celeilalte (vezi Bunn și Wright, 1991). Modelările și simulările matematice sunt considerate a fi mai obiective, însă presupun limite date de necesitatea completitudinii modelului și de faptul că pot apărea evenimente neprevăzute, pe care experții, dispunând de informații din interior, le pot intui. Specificarea modelului (includerea anumitor variabile și excluderea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
obiective, însă presupun limite date de necesitatea completitudinii modelului și de faptul că pot apărea evenimente neprevăzute, pe care experții, dispunând de informații din interior, le pot intui. Specificarea modelului (includerea anumitor variabile și excluderea altora, selecția tipului de simulare matematică) trebuie făcută de experți și este rezultatul unui proces decizional bazat pe judecata experților. De asemenea, interpretarea datelor și ajustarea modelului atunci când este cazul sunt făcute tot de către experți, în urma unor decizii informate. Nu vom prezenta aici modelele de simulare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
trebuie făcută de experți și este rezultatul unui proces decizional bazat pe judecata experților. De asemenea, interpretarea datelor și ajustarea modelului atunci când este cazul sunt făcute tot de către experți, în urma unor decizii informate. Nu vom prezenta aici modelele de simulare matematică, având în vedere că acestea se bazează pe modele matematice ce nu pot fi abordate aici, ci ne vom concentra în continuare asupra unei metode intuitive specifice prognozei, frecvent utilizate în procesul de elaborare și revizuire a strategiilor, și anume
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
bazat pe judecata experților. De asemenea, interpretarea datelor și ajustarea modelului atunci când este cazul sunt făcute tot de către experți, în urma unor decizii informate. Nu vom prezenta aici modelele de simulare matematică, având în vedere că acestea se bazează pe modele matematice ce nu pot fi abordate aici, ci ne vom concentra în continuare asupra unei metode intuitive specifice prognozei, frecvent utilizate în procesul de elaborare și revizuire a strategiilor, și anume tehnica Delphi. Alte metode folosite în prognoză sunt la origine
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ceea ce complică procesul monitorizării și evaluării muncii sale de către inițiator. Apare aici problema administrării comune a riscurilor (vezi risc) și a luării unor decizii în condiții de incertitudine. În științele economice, aceste probleme sunt abordate în general prin formalizarea lor matematică, căutând constrângerile optime pe care inițiatorul le poate impune agentului pentru a minimiza impactul acestor factori asupra intereselor sale. În cele ce urmează, nu voi prezenta detalii de modelare matematică a relațiilor inițiator-agent, ci voi discuta doar relevanța și implicațiile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
economice, aceste probleme sunt abordate în general prin formalizarea lor matematică, căutând constrângerile optime pe care inițiatorul le poate impune agentului pentru a minimiza impactul acestor factori asupra intereselor sale. În cele ce urmează, nu voi prezenta detalii de modelare matematică a relațiilor inițiator-agent, ci voi discuta doar relevanța și implicațiile teoretice ale acestei conceptualizări. Asimetria de informații se poate referi atât la cunoștințe profesionale, cât și la informații cu privire la activitatea agentului. Asimetria de informații profesionale este foarte ridicată, de exemplu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
utilizarea simplistă a acestor metode nu a fost întotdeauna suficientă pentru exprimarea complexității personalității examinate, pentru exprimarea subtilităților individuale iar exagerarea calculelor statistice a acoperit deseori esența calitativă a aptitudinilor. F. Giese (1925) a subliniat importanța precauției în utilizarea statisticii matematice. El a subliniat faptul că în practica măsurătorilor de timp, în realitate există de fiecare dată o oarecare relativitate, motiv pentru care în astfel de cazuri nu are nici un sens să vorbim de „exactitate”. În schimb, el acorda o atenție
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
8. Utilitatea selecției științifice Cercetările arată că selecția științifică poate duce la angajarea unor oameni mai competenți dar efectele asupra întregii organizații nu sunt la fel de clare. Studiul acestor efecte se numește analiza utilității. Psihologii industriali și organizaționali au dezvoltat proceduri matematice pentru desfășurarea analizelor de utilitate în procedurile de selecție. În primul rând, aceștia au demonstrat că metodele de selecție, dacă sunt valide, pot duce la angajarea unor persoane potrivite. Cu cât corelația dintre instrumentele de selecție și criteriu este mai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în bani a câștigului respectivei performanțe, putem calcula utilitatea folosirii instrumentelor de selecție. Au fost sugerate mai multe metode de a realiza aceste analize de utilitate (de exemplu, Raju, Burke și Normand, 1990), fiecare dintre acestea bazându-se pe ecuații matematice care furnizează estimări ale câștigului în bani, ca urmare a folosirii metodelor de selecție științifică. Este discutabil care este cea mai bună abordare a analizei utilității dar rezultatele acestor analize arată că selecția științifică poate aduce beneficii monetare considerabile respectivei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
celor care lucrează în spiritul lui. Taylor a propus 4 mari principii ale managementului științific (Zlate, 2001): dezvoltarea științei reale a muncii prin adunarea și sistematizarea tuturor cunoștiințelor deținute de muncitori și reducerea lor la reguli, legi, chiar la formule matematice; selecția științifică și perfecționarea progresivă a muncitorului - alegerea și selecția muncitorilor în funcție de însușirile lor fizice și intelectuale absolut necesare muncii, însoțită de instruirea lor pentru a putea ajunge muncitori de „primă clasă”; combinarea științei muncii cu forța de muncă selecționată
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
locul de muncă al unui angajat dintr-un lanț fast-food în care mașina de marcat a fost proiectată cu meniuri grafice speciale pentru cheesburgers și răcoritoare, mașină cu ajutorul căreia pot fi realizate sarcinile de lucru și de către angajați fără cunoștințe matematice. Principalul obstacol în calea succesului deplin vizat de IT, îl reprezintă neadaptarea oamenilor la tehnologie sau neacceptarea ei, cultura implicată de tehnologie necorespunzând culturii organizației (Hibbard, 1998) și nu tehnologiei însăși. Astfel, numai 10% din problemele apărute datorită implementării IT
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]