334,063 matches
-
esențială a culturii române și un instrument de lucru de o importanță indiscutabilă. Faptul de a indica (în funcție de stadiul actual al cercetărilor) primele atestări ale cuvintelor, mulțimea citatelor din epoca veche și organizarea istorică a sensurilor constituie principalele sale merite: materialul ilustrativ a fost și va continua să fie o bază și un mijloc de control riguros pentru numeroase investigații asupra evoluției limbii române. Prudent, în mod firesc, cu neologismele de ultimă oră, dicționarul e scrupulos în înregistrarea variantelor vechi și
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
anumit Apostu, care poate ar fi flatat imaginea artistului, dar ar fi și estropiat, în egală măsură, anvergura lui, cît și lectura biografistă, în jurul omului determinat, al personajului, poate la fel de spectaculos ca și opera (și pentru care există un imens material documentar), Mihai Oroveanu a stabilit configurația unei creații care și-a dobîndit propriul său echilibru, expresivă și autoritară prin sine însăși, dincolo de unghiul privirii interesate sau de omeneștile tentații ale ambalării sentimentale. Această arhitectură muzeografică, puternică, austeră și rafinată, în
Revenirea lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16397_a_17722]
-
gustului, lucrările care provin din colecțiile Vito Grasso și Petru Romoșan, Mihai Oroveanu a reușit să realizeze o unitate simfonică, mult mai amplă decît suma aritmetică a obiectelor și mult mai profundă decît sonoritatea lor materială percepută în simultaneitate, chiar dacă materialele au oricum o sonoritate inconfundabilă. Cum se desprinde Apostu din această expoziție, ce spune el astăzi după o absență îndelungată și o invitație eșuată, vom încerca să vedem cu un alt prilej.
Revenirea lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16397_a_17722]
-
imaginea tipică a "omului vechi". Mutarea familiei de la Sankt Petersburgul devenit Leningrad la Moscova e semnificativă și tînăra o resimte dureros, aproape ca pe un prim exil. în continuare, viața în exilul adevărat e departe de a fi mai bună material, iar moralitatea din jur lasă și ea de dorit. Gorki e ambiguu în decizia sa de a se întoarce în patrie, Ahmatova la fel. Comunitatea artiștilor ruși emigranți din Paris e plină de infiltrații "cu pașaportul sovietic în buzunar", toți
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
care, propunea în loc de postfață la Poezia unei religii politice, un Scurt istoric al propagandei prin poezie, în care regăsim un model asemănător de analiză a poeziei proletcultiste. Evident, în lucrarea de față, autorul abordează mai multe probleme, își sistematizează altfel materialul, se ocupă și de proză, lansează teoria "culoarelor", pe care scriitorii erau nevoiți să și le cîștige cu trudă, vorbește mai pe larg de protocronism, ca fenomen tipic de anormalitate a literaturii noastre, ca și de miturile care ne bîntuie
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
răstimpuri, din amintiri, din selecția operată de memoria afectivă. Teatrul de Comedie a scos, cu prilejul aniversării mai sus pomenite, un caiețel, modest și total nereprezentativ, care conține, în ordine cronologică, stagiunile și spectacolele din 1961 și pînă astăzi. Un material util care ar fi putut fi, însă, anexa unei monografii serioase, unui document profesionist pe care istoria acestei instituții îl cerea cu prisosință. Socotesc că este un gest ireverențios față de un trecut strălucit, față de care, în ultimul timp, s-a
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
secolului al II-lea, pe Clement Alexandrinul, Lactanțiu, Rufin, Teodor de Mopsuestia, Didim cel Orb, Sinesiu de Cirene, Evagrie Ponticul, Nil Ascetul, Diadoh al Foticeii, Marcu Ascetul, Isaia Pustnicul, scriitori sirieni, armeni, georgieni etc. Operele acestor scriitori reprezintă un uriaș material de istoria culturii și a spiritului creștin în primul mileniu, un material cu orientări și soluții variate pentru problemele vremii. Este o sinteză literar-filosofică și spirituală a produselor muncii și inteligenței umane din trei continente în jurul Mediteranei în primul mileniu
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Didim cel Orb, Sinesiu de Cirene, Evagrie Ponticul, Nil Ascetul, Diadoh al Foticeii, Marcu Ascetul, Isaia Pustnicul, scriitori sirieni, armeni, georgieni etc. Operele acestor scriitori reprezintă un uriaș material de istoria culturii și a spiritului creștin în primul mileniu, un material cu orientări și soluții variate pentru problemele vremii. Este o sinteză literar-filosofică și spirituală a produselor muncii și inteligenței umane din trei continente în jurul Mediteranei în primul mileniu de după Hristos 16. 13 Ibidem, p. 4. 14 F. Cayré, A. A
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
parcurgeau textele lor. Popularitatea și laudele oamenilor le erau total străine. Urmăreau în toate doar un singur scop: mântuirea. În operele lor, nimic nu se conformează vanității stilului, căutării limbajului elevat, armoniei frazelor cizelate. N-au de gând să prezinte material de poliloghie. Nu caută să placă; vor să instruiască și să educe, și reușesc asta. Sfârșesc chiar prin a plăcea din momentul în care vrem să acordăm atenție operelor lor. În loc de elocvența artificială și savantă a școlilor, ei dețin darul
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Luminița Marcu Un cititor clasic de jurnale, un curios, un avid de informații despre viața și opiniile scriitorilor nu va fi satisfăcut de Jurnalul suedez al Gabrielei Melinescu. Nu pentru că ceea ce notează autoarea n-ar conține fapte, dimpotrivă. Materialul propriu-zis al jurnalului e foarte interesant în sine: o scriitoare părăsește România comunistă în 1976 și încearcă să se acomodeze cu un climat social și cultural cît se poate de diferit, cel suedez. Și nu orice scriitoare, ci una cunoscută
Un jurnal fabulatoriu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16483_a_17808]
-
1974-1980. O clasificare formală (gramaticală sau lexicală) a încheierilor epistolare nu spune mare lucru. Clasificarea sociolingvistică - în funcție de nuanțele exacte ale contextului și ale raporturilor (de vîrstă, profesie, intimitate) dintre corespondenți - e mai interesantă și este desigur indispensabilă utilizărilor practice ale materialului. Prefer însă, în acest spațiu limitat, o abordare mai puțin riguroasă, ba chiar supusă judecății subiective: în încercarea de a decide, dintr-un corpus de formule de acum aproximativ 100 de ani, care sînt complet ieșite din uz și care
Stilul epistolar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16510_a_17835]
-
poeme cu valoare literară. în cuprinsul lor, infernul celor mai obscure trăiri se transfigurează, devine semnificativ din punct de vedere estetic. Iată, ca exemplu, un fragment din poemul vizionar moartea schizofrena; în acest fragment, poetul ni se înfățișează ca un material bun conducător de electricitate - de energie în general, de viață - prin care existența din jur se scurge în adâncul pământului: "de când m-am născut prin mine se face legătura la pământ/ pe mine mă cheamă noaptea controlorii să vadă câtă
Nume noi în poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16501_a_17826]
-
nu și-a dorit nimic mai mult decât o pauză activă între gânduri mai preocupante. Desigur, nu va fi fost cine știe ce dificultate pentru Eco să redacteze 200 de pagini pe un asemenea subiect. Mai interesantă s-a dovedit poate organizarea materialului avut la dispoziție; cristalizat, aproape exclusiv, pe baza experienței personale și a observațiilor directe. În aceste condiții extrem de favorabile și de voioase, opul s-a scris aproape singur, ca unul care se cerea imperios și gata chibzuit să iasă la
Eco se amuză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16521_a_17846]
-
sau a unui simpozion de sculptură în marmură cu ideea de artă contemporană pare forțată, dacă nu chiar abuzivă, în condițiile în care contemporaneitatea este identificată curent, la fel de abuziv, unui segment forte restrîns de manifestări, în special cele derivate din materialele, tehnicile, suporturile și tehnologiile noi. Conform acestei reprezentări, în ideea de contemporaneitate ar intra doar acele acțiuni artistice care folosesc mediile electronice, lumea informaticii, spațiile virtuale și intervențiile directe ale artistului asupra spațiului natural, social, simbolic și, la rigoare, asupra
Expoziție la Muzeul "Florean" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16562_a_17887]
-
care se așază contemporaneitatea se găsesc de toate: de la culorile de pămînt și angobele neolitice și pînă la cele mai complexe construcții fictive de tip hollywoodian sau pînă la reconstrucția vieții înseși în cheie ficțională. Pe această plajă enormă de materiale, suporturi, tehnici și medii, contemporaneitatea rămîne o problemă de atitudine, de înțelegere și de viziune; în mod paradoxal o gîndire conformistă și mimetică poate eșua în semănătorism chiar dacă se exercită pe cîmpii virtuale și lucrează cu instrumente electronice, după cum cărbunele
Expoziție la Muzeul "Florean" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16562_a_17887]
-
video, de un alt limbaj pe care încearcă să-l introducă pe scenă în concepția sa scenografică. Chiar dacă aproape debutant, Radu Comșa a studiat identitatea personajelor și a marcat-o scenic prin costum, creînd însă și o transparență ciudată a materialelor, a cromaticii albastre-alburii, a imaginii oceanice derulată pe monitoare. Viziunea putea fi curățată de anumite clișee și chiar de unele pleonasme la nivelul costumului (care de la început alungă misterul din jurul personajului, îi aplică o etichetă înainte de-a fi descoperit
Femeile lui Afrim by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16560_a_17885]
-
e vorba de un fenomen de mixtură între oralitate și scris - au fost în genere neglijate de folcloriști. Altminteri, pentru o analiză a raportului dintre scris și oral, dintre o cultură "înaltă", savantă, și una populară, asemenea texte constituie un material ideal. Le găsim uneori în culegerile noastre de folclor, de pildă, într-un volum de Folclor din Maramureș (de N. Băieșu, Gr. Botezatu ș.a., apărut la Chișinău în 1991 și cuprinzînd rezultatul unor cercetări din anii 1984-1987 în sate de pe
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
primul dintre volumele seriei Folclor din Moldova (EPL, 1969), cuprinzînd texte culese de Mihai Costăchescu (ediție îngrijită de G. Ivănescu și V. Șerban); o parte considerabilă a cărții o reprezintă peste 300 de Cîntece populare-scrisori din timpul războiului din 1916-1918. Materialul a fost adunat de autorul colecției în timp ce era mobilizat, în primul război mondial, la Cenzura militară. Situație ideală pentru un filolog, nu lipsită de o anume ambiguitate morală în actul de a citi și a folosi - fie și în scop
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
mult, nici mai puțin, de căutarea nodului din papură. Dar el există. Îndemânaticul Maurensig pare să-și fi dezvoltat strălucit o inteligență strict manuală, cu care lucrează combinatoric, ca un împletitor de coșuri ce manipulează laborios, nezăbovind prea mult asupra materialului și a procedeului, preocupat exclusiv de corectitudinea execuției. El nu îndrăznește să inoveze tocmai pentru că își face treaba foarte bine. Puțin prea multă detașare de eroii săi - și o prea severă disciplinare a premiselor de lucru. În aceste condiții surpriza
Viole, șah și literatură by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16592_a_17917]
-
înainte personal: acest apel nu poate fi transmis soțiilor, copiilor sau bunicilor; ce s-ar întîmpla dacă dușmanul ar afla la ce oră și unde se adună centrul vital al națiunii?". Sau: "După-masă, de la ora 15.00, se vor studia "materialele": este doar vorba de Plan, acest fetiș "bătut în cuie", cum i se spune cu o involuntară aluzie la un revoltat crucificat. În "prevederile" sale e cuprins totul, de la cîți nasturi de izmene la cîți megawați se vor produce, cît
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
aparține și zona mai puțin spectaculoasă, dar foarte semnificativă, a "termenilor savanți". Dicționarul (care are ca autori pe Jana Balacciu-Matei, Cristina Halichias, Coman Lupu, Cristian Moroianu, Alexandra Nicolescu, Victoria Popovici, Sanda Reinheimer Rîpeanu, Oana Sălișteanu Cristea, Maria Theban) cuprinde un material foarte bogat și structurat riguros: se pornește de la termenul latin (6.932 de etimoane, cu minime indicații cronologice, de proveniență și clasă gramaticală), și se înregistrează eventualele sale transpuneri în șase limbi romanice, prezentate într-o ordine geografică, de la vest
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
trebui să-și ducă, strivită, existența. Numai că personajele predilecte ale Marianei Marin (poeta etern-adolescentă, refuzând încăpățânată "maturizarea" conformistă; ori Anne Frank, copila găsindu-și sfârșitul în lagărul de la Bergen-Belsen) nu sunt maleabile și bune conductoare ale imperativelor zilei, ci materiale umane realmente refractare. Linia curbă a flexibilității convingerilor și a mlădierii comportamentale nu apare, aici, nici măcar din neatenția eului liric. Încordat la maximum, cu așteptări morale contrariate, dar vibrând prin toate corzile poemului, acesta exclude aprioric acomodarea călduță, tranzacția laborioasă
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
a lui Coșbuc, într-o competiție a ineditelor care ne-am fi așteptat să înceteze de multă vreme. Un profesor bistrițean, Constantin Catalano, a alcătuit în 2001 o antologie din opera elevului poet George Coșbuc, fără convingerea că a epuizat materialul industriosului ucenic. Mai recent, istoricul literar clujean Mircea Popa a făcut o investigație sistematică în toate zonele în care au rămas pe dinafara unei ediții de opere poezii nereeditate: în manualele didactice la care poetul a fost coautor, în manuscrise
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
aduc de pe la câteva din curțile boierești. Pe drumurile ce duc spre aceste palate sunt o sumedenie de gropi deoarece aceiași boieri ai vremurilor noi, când și-au ridicat semețe ziduri proprii au adus mii de basculante sau "tiruri" cu diverse materiale care cântăreau greu și călcând pre moarte, călcând greu și apăsând și mai greu, spărgeau vechiul asfalt. Ar fi fost firesc (ne închipuiam noi) ca aceste drumuri pe care le-au stricat noii ciocoi, ca tot ei să le și
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
unor romane, ci și la modul în care cele două arte trăiesc una după urma celeilalte. Se fac filme despre scriitori mai des decât se scrie ficțiune despre regizori. Există literatură bună care poate îngropa un film dacă acesta tratează materialul într-un mod ortodox și literatură bună care poate stimula o producție originală. Pentru ultima situația nu mă pot gândi la un exemplu mai bun decât Cărțile lui Prospero a lui Greenaway. Și totuși, lungmetrajul care m-a pornit pe
Poezia ca materie de consum pentru filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11867_a_13192]