5,977 matches
-
să mă duc la Primul Ministru de pe vremea aceea, Ionel Brătianu, să i le pun în mână. Nu vreau să numesc comandantul Jandarmeriei de atunci și să-i arăt până unde poate să meargă. Am dat Domnului Prim Ministru acest memoriu și nu mi-a făcut nici o observațiune. Corneliu Zelea-Codreanu: Dacă în practica vieții noastre politice, partidele de opoziție n au protestat public în presă și Parlament împotriva ingerințelor electorale și dacă nu au prezentat copii de pe ordinele date de autorități
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
puterii publice, prin care puterea executivă era pusă în serviciul partidului de la putere. Aceste ordine secrete le-am publicat în ziare. Mai mult, m-am dus la președintele Consiliului de miniștri, Ionel Brătianu și i le-am prezentat într-un memoriu pentru a protesta în contra acestor ingerințe. Nu mi-a făcut nici Primul Ministru, nici autoritățile nici un cap de acuzare și nici nu puteau face, fiindcă deținerea și câștigarea unor astfel de ordine secrete era la toate partidele de opoziție un
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ceva interesul național. Cele două tentative ale Guvernului de la București La începutul lunii martie 1940, în presa germană apăruseră niște informații, care dădeau de gândit tuturor camarazilor. Se comenta că legionarii din țară aduseseră regelui Carol al II-lea un memoriu de justificare și explicare a acțiunilor duse de Mișcarea Legionară și, în final se cerea un act de clemență din partea regelui, în schimbul intrării și a legionarilor între susținătorii coroanei. Această știre, coroborată cu o serie de zvonuri care circulau de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
biroul Asociației a admis să fac un referat despre „primejdia jidovească în România” pe care l-am încheiat cu aceleași concluzii ca la Turda. Preoții tineri au făcut atunci o adevărată manifestație legionară. între timp am trimis Mitropolitului Bălan, un memoriu, în care îl rugam să se pună în fruntea preoților tineri din Ardeal și cu noi împreună să se alăture Mișcării Legionare pentru a-i da un puternic sprijin moral în aceste vremuri de atac laș și de distrugere. Răspunsul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Din lupta și jertfele Tale crește o generație eroică în mijlocul neamului românesc, hotărâtă să înfrunte toate primejdiile și să treacă biruitoare prin toate încercările: vitează, pentru că Tu ai fost viteaz și netemătoare de moarte pentru că Tu ai biruit moartea. Urmează memoriul adresat la 5 Noiembrie 1936 Regelui, oamenilor politici și țării de către Corneliu Zelea Codreanu. ............... Manifestul revoluției legionare - de Horia Sima .............. O cronologie a revoluției legionare. .............. S. Costea - 6 Septembrie biruința Mișcării Legionare. Ion Cengher - Valoarea petrolului românesc în războiul actual
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
înspăimânta ca o fantomă uriașă care bântuia țara de la un capăt la altul și nimeni nu o putea opri. Pe data de 24 August 1945, D.G.P. înregistrează o notă informativă cu următorul conținut: La Legația Angliei a fost depus un memoriu din partea Mișcării Legionare în ziua de 22 August a.c. ora 12,30 a fost depusă la sediul Legației Engleze din București, o copie după circulara emisă de Nicolae Petrașcu, la 6 August a.c., împreună cu un memoriu al Mișcării Legionare din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a fost depus un memoriu din partea Mișcării Legionare în ziua de 22 August a.c. ora 12,30 a fost depusă la sediul Legației Engleze din București, o copie după circulara emisă de Nicolae Petrașcu, la 6 August a.c., împreună cu un memoriu al Mișcării Legionare din România, adresat direct guvernului englez. în acest memoriu se specifică: Mișcarea Legionară este departe de a fi în slujba nazismului sau a fascismului. Acum Mișcarea Legionară, are ca și în trecut un singur țel, lupta pentru
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
August a.c. ora 12,30 a fost depusă la sediul Legației Engleze din București, o copie după circulara emisă de Nicolae Petrașcu, la 6 August a.c., împreună cu un memoriu al Mișcării Legionare din România, adresat direct guvernului englez. în acest memoriu se specifică: Mișcarea Legionară este departe de a fi în slujba nazismului sau a fascismului. Acum Mișcarea Legionară, are ca și în trecut un singur țel, lupta pentru binele României și împotriva tendințelor extremiste. În ceea ce privește situația evreimii din România, care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Legionară, are ca și în trecut un singur țel, lupta pentru binele României și împotriva tendințelor extremiste. În ceea ce privește situația evreimii din România, care recurge la provocări, se arată că, în viitorul cel mai apropiat, acest lucru îi va fi fatal. Memoriul cere insistent, ca pentru pacea lumii și pentru a se îndepărta pericolul de război, în Europa, populația evreiască din România ar trebui să plece. Memoriul a fost adus de Lt. Stacey, de la Transmisiuni, care are legături sigure cu Mișcarea Legionară
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
provocări, se arată că, în viitorul cel mai apropiat, acest lucru îi va fi fatal. Memoriul cere insistent, ca pentru pacea lumii și pentru a se îndepărta pericolul de război, în Europa, populația evreiască din România ar trebui să plece. Memoriul a fost adus de Lt. Stacey, de la Transmisiuni, care are legături sigure cu Mișcarea Legionară prin Șerban Ghica (Jr.) La două zile, pe 24 August o altă notă de la Corpul Detectivilor semnalează: Fostul secretar general al Mișcării Legionare, Nicolae Petrașcu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Mișcării Legionare, Nicolae Petrașcu a luat contact în ziua de 24 August a.c. cu Misiunea Britanică, căutând să explice țelurile pe care le urmărește în prezent această mișcare. (D.G.P. 27 August 1945 sub nr. 1557) Se înțelege că după predarea memoriului pe data de 22 August, pe data de 24 August a fost invitat Nicolae Petrașcu, probabil să dea explicații suplimentare. Acest lucru demonstrează existența unei legături permanente cu Legația printr-o persoană, care ar putea fi Șerban Ghica sau altcineva
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
întâlnit cu Radu Mironovici? Noveanu: N-am făcut nimic. Am așteptat o precizare a atitudinii de la voi. Petrașcu: Te-ai obligat să faci un plan și am așteptat acest lucru de la tine. Noveanu: îți explic punctul meu de vedere. (vezi memoriul) Petrașcu: Să ne gândim bine, să nu ne precipităm, pentru că eu am avut o întâlnire cu Mihalache și vreau să mai am încă una, pentru a ști în mod precis, cum văd ei lucrurile, deoarece acțiunea lui Comaniciu a sărit
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
stat, liderii FUCE au solicitat rein tegrarea evreilor în armată. „Astfel, la 23 iunie 1941, la numai o zi, deci, după intrarea României în război, în numele Comunității Evreiești, președintele dr. W. Filderman și D. Rosenkranz au adresat conducătorului statului un memoriu în care arătau: «prin două memorii am rugat să binevoiți a reveni asupra măsurilor prin care s-a îndepărtat din armată populația evreiască. Urmașii veteranilor din Războiul pentru Independență; veterani, frați și copii; veterani din războaiele independenței, balcanic și de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
EVREILOR DIN ROMÂNIA București Str. Dr. Burghelea Nr. 3 CIRCULARA Nr. 2500 din 26 ianuarie 1944 către OFICIILE JUDEȚENE ALE CENTRALEI Vă facem cunoscut că Marele Stat Major S.I., Biroul 10, a binevoit a ne comunica următoarele ca urmare la memoriul nostru Nr. 31.651 din 29 Decembrie 1943: „La Nr. 31.651, din 29 Dec. 1943, cu onoare se face cunoscut că s’au dat dispozițiuni ca toți evreii repatriați din Transnistria să fie scutiți de muncă obligatorie până la 15
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sexe), înregistrează începutul conflictului dintre diacon și autoritățile ecleziastice, conflict care va duce, în 1872, la dubla lui excludere, din cler și din învățământ. Înțelegând că a pierdut partida (generalul Chr. Tell, ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, nu răspunde memoriului său), obține de la primărie, la 25 august 1872, un certificat de paupertate, cu ajutorul căruia devine „brevetar la Monopolul Tutunului” și deschide un debit de tutun. De la altar și catedră la tutungerie - nu aici, desigur, voise să ajungă C. Și răspopit
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
clasice a Universității din București. „Păstrez regretul de a nu fi redactat în formă finală un tratat despre verbul grec, cea mai grea categorie a morfologiei grecești, în cadrul căreia obținusem și teoretic și practic rezultate înnoitoare” - va mărturisi într-un Memoriu de activitate, publicat postum. Între 1971 și 1975 este cercetător la Institutul de Filosofie din București, cu speranța de a duce la capăt, împreună cu C. Noica, traducerea integrală a operelor lui Platon în limba română. După epurarea din 1975 a
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
era al doilea vistiernic, și după 1830, când s-a înrolat în miliția națională ca praporgic, ajunge chiar aghiotant domnesc. A fost unul dintre membrii fondatori ai Societății Filarmonice (1833). Făcându-se ecoul nemulțumirii generale, el redactează în 1843 un memoriu prin care demasca abuzurile săvârșite de fanarioți (Neamului românesc, prea plecată plângere). Memoriul fiind considerat un act de instigare la revoluție, C.M. este destituit de Gheorghe Bibescu și îndepărtat din capitală. Va fi numit, totuși, judecător în ținutul Ialomiței. Prin
CIOCARDIA MATILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286250_a_287579]
-
națională ca praporgic, ajunge chiar aghiotant domnesc. A fost unul dintre membrii fondatori ai Societății Filarmonice (1833). Făcându-se ecoul nemulțumirii generale, el redactează în 1843 un memoriu prin care demasca abuzurile săvârșite de fanarioți (Neamului românesc, prea plecată plângere). Memoriul fiind considerat un act de instigare la revoluție, C.M. este destituit de Gheorghe Bibescu și îndepărtat din capitală. Va fi numit, totuși, judecător în ținutul Ialomiței. Prin 1847-1848 era judecător de instrucție și „cârmuitor” al județului. A fost procuror acuzator
CIOCARDIA MATILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286250_a_287579]
-
își pot recâștiga forța, să posede o sănătate mai rezistentă, un plus de vigoare, mai multă tinerețe decât înainte de boală.” Efectele benefice ale efortului au fost adresate de Bouchardat Academiei de Științe, pe 7 aprilie 1845: „Un an după prezentarea memoriului meu, M. Costas (din Bordeaux) a reamintit pasaje din Celsus, din Van Swieten și din Pinel referitoare la pretinsele vinecări ale diabetului prin practicile de igienă și plimbări la soare. Nimic, absolut nimic din pasajele citate nu arată că iluștrii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
necunoscute. Paulescu a citat frecvent contribuțiile lui Hédon în fundamentarea teoriei pancreatice a diabetului zaharat, considerându-le confirmatoare pentru descoperirea făcută de Lancereaux. În 1899, Paulescu era puternic convins despre existența în pancreas a unei secreții interne, așa cum rezulta din Memoriul lucrărilor sale, publicat în acest an la Paris, în care se menționează că: „Între altele, am întreprins, împreună cu Profesorul Dastre, o lucrare în scopul izolării și studierii produsului activ al secreției interne a pancreasului. Această lucrare va fi publicată în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
să mă adresez Ministrului Învățământului. Pe vremea aceea la învățământ era ministru Jean Livescu, care a fost rector la Iași și fusese promovat la București, pentru că s-a descoperit că soția 58 lui era o patroană de bordel. Am făcut memoriu la Minister. O lipsă a mea din toate timpurile e aceea că am fost mare neatent cu actele. Trebuia să fi păstrat o sumedenie de acte prin care să dovedesc niște lucruri dar le-am tratat ca pe simple hârtii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și i-am zis că "în Republica Socialistă România nu cred că este posibil ca un om care are o vechime de 25 de ani în muncă să stea în bordei!!!" Ceea ce i-am spus lui am scris într-un memoriu pe care l-am trimis la Comitetul Central al PCR, de vreo trei ori. La vreo lună de zile m-a chemat directorul Dumitrescu, cumnat al lui Emil Bobu, venit de la București, și mi-a spus: "tovarășe, să nu mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dus Societății cea mai prețioasă din colecțiile pe care le putea spera să le aibă - colecția sa, aproape unică în lume, de medalii române" (op. cit. Tom. X p. 33) „Numismatica, ca știință auxiliară a istoriei, spunea Demetriu A. Sturdza în memoriul său asupra numismaticei românești (p. 155 - 172), nu prezintă în genere decât un interes secundar și mai restrâns. Studiul monetelor românești are însă pentru noi o semnificație mai mare, căci în monetele din secolele trecute păstrăm cele mai vechi monumente
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dintre Vatican și autoritățile române au continuat (cu perioade mari de întreruperi) până la izbucnirea Primului Război Mondial; nu s-a ajuns însă la vreun rezultat concret. Problema Concordatului a revenit în atenția guvernului în anul 1918. În primăvara acelui an, într-un memoriu adresat lui Alexandru Marghiloman (președintele Consiliului de Miniștri), Theodorian-Carada insista asupra necesității încheierii cât mai urgente a unui tratat cu Vaticanul; el motiva această urgență pe de o parte prin faptul că unirea Basarabiei cu România impunea o nouă reorganizare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
emis de Guvernul României, cu câteva ore înainte de intrarea în Primul Război Mondial, în august 1916; pretextul invocat a fost că erau supuși străini și internați pentru perioada 1916-1917 în Moldova 488. Referitor la momentul revenirii sale, el nota în memoriul de activitate pe anul 1926: "M-am întors în eparhie după 18 luni, în toiul ocupației germane. Catedrala era rezervată în duminici la orele 900 pentru soldații germani; erau foarte pioși și aveau trei confesori preoți de mare valoare. Întreg
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]