5,440 matches
-
și Mangalia, Festivalul Internațional de Literatură (care decernează Premiul „Ovidius”), acordă sprijin financiar și logistic Colocviului Național de Dramaturgie de la Sinaia, Colocviului Național de Proză și numeroaselor festivaluri de poezie. O instituție geamănă cu Uniunea e Fondul literar. Acesta are menirea de a le acorda membrilor săi împrumuturi, ajutoare suplimentare și pensii, de a le asigura familiile după decesul titularilor, într-un cuvânt, de a le procura unele facilități scriitorilor. În cursul anilor postdecembriști s-a încercat constituirea de organizații scriitoricești
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290357_a_291686]
-
politică în Italia, la Pisa. V. a fost și el poet, dar, cu deosebită modestie, considerându-se „slab în condei și în idei”, a vegheat asupra nepotului său, Iancu Văcărescu, a strâns și a transcris cu pietate manuscrisele Văcăreștilor. Urmând menirea neamului său, este permanent preocupat să țină trează pasiunea nepotului pentru literatură. Cu Iancu întreține un schimb de scrisori care constituie prima corespondență literară, păstrată, în limba română. Epistolele lui dezvăluie sensibilitatea rafinată a unui izolat, reflexiv, bun cunoscător al
VACARESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290401_a_291730]
-
Voința națională” sau „România liberă”, apăreau după-amiaza. Între septembrie 1885 și ianuarie 1886 direcția gazetei este asigurată de Nicolae Procopiu, care va deveni pentru multă vreme redactor-șef. Alcătuit după modelul gazetelor italiene, independent politicește, cu un caracter popular, având menirea de a difuza în mod obiectiv informația politică și socială din țară și din străinătate, ziarul își formează un public, ceea ce îi permite editorului să mărească formatul, să înmulțească numărul de pagini, să diversifice rubricile și să atragă colaboratori de
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
Maitreyi, din Medgidia. Pe lângă valorile plastice și etnografice, prozatorul aduce o notă pe care Vladimir Streinu o aprecia ca principala calitate a scrierii, anume aceea de a sugera într-un moment când „literatura epică românească pare a-și fi găsit menirea cu prefacerea erotismului în rut”. Cartea a fost socotită „primul roman al islamismului nostru pontic” (G. Călinescu). V. și-a strâns târziu, în volumele Cu scriitorii prin veac (1967) și Chipuri din viața literară (1970), o parte din memorialistică (Episoade
VALERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290416_a_291745]
-
redactor la „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică”, publică în „Literatorul”, „Revista literară”, „Convorbiri literare”, „Revista nouă”, „Vieața”, „Universul”, „Universul literar”, „Apărarea națională”, „Secolul XX” ș.a. Integrat la începuturile sale literare în orientarea animată de spiritul pașoptist, U. crede în menirea civică, educativă a literaturii. Va păstra perseverent această idee și va teoretiza, în formule emoționale, datoria participării la crearea unei literaturi originale. De privirea acuzat moralizatoare se leagă însă opinia pe care o va exprima despre nuvela Duduca Mamuca de
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
hartă decât cea publicată în 1737 în Olanda, în 1923 descoperă la Paris, în Biblioteca Națională, harta originală desenată de acesta, ce însoțea Descrierea Moldovei. Ales președinte al Secției geografico-etnografice a Astrei, inițiază o colecție specială, publică, printre altele, conferințele Menirea etnografiei în România (1924) și O știință nouă: etnografia (1927). Susține o intensă activitate științifică, materializată în studii tipărite în periodice românești și străine, precum și într-o seamă de volume, unele în colaborare (cu Simion Mehedinți, căruia i-a fost
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
un câmp traversat de tren, Insula Șerpilor, un cules de vie. Piesa Când un om și-a dat cuvântul, jucată la Techirghiol de elevi ai Sanatoriului de Copii, e o scenetă cu acțiunea plasată în timpul dominației maure în Spania. SCRIERI: Menirea etnografiei în România, Cluj, 1924; Povestea unei tinereți, București, 1924; Grădina părăsită, Cluj, 1925; Când un om și-a dat cuvântul, Sibiu, 1926; Povestea vieții lui Vasile Alecsandri, Sibiu, 1926; O știință nouă: etnografia, Cluj, 1927; Pământul românesc și frumusețile
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
este un produs individual, iar din determinarea mai mult sau mai puțin clară a individualității artistului provine originalitatea operei. Atunci când talentul și forța de creație depășesc sfera naționalității, literatura poate căpăta atributul universalității. În același timp ea are o profundă menire socială, fiind una din principalele cauze ale evoluției societății. X. crede chiar că evenimentele revoluționare de la 1848 sunt, în bună parte, o urmare directă a dezvoltării literaturii române după 1840. Pentru el, scrierile literare nu pot avea valoare estetică atâta vreme cât
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
hotărî dinainte că poezia trebuie să îmbrace cutare formă [...], a limita poezia înseamnă a o ucide”; „Opera de artă trăiește numai prin ignorarea tuturor regulilor cunoscute”. În loc de a se integra în orizontul de așteptare al virtualilor consumatori, arta își îndeplinește menirea tocmai prin aceea că îl sfidează, îl violentează: „Gustul, ochiul, urechea spectatorului trebuiesc neîncetat violate”. Fiind „înainte de toate inventator”, adevăratul artist nu poate admite „o ținută dinainte stabilită - numească-se ea «modernism» sau «arhaism» -, știind bine că, așa cum puțin le
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
școlii rolul decisiv în formarea omului. Misiunea școlii este aceea de a contribui la realizarea idealului educativ impus de cerințele vieții sociale. Procesul de educație din cadrul școlii este îndrumat și condus de persoane pregătite în mod special pentru acest lucru. Menirea școlii nu este numai de a înzestra elevii cu un bagaj de cunoștințe cât mai mare, ci și de a stimula calitatea de om. Ora de dirigenție este cea în care ne putem apleca asupra acestei laturi. Tot în această
FAMILIA ŞI ŞCOALA PARTENERI EGALI ÎN EDUCAŢIE. In: Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
Coman, 1980, p. 307, fig. 97/1-5; p. 312, fig. 102/4), cu precizarea că este vorba de statuete antropomorfe feminine (fig. 5/1-6). Statuetele de la Dodești au sânii bine modelați, uneori chiar cu decor din linii incizate, care au menirea de a reliefa caracteristica feminității, iar brațele, scurte (doar ca niște cioturi - amorse, uneori fragmentare din vechime) sunt modelate oblic în sus, sau chiar îndoite, cu antebrațele în sus, în poziția clasică a orantei (fig. 5/6). Din statueta de la
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
ateliere foarte bine dotate. Iată mai jos un model de verificare a creativității asustat de calculator. În cadrul Palatului Copiilor Iași, există peste 60 de catedre cu specializări dintre cele mai diverse unde elevii își manifestă creativitate de care dau dovadă, menirea inimoșilor profesori fiind de a o descoperi și modela într-un mod cât mai eficient. Câteva exemple din activitatea elevilor de la cercul Prelucrări Mase Plastice din cadrul Palatului Copiilor Iași având că finalizare participarea la “Expoziția Națională de Felicitări , Obiecte decorative
CREATIVITATEA ÎN SLUJBA FRUMOSULUI DIN DEŞEURI ŞI MATERIALE RECICLATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
în conferința, tipărită într-o broșură, Geniul și talentul în artă (1881). După o disociere între „geniu” și „talent”, conferențiarul își mărturisește atașamentul pentru arta ca „reprezentațiune a idealului”, deslușit în „formele naturei”, forme care nu trebuie niciodată copiate întocmai. Menirea frumosului este de a-l înălța pe acela care îl contemplă. S. este un maiorescian și un adept al teoriilor idealiste, schopenhauriene asupra artei. Sprijinit pe autoritatea lui Ferdinand Brunetière, deschide un „proces” romanului „realist” (de fapt, naturalist) în Studiu
SUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290025_a_291354]
-
Dobrogeanu-Gherea. Ea conceptualizează situația paradoxală, ilicită a statutului țărănimii învoite, ce determină funcțiile statului democratic, în contextul în care, „neputând fi împlinite pe cale directă și francă de către acesta, să fie împlinite pe cale indirectă, ocultă, de niște organe sociale a căror menire ar fi cu totul alta”. Băncile populare, Casa rurală, obștile sătești se „încarcă” cu atribuții formativ-educative, determinând țărănimea „să se ocupe de afacerile ei, să le discute, să le priceapă: și nu numai afacerile fiecărui țăran în parte, ci afacerile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dispozitiv I/ O este asimilat prin numele de port și, în funcție de complexitate, are un număr mai mic sau mai mare de astfel de regiștri (unii pot fi scriși - încărcați cu date, sau alții pot fi citiți - prelua date de la ei). Menirea unor regiștri este de a permite configurarea și citirea stării dispozitivului I/ O, iar a altora este de a schimba date prin intermediul lor cu procesorul. Regiștrii pot fi adresați fie într-un spațiu special dedicat, numit spațiul dispozitivelor I/O
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
ecosistemelor naturale și nu-i este permisă ucidera biosferei fiindcă moartea ei ar însemna sinuciderea omului ca specie. Confruntarea actuală dintre OM ȘI NATURĂ, manifestată în dauna amândurora, constituie o dramă a conștiinței umane, omul își va desăvârși adevărata sa menire atunci când confruntarea sa cu natura nu va avea semnificația unei drame. A sosit momentul ca omul să judece despre influențele dezvoltării sale la un nivel planetar asupra solului, apei și aerului. Societatea trebuie să acorde o atenție deosebită acestor bunuri
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
înțelegerea ecologiei. Elevii vor înțelege mai greu dacă nu vor cunoaște varietatea florei și faunei, fără să ia în contactul cu natura. Ele contribuie și la sistematizarea cunoștiințelor, la observarea rolului factorului uman în ecosistemele naturale sau artificiale. Școala are menirea de a organiza și desfășura o susținută mișcare de educație ecologică și protejarea mediului, iar elevii trebuie să apere natura. Învățământul modern, ecologia este o punte de legătură între educație și instrucția școlară, ea este o concepție care trebuie însușită
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
folosirii produselor și substanțelor dăunătoare mediului; managementul deșeurilor, reciclarea acestora și valorificarea lor; rezultatele de comportament ecologic pe care noua etică ecologică îl recomandă să fie percepute ca și semnele de punctuație și să fie respectate ca și acestea, cu menirea de a proteja omenirea împotriva catastrofelor lente; plantarea unui număr cât mai mare de pomi și plante; utilizarea durabilă a resurselor naturale; reducerea consumului de apă potabilă și energie electrică; protecția resurselor de apă potabilă, etc. Acestea sunt doar câteva
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
totuși, una naturală, automată, ci, dimpotrivă, una construită; proximitatea geografică, debutul relației odată cu, sau foarte curând după nașterea copilului, grija cu care este întreținută, afinitățile reciproce, atitudinile părinților sunt principalii factori care permit construirea ei continuă. Așa se ajunge la menirea bunicilor din zilele noastre care au de jucat un rol dublu: atât față de părinții tineri, cât și față de nepoți prin ajutorul real pe care-l pot aduce tinerilor părinți angajați din plin în lupta pentru existență, susținându-i și secundându
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
Înaintat În legătură cu aceasta o plângere ministrului de Interne al imperiului, Valuev, și Senatului din Sankt Petersburg <ref id="11">11 A. Boldur, op. cit., p. 475-476. </ref>. Guvernatorul Basarabiei și-a motivat sechestrul, menționând Între altele: „Tipografia, după cât se pare, are menirea să tipărească abecedare și broșuri ieftine În limba moldovenească pentru popor. Aceasta nu ar fi Încă prea important, deși ar conduce la Înlocuirea Însușirii limbii ruse, atât de necesare poporului În raporturile lui cu instituții, cu cea a limbii moldovenești
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
basarabenilor și dreptul istoric al românilor la teritoriile dintre Prut și Nistru. În lunile aprilie-mai ale acelui an, presa din Vechiul Regat a declanșat o amplă campanie publicistică, ziarele tipărind numeroase studii, articole, documente, pagini literare, evocări și mărturii. Aveau menirea de a demonstra caracterul românesc al provinciei răpite, adevărul istoric despre crima săvârșită la 1812 de Imperiul Rus, politica de deznaționalizare promovată de țarism <ref id="84">84 D. Rusu, Solidari cu Basarabia: România, 1912, În Patrimoniu, nr. 3, 1991
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
cărora autorul lor le-a dat versiuni românești. Două cărți, purtând titlurile generale Chira Chiralina (1982) și Viața lui Adrian Zograffi (1983), însumează opera de expresie românească și reprezintă o remarcabilă contribuție la integrarea prozatorului în panteonul spiritualității naționale. Aceeași menire o au Neranțula și alte povestiri (1984) și Amintiri. Evocări. Confesiuni (1985), volume în care editorul a inclus, în tălmăcire proprie, texte scrise de Panait Istrati în limba franceză, însoțite de bogate note și comentarii. În Corespondență cu scriitori străini
TALEX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
Curriculumul alcuinian" Curriculumul alcuinian imita, desigur, enkyklios paideia sub raport structural. Păstra chiar o anumită coerență a acestuia. Dar introducea și modificări profunde. Noul curriculum nu mai avea ca misiune formarea „omului desăvârșit”, ci a „bunului creștin”. Disciplinele au căpătat meniri noi. Cele din trivium au fost definite ca artes sermocinales, adică „arte pentru slujbă și predică”. Gramatica era destinată studiului limbii latine, așa cum apărea aceasta în Vulgata, Biblia latină. Retorica era destinată formării capacităților necesare predicii pe care preotul o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
devenit episcop de Chester. Theodore Haak era un rozicrucian german, rezident la Londra. Visau să pună bazele unui Colegiu Invizibil. O creație rozicruciană, desigur, dar nu o reformă pansofică de proporții. Pe la 1647, Robert Boyle îi scria lui Hartlib despre menirea Colegiului Invizibil. El trebuia să fie doar o instituție filantropică, precum cele edificate peste un veac în Elveția de către Pestalozzi. Nu se știe însă cine erau sau ar fi trebuit să fie membrii acestei instituții. Dincolo de influența rozicruciană mai existau
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
teorii curriculare trebuie să fie euristic. În plus, teoria curriculară nu trebuie să pară o inocentă și senină „descriere neutră” în termeni „nonumani”, ci trebuie să se afirme de la început un angajament, ca o obligație umană. Adică să-și asume menirea de a contribui decisiv la „împlinirea umană” (human fulness). Ceea ce presupune că o bună teorie curriculară nu poate fi prescriptivă, ci doar interpretativă; adică nu trebuie să fie un set de reguli și norme de proiectare, orientare și dirijare a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]