2,951 matches
-
animal în Evul Mediu? / 83 VI. Cantemir și tradiția creștină a simbolului zoomorf / 119 VII. Bestiarul / 127 A. BESTIAE DOMINI 1. Inorogul la Porțile Orientului / 128 2. Monocheroleopardaliprovatolicoelefas-ul / 167 3. Lupul filosof / 176 4. Brehnacea în căutarea adevărului / 192 5. Metamorfoza Șoimului / 207 6. Liliacul angelic / 219 7. Ciacalul în slujba dreptății / 230 8. Crocodilul rațional / 237 Index / 247 I. PREMISE DIMITRIE CANTEMIR ÎNTRE EPISTEME DIFERITE După o lungă perioadă în care nu a fost conștientă de tradiția sa, cultura română
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
una liber consimțită; ea este ghidată, orientată către o finalitate precisă: respectarea dogmei creștine. Animalul joacă, din această perspectivă, un rol de primă importanță. Cu o precizare de la sine înțeleasă: animalul transformat în simbol. Cum are loc această transformare, această metamorfoză, această derivare dintr-un regn natural în unul livresc? Care este imaginea animalului, recompusă din toate aceste interpretări? Cum funcționa cunoașterea, care erau instrumentele sale, metodele folosite pentru investigarea realității? Ce înseamnă, mai pe scurt, pentru un medieval, a cunoaște
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nimic nu înlătura mai desăvârșit din zapisele ținerii lui de minte decât vrăjmășiile și nedreptele prigoniri de moarte împotrivă-i ale vrăjmașilor lui"10 (s.m.). Dar, dacă rămânem la un nivel strict biografic și dacă vedem în acest șir de metamorfoze o imagine alegorică a accederii lui Constantin Cantemir de la statutul de simplu răzeș la cel de domnitor (e drept, o "carieră" unică în epocă, dar atât de comună în istoria Bizanțului, de pildă), cred că limităm semnificațiile personajului și sensurile
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dată prin naștere"15. Monocheroleopardalul este singurul personaj din Istoria ieroglifică apt să se contruiască pe sine, să se elibereze din chingile propriei firi și să-și clădească un destin. După acest moment-cheie, tot ceea ce se petrece, întregul șir de metamorfoze este rodul voinței, al acțiunii programatice a personajului. De acum, el este cel care provoacă faptele, el este cel care își creează prilejurile necesare unei avansări în ierarhia ontologică. Iese din sistem și se plasează în centrul unui sistem creat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
al animalelor. Nu pentru a uzurpa un loc inaccesibil altora luptă personajul (a se observa că, descriind această transformare a sa, ezit să-l numesc Monocheroleopardalis, pentru că el își merită și își și ia acest nume abia în final, când metamorfoza s-a încheiat), ci pentru a-l depăși. În final, Monocheroleopardalul este mai mult decât un leu. Oricum, deocamdată știe bine că, pentru a-l învinge pe cel mai puternic, are nevoie de calități cumulate, de aceea, la cele ale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pare menit să-și câștige hrana prin fraudă, atunci când argumentele forței brute nu-i sunt de ajuns. Mitologia greacă confirmă această cruzime excesivă a lupului, chiar dacă, în unele texte, acesta este considerat animalul sacru al lui Apollo 2. Oricum, în Metamorfozele sale, Ovidius îl prezintă în două ipostaze extreme. Mai întâi, în lup este transformat trufașul rege Lycaon, care are cutezanța de a-l pune la încercare pe însuși stăpânul zeilor. Povestește chiar acesta: "Am dat semne c-a venit un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
apare ca un dușman al omului; explicația o dă același etnolog: "Lupul fiind făcut de Nefărtat după modelul câinelui făcut de Fărtat, e un animal dușmănos omului. De aceea a fost mai târziu conceput ca un acolit, mesager, reprezentant și metamorfoză a diavolului"49. Prin urmare, Cantemir avea de înfruntat serioase rezerve pe care mentalitatea autohtonă (pe care demonstrează, în Descrierea Moldovei, că o cunoștea foarte bine) le-ar fi opus imaginii pozitive a lupului. Pe de altă parte, el pare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
arătând celor în necaz o fărâmă din viitor. În aceeași ipostază se arată însuși Zeus, atunci când îl răpește în Olymp, înșelând vigilența pățită a geloasei sale soții, pe frumosul Ganymede, după cum povestește succint Ovidius (prin intermediul lui Orpheus) în ale sale Metamorfoze (X, 156-159): "Regele zeilor, Jupiter, arse odinioară de dragoste pentru frigianul Ganymede și găsi în ce să se schimbe pentru a fi altceva decât era. Totuși nu găsi cu cale să se schimbe în altă pasăre decât cea care-i
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un caz de "simbolism estompat"41. Brehnacea lui Cantemir reține, din tradiția simbolică, trăsăturile pozitive, cu accent pe spiritualitate. Ea intră în opoziție atât cu Vulturul, cât și cu Corbul, înscriindu-se decisiv în clasa restrânsă a personajelor pozitive. 5. Metamorfoza Șoimului Dacă treapta supremă în ierarhia păsărilor este ocupată de vultur, considerat împăratul păsărilor, așa cum leul este cel al animalelor, un loc aparte nu doar în imaginarul antic și medieval (de la Artemidoros la Isidor din Sevilla), în simbolistica europeană și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
rămâne o pasăre rapace, lacomă, lipsită de subtilități, condusă de instinct sau de interes; când trece însă de partea adevărului, ies subit la iveală toate calitățile sale, natura sa nobilă prin excelență. Șoimul suferă, după întâlnirea cu Inorogul, o reală metamorfoză, mai radicală, aș spune, decât aceea a lui Gregor Samsa, pe care statutul său de umil funcționar îl pregătise pentru o existență de nișă. Prin urmare, nu cred că exagerez dacă afirm că adevăratul "maestru" al Șoimului este Inorogul, care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
șoim. Mai mult decât atât, pentru egipteni șoimul era o pasăre sacră, protector al regelui, sub forma căruia apărea zeul Horus, fiul lui Isis și Osiris 15. E vorba, prin urmare, despre o pasăre cu cele mai bune recomandări. Odată cu metamorfoza pe care o suferă, Șoimul lui Cantemir pare a reînnoda tradiția ilustră pe care o are în urmă, pare a se smulge dintr-un vis urât care i-a întunecat firea nobilă și l-a rupt de origini. Există un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
138. 21 Propun o pauză de respirație... 22 Ioana Em. Petrescu, op. cit. p. 93. 1 Esop, op. cit., pp. 116-123. 2 Ana Ferrari, Dicționar de mitologie greco-romană, traducere de Dragoș Cojocaru, Emanuela Stoleriu, Dana Zămosteanu, Editura Polirom, Iași, 2003. 3 Ovidiu, Metamorfoze, traducere, studiu introductiv și note de David Popescu, Editura Științifică, București, 1959, pp. 10-11. Legenda (sau, oricum, una similară) este amintită și în Republica lui Platon unde tiranul este comparat cu un lup: Care este începutul schimbării din președinte în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
postfață, o bibliografie esențială și indici de Dan Slușanschi, Editura Paideia, București, 1998, pp. 490-491. 14 Homer, Odyseea, , traducere în hexametri, cu o postfață, o bibliografie esențială și indici de Dan Slușanschi, Editura Paideia, București, 1997, p. 21. 15 Ovidiu, Metamorfoze, ed. cit., pp. 268-269. 16 Aristote, Histoire des animaux, tome III, p. 100. 17 Plinius, op. cit., p. 145: "Câtă vreme puișorii lui sunt încă fără pene, uliganul pescar îi bate pe rând și îi silește să privească fățiș razele soarelui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
138. 398 Propun o pauză de respirație... 399 Ioana Em. Petrescu, op. cit. p. 93. 400 Esop, op. cit., p. 116-123. 401 Ana Ferrari, Dicționar de mitologie greco-romană, traducere de Dragoș Cojocaru, Emanuela Stoleriu, Dana Zămosteanu, Editura Polirom, Iași, 2003. 402 Ovidiu, Metamorfoze, traducere, studiu introductiv și note de David Popescu, Editura Științifică, București, 1959, p. 10-11. Legenda (sau, oricum, una similară) este amintită și în Republica lui Platon unde tiranul este comparat cu un lup: Care este începutul schimbării din președinte în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
postfață, o bibliografie esențială și indici de Dan Slușanschi, Editura Paideia, București, 1998, p. 490-491. 464 Homer, Odyseea, , traducere în hexametri, cu o postfață, o bibliografie esențială și indici de Dan Slușanschi, Editura Paideia, București, 1997, p. 21. 465 Ovidiu, Metamorfoze, ed. cit., p. 268-269. 466 Aristote, Histoire des animaux, tome III, p. 100. 467 Plinius, op. cit., p. 145: "Câtă vreme puișorii lui sunt încă fără pene, uliganul pescar îi bate pe rând și îi silește să privească fățiș razele soarelui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
epocii. În SF, autorul construiește "lumi posibile" plasate în timpuri viitoare, prezente sau trecute, paralele. SF-ul propune ficțiuni "mimetice ale virtualului*". Strategiile sale narative sunt aceleași cu ale romanului din literatura generală, chiar dacă le privilegiază pe acelea care facilitează metamorfozele și anamorfozele 2. Acțiunile personajelor sunt situate într-un mediu coerent, deși îndepărtat de al nostru. SF-ul propune o "enciclopedie suplimentară" pe care R. Saint-Gelais (1999) o numește "xeno-enciclopedie" și care se bazează pe luarea în considerație a rezultatelor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cărui așteptări înclină mai puțin spre calitatea literară decât spre dorința de a trăi acea senzație de uimire, prezentă în ideile științifice uneori bizare, dar care îi fac să viseze, și în magia cuvintelor împrumutate dintr-o știință aflată în metamorfoză rapidă, care servește drept garanție imaginarului. Sunt înfățișate cuceriri galactice, realizate grație armelor terifiante, întâlniri cu diferite rase sau mutanți, călătorii printre stele gigantice și sori care apun pentru ultima oară. Se află acolo o dimensiune optimistă, megalomană, o imagistică
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
adăugați, care capătă în ochii cititorului, în timpul lecturii, o anumită verosimilitate grație trimiterilor, apropiate sau îndepărtate, la știință sau cel puțin la vocabularul ei, la "cuvintele-ficțiune", apărute într-o tehnocultură. Originalitatea SF-ului constă în aceea că propune, printr-o metamorfoză a trimiterilor, un decalaj în raport cu lumea cunoscută, realizat prin diverse mijloace narative și strategii romanești, pe care totuși nu el le-a inventat. Scopurile vizate sunt mai multe. Ele merg de la simpla mirare la siderare, trecând printr-o eventuală repunere
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
justifică selarii în formă de con de pin din Visul lui Kepler sau "marțienii" din Războiul lumilor, unde H. G. Wells explică forma lor de vampiri... ca să nu mai vorbim de seria Alien (Moisseeff, 2005). SF-ul a inventat, de asemenea, metamorfozele genetice, naturale sau artificiale, necesare pentru a-i adapta pe anumiți oameni (un nou stil de coloni?) la anumite planete unde forța gravitațională sau atmosfera ar fi fost un obstacol pentru colonizare (Blish, 1967). A imaginat creșterea capacităților de memorare
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de explicat, dacă nu și de scuzat, ceea ce ridică întrebări privitoare la funcționarea imaginarului în aceste texte, ținând totuși cont că ele erau citite și apreciate în ciuda acestor "bavuri". 2.4. Limitele imaginarului În locul imaginației, al jocului cu posibilitățile, al metamorfozelor sau anamorfozelor, cititorul are dreptul la simple reduplicări. Reperele lumii cunoscute nu sunt modificate decât punctual, în afară de câteva inovații lexicale cu conotații pseudoștiințifice care țin de "o imaginație științifică". În fapt, în aceste cazuri, imaginația pare destul de săracă. Ea se
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Viața e frumoasă (1998) constituie o excelentă demonstrație pentru modul cum umorul poate fi transformat în mecanism de apărare și scut protector împotriva unei experiențe eminamente dramatice și crude, cum este cea a războiului însuși. Concret, asistăm la o emoționantă metamorfoză, condusă de un adult, care pentru a-și proteja copilul de ororile războiului reconfigurează și reclădește realitatea înfricoșătoare din jur prin lentila umorului. Voltaire (apud Moody, 1980, p. 53) spunea că „cerul ne-a dăruit două lucruri pentru a contrabalansa
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prin combustia lor internă, dar și prin suportul familiei și al prietenilor se vor redresa fără intervenție calificată și deci nu vor dezvolta un PTSD. Desigur trauma, adică acel „moment Waterloo”va lăsa urme durabile, iar uneori la capătul unor metamorfoze interioare, greu de descifrat, persoana în cauză devine mai coezivă, mai robustă în fața vicisitudinilor vieții și de ce nu, mai înțeleaptă în a găsi dreapta ierarhie a valorilor existenței. Problema care trebuie tranșată, în continuare, este a supraviețuitorilor unei traume, care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de timp este un alt „trofeu”al unei experiențe psihedelice. în fine, obținerea unei ecologii psihice prin diminuarea întregului eșichier de stări lăuntrice chinuitoare (depresie, anxietate, însingurare, insomnie etc.) a contribuit la inducerea unui confort interior semnificativ. Pe fondul acestor metamorfoze profunde, provocate de inducerea unei stări holotropice de conștiință, acești pacienți au realizat că moartea nu înseamnă neantizare, ci o extensie a vieții într-un registru mai înalt, dincolo de turpitudinile și efemeridele vieții. Iar mărturiile venite din partea celor care s-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
neîntrerupt o nouă concepție despre moarte, una profund distonantă cu orientarea materialistă, care a tronat despotic timp de peste patru veacuri, sub sceptrul paradigmei galileo-newtoniano carteziene. Neîndoielnic, restructurările în plan teoretic produc și importante dislocări atitudinale, ori, în problema morții, asemenea metamorfoze sunt imperative. Spunem acest lucru întrucât sentimentul cel mai comun este cel de frică terifiantă, cu adânci rădăcini arhetipale, care în momentele de cumpănă existențială, cu pericol vital, se poate calibra sub forma unei adevărate experiențe traumatice. Sentimentul este explicabil
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai departe ostracizate. Odată cu prăbușirea lui Ceaușescu, foștii comuniști, de la propagandiștii cei mai ridicoli până la torționarii și criminalii din închisorile comuniste, au devenit peste noapte mari democrați, chiar luptători împotriva unui sistem pe care ei îl constituiau. Însă, în această metamorfoză nu au intrat și victimele lor, care au rămas și în postcomunism tot victime ale comunismului. Nedreptatea care continuă să li se facă în prezent victimelor închisorilor comunismului nu ia doar forma absenței despăgubirii materiale, ci și a tăcerii și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]