3,309 matches
-
de oameni. Și aceia răzeși, căci nu putem opri năvala tătarilor fără cavalerie. Ai dreptate, căpitane Oană. Nu există altă soluție decât retragerea aici și atac simultan dincolo. Să vină aici toți comandanții de oaste! Voievodul transmise ordinele direct, păstrând mesagerii pentru mai târziu. Armata Începu retragerea sub aripa codrilor. Cincisprezece mii de oameni porneau spre Răsărit cu poruncă de a galopa zi și noapte până la primul contact cu tătarii. Un detașament de cincizeci de Apărători, sub comanda căpitanului Bogdan Gâlcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Nu era o câmpie, era halucinația unei câmpii. Era visul rău al unei câmpii care se pierdea spre Răsărit, dincolo de Nistru, În stepele unde tătarii Crimeii mureau striviți de furia nebună a unui comandant de oști numit Amir Baian. Un mesager umil și zdrențuit sosise, În acea dimineață, În fața căpitanului Oană. Căpitanul Îl privise și Înțelese că nu era nici umil și nici zdrențuit, ci doar trebuia să pară astfel, ca să poată trece prin infernul Țării de Jos fără a trezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și zdrențuit sosise, În acea dimineață, În fața căpitanului Oană. Căpitanul Îl privise și Înțelese că nu era nici umil și nici zdrențuit, ci doar trebuia să pară astfel, ca să poată trece prin infernul Țării de Jos fără a trezi bănuieli. Mesagerul Îi părea cunoscut. Avea trăsături mongole, era scund, nu avea vârstă (mongolii arătau la fel Între douăzeci și șaizeci de ani, Își spusese căpitanul), dar privirile lui trădau inteligența și deținerea de secrete. Un om care deține informații secrete are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
care deține informații secrete are cu totul altă privire decât un om care Își duce viața liniștit. O privire iute, neliniștită, de om important, hăituit, grăbit să-și Îndeplinească misiunea, bucuros că și-o poate Îndeplini fiind, Încă, În viață. Mesagerul ajunsese În fața lui Oană, iar aceasta era deja o victorie. Dură doar câteva clipe până când căpitanul Își aminti despre cine era vorba. Aceeași privire, aceeași statură, aceeași răbdare. Mesagerul lui Amir Baian, În munții Balcani, Înaintea bătăliei lui Angelo cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
misiunea, bucuros că și-o poate Îndeplini fiind, Încă, În viață. Mesagerul ajunsese În fața lui Oană, iar aceasta era deja o victorie. Dură doar câteva clipe până când căpitanul Își aminti despre cine era vorba. Aceeași privire, aceeași statură, aceeași răbdare. Mesagerul lui Amir Baian, În munții Balcani, Înaintea bătăliei lui Angelo cu Ali Mihaloglu. „Tu ești Amir Baian? Îl Întrebase, atunci, Alexandru. Nu, răspunsese mesagerul. Nu eu sunt Amir Baian. Amir Baian se află dincolo de defileu și, În timpul În care noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
câteva clipe până când căpitanul Își aminti despre cine era vorba. Aceeași privire, aceeași statură, aceeași răbdare. Mesagerul lui Amir Baian, În munții Balcani, Înaintea bătăliei lui Angelo cu Ali Mihaloglu. „Tu ești Amir Baian? Îl Întrebase, atunci, Alexandru. Nu, răspunsese mesagerul. Nu eu sunt Amir Baian. Amir Baian se află dincolo de defileu și, În timpul În care noi am vorbit, a eliminat aripa stângă a ienicerilor. Arcașii lui sunt cei mai buni din lume. Acum, poate, Amir se strecoară printre brazii Încărcați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
aripa stângă a ienicerilor. Arcașii lui sunt cei mai buni din lume. Acum, poate, Amir se strecoară printre brazii Încărcați de zăpadă, și, Împreună cu oamenii lui, Îi ucide, fără zgomot, pe ienicerii trimiși de Mihaloglu pe aripa dreaptă.” - Te ascult, mesagerule, spuse Oană. Ai făcut drum lung. De la Istanbul până dincolo de Volga și de acolo până la poalele munților Caucaz și de acolo până la vadul Nistrului. Și de la vadul Nistrului până aici. Ce vești Îmi aduci? Mongolul clipi din ochi, bucuros că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
meu Îți dorește vindecarea brațului drept, revenirea vederii și liniștea sufletului. Era un mesaj În mesaj. Nimeni nu putea ști exact ce suferințe are căpitanul Oană, decât un om care văzuse starea lui și știa că Încă nu se vindecase. Mesagerul spusese, cu aceste cuvinte, că el Îl reprezintă, cu adevărat, pe Amir Baian. - Și eu Îi doresc stăpânului tău aceeași liniște a sufletului, răspunse Oană. Deși, după câte Îmi spun cei cu vederea ageră, dincolo de Nistru a fost un adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ale lui august, când luna plină se va fi sfârșit și semiluna va răsări pe cerul nopții. - Semiluna? Emblema Imperiului Otoman? - Semiluna. Semnul că forțele Imperiului vor fi stăvilite. Semnul că Imperiul va coborî valea neagră a Înfrângerii. - Vorbești ciudat, mesagerule. Spuneai ceva despre Valea Albă. - Vorbesc firesc, fiindcă știu ceea ce mi-a Îngăduit stăpânul meu să știu. La Valea Albă va fi moarte, suferință și neant. Iar apoi va fi doar singurătate. - Și apoi... ? - Și apoi ceea ce trebuie să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Albă va fi moarte, suferință și neant. Iar apoi va fi doar singurătate. - Și apoi... ? - Și apoi ceea ce trebuie să se Împlinească se va Împlini. Dar, Înainte de asta, va apărea un om sfânt. El Îi va arăta voievodului tău calea. Mesagerul făcuse trei pași Înapoi și se Înclinase, semn că terminase de transmis mesajul și aștepta Îngăduința de a pleca. Oană Înclină și el capul, ceea ce Însemna aprobare și mulțumire. Apoi rămase tăcut, Încercând să pătrundă sensul cuvintelor transmise de Amir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
limpede că marele luptător avea să sosească În Moldova, Într-un moment crucial pentru soarta țării. Sau pentru soarta unei persoane de mare importanță pentru familia căpitanului Oană. - Ce vești, Cosmin? se auzi glasul Erinei, care se apropiase abia după ce mesagerul părăsise tabăra. Căpitanul ridică privirile deasupra ei, spre nesfârșirea câmpiei. Aveau drum lung până la Prut, și de acolo până la Murgeni. O privi tăcut și intens, ca și cum ar fi vrut s-o ferească de propriile lui cuvinte. Dar nu mai era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Sunet sinistru, aducător de neliniști, înghițitor de vremuri. Șeherezade, cu ale lor cosițe despletite, își apleacă frunțile încrustate de stele albe, culegându-mi de pe buze fluturii amețiți de poveștile prea aspre, pe care leați turnat în mine ca într un mesager al dragostelor voastre neîmplinite. Fluturii îmi desenează trupul întrun ultim sărut. Al morții sau al vieții? Aripile scutură o ploaie de cuvinte peste o lume care le-a pierdut sensurile. Cuvintele se ascund nevrednice, undeva, în liniștea albă. Un ecou
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
pornesc pe alee. Iarna era pe sfârșite. Când a venit primăvarea cu frumusețile ei, a înveselit inimile oamenilor care se bucurau de soare, verdeață, flori, ciripit de păsări. Primii ghiocei, primele viorele, primii toporași, primele lăcrămioare au fost pe rând mesagerii dragostei lui Cezar pentru Teofana. De câte ori o întâlnea în parc, îi aducea câte un buchețel de asemenea flori gingașe, iar ea fredona ca semn de mulțumire arii din „Aida”, „Traviata” de Giuseppe Verdi sau vreunul din liedurile compozitorului Robert Schumann
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Fie vorba chiar și numai pentru două-trei procente... Cred că nu le-a picat bine mesajul de pace al tuciuriului! Că adică cum vine asta ca niște corbi care se hrănesc numai din războaie distrugătoare să devină dintr-o dată adevărați mesageri ai păcii. Asta chiar că-i ceva de neînțeles, Serghei Ivanovici! Grigoriy Kuzmici! Dar trebușoara cu întrecerea pașnică între cele două sisteme, cum ți s-a părut? Oare care dintre ele va triumfa dacă nu se va ajunge la trăgaci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cu bicicleta. Știindu-l gelos pe medicul dentist, au trimis la el mesaje cum că profesorul s-ar fi exprimat că nevastă-sa, profesoară și ea, ar fi o ușuratică. Și s-au găsit nu unul, ci mai mulți asemenea mesageri care i-au sugerat medicului ideea, iar altul chiar l-a sfătuit să-l lase fără dinții din față, drept pedeapsă că a mușcat-o pe nevastă-sa de umăr în timpul unui dans la o serată colegială la Școala din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
oameni să fie cinstiți și corecți. Oamenii credincioși pot fi mai ușor influențați cu ajutorul religiei. E mult mai ușor să manipulezi o mulțime de oameni care nu știu prea multe, dacă tu, cel care le poți explica anumite lucruri, ești «mesagerul», «omul lui Dumnezeu». Atunci ei vor avea mai multă Încredere În tine, vei deveni o persoană foarte importantă, pe care ei o vor respecta și Îi vor asculta «sfaturile». De aici și pînă la a putea obține și unele avantaje
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
dispărea odată cu eul, acesta explodează în mii de fărîme care se iubesc și se contrazic una pe cealaltă. Cînd tînăr, cînd matur, gîndind la trupul meu sau explorînd abisurile vitraliului, mă transform continuu. Doar vocea asta rămîne stranie, impersonală ca mesagerul cuiva. V. mergi în întuneric. Pietrele caldarîmului strălucesc în jur un întuneric greu. Căldura străzii pe care colinzi se desprinde încet din beznă abia ghicind licărul șopotitor al fîntînilor. V. tînăr oscilează între Robinson și homo viator. Pelerinul prin existență
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
la rîndu-le să dea proba capacității lor. Închid ochii și văd din nou Marea Piramidă scăldată în soare. Zeci de mii de oameni, parcă drogați, mergînd. În fruntea lor, pe un tron de aur purtat de umerii bărbaților puternici, stă mesagerul înconjurat de fete frumoase încărcate de bijuterii din aur strălucitor. Un an el a fost tratat ca un zeu și iată-l acum purtat spre locul unde, înnobilat de lama unui cuțit de piatră, chiar zeu va deveni. Un țipăt
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
păru că nu auzise bine. Vă rog, doamnă?! Aș dori să vă vorbesc. îmi acordați câteva minute? și îl invită cu un gest al mâinii să o urmeze. Ce avea de făcut? Nu intra în atribuțiile meseriei sale. Era un mesager al destinelor, nu un participant la ele. Privea neîncrezător pragul salonului ca pe un hotar al unui spațiu în care, o dată intrat, propriul său destin ar fi putut să fie schimbat. Intră totuși și se rezemă imediat de peretele de lângă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
acolo? se răsti Carol la el într-una din zile, nemaiputând-se abține; nu mai suporta tensiunile datorate întrebărilor fără răspuns, acumulate de a lungul nefireștilor și prea lungilor tăceri. îți redactezi împuțitele tale de memorii de fost comisionar? Filip mesagerul zeilor... Se va vinde ca pâinea caldă, în fascicole, pe care călugărițele le vor ascunde în chilia lor, în spatele icoanei, iar servitoarele și elevele de liceu vor face cozi interminabile să prindă ultimul număr, pentru a devora pe nerăsuflate, în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
participi la viața altora. Ești un personaj auxiliar. Un ratat. Un figurant într-o piesă. Ăla care intră în scenă cu tava în mână să anunțe nașterea, nunta sau moartea altora, dar niciodată nașterea, nunta sau moartea sa. Sunt un mesager, se apără Filip. Un mesager al destinului. Dacă te mai las să bați câmpii, ai să ajungi să-mi spui că ești destinul însuși... Sunt, în orice caz, la fel de important ca veștile pe care le aduc. La fel de bun sau la fel de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
un personaj auxiliar. Un ratat. Un figurant într-o piesă. Ăla care intră în scenă cu tava în mână să anunțe nașterea, nunta sau moartea altora, dar niciodată nașterea, nunta sau moartea sa. Sunt un mesager, se apără Filip. Un mesager al destinului. Dacă te mai las să bați câmpii, ai să ajungi să-mi spui că ești destinul însuși... Sunt, în orice caz, la fel de important ca veștile pe care le aduc. La fel de bun sau la fel de rău ca ele. înainte vreme
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
aduc. La fel de bun sau la fel de rău ca ele. înainte vreme, oamenii ca mine erau răsplătiți regește când aduceau o veste bună... -...și descăpățânați fără milă pentru o veste rea, îl completă răutăcios Carol. Exact. Asta probează că mesajul depinde de mesager... în aceeași măsură în care viața mesagerului depinde de mesaj. Oricum, observ cu stupoare că ți-a apărut umorul, chiar așa sarcastic, care e floare rară la un sinucigaș, încercă Filip să destindă puțin atmosfera. Hazul evită necazul... Da? Și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ele. înainte vreme, oamenii ca mine erau răsplătiți regește când aduceau o veste bună... -...și descăpățânați fără milă pentru o veste rea, îl completă răutăcios Carol. Exact. Asta probează că mesajul depinde de mesager... în aceeași măsură în care viața mesagerului depinde de mesaj. Oricum, observ cu stupoare că ți-a apărut umorul, chiar așa sarcastic, care e floare rară la un sinucigaș, încercă Filip să destindă puțin atmosfera. Hazul evită necazul... Da? Și mai ce? Obrazul imită prazul; obraznicul vomită
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
gest al mâinii conținutul lăzii. Conștiincios, corect și competent, ca orice cadavru. Acum știu unde te-am întâlnit, spuse Filip, strănutând din nou. în parcul municipal, lângă chioșcul fanfarei. Treceam câteodată pe acolo în desele mele traversări ale orașului, ca mesager. Erai fotograf. Stăteai pe o bancă așteptând clienții, citind dintr-o carte sau uitându-te blajin cum se jucau copiii. De ce ai renunțat la meserie? Dar tu, de ce ai renunțat la avocatură? O meserie așa bănoasă, frumoasă... -... și devreme acasă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]