4,790 matches
-
agronomul literat cu o inimă mare cât Moldova, a lui Conu’ Mișa cum îi spuneam noi cei tineri, care mai îndrăzneam să mânuim condeiul spre umplerea paginilor cu gândurile noastre zvăpăiate. Spunea Conu’ Mișa cu veselia-i inegalabilă: „Paștele cu miel la tavă/ Sărbătorile cu bine.” Desigur că versurile sunt rupte dintr-un context oarecare pe care nici nu mi-am dar silința să-l rețin și nici nu știu dacă l-am știut vreodată dar aceste două versuri îmi sună
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și nici nu știu dacă l-am știut vreodată dar aceste două versuri îmi sună ca un refren în amintire de fiecare dată când se apropie Paștele și atunci îmi iau drumul spre sat pentru a face rost de un miel. Și anul acesta, după ce i-am făcut complice cu ochiul lui Conu’ Mișa, care mai sălășluiește într- un colț al amintirii chiar dacă, acum este plecat spre câmpiile veșnic înverzite și am plecat spre satul meu de dincolo de șapte dealuri și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pletoase care zâmbesc parcă soarelui, fiind printre primele cărora le-au dat frunzele, la berzele care deja și-au reluat locurile în cuiburile părăsite anul trecut. La Ivănești este zi de târg, lume multă, căruțe, țărani cu găini, rațe, curci, miei de vânzare, gălăgie, vânzoleală, de abia poți să te strecori cu mașina. În zona aceasta, joi este târg la Ivănești iar duminica la Pungești. Cred că era puțin peste ora nouă și jumătate dimineața când am ajuns în Cursești Vale
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ai satului. Tatăl lui Ghiță, Picioroagă cel bătrân fusese renumit în sat drept cel mai zgârcit om ce l-a avut satul vreodată și mă gândesc eu că nici Ghiță nu-i departe. Azi am venit ca să-mi dea un miel deoarece are niște teren de al meu pe care îl cultivă el. Ghiță are 68 de ani dar nu se prea cunoaște decât doar că dinții l-au cam părăsit și a intrat binișor în pământ fiind mult mai mic
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a moștenit oarecum pe tatăl lui dar într-o măsură mai mică. Are trei băieți și trei fete din care doar băieții sunt toți în sat fiecare la gospodăria lui ceea ce se pare că este o notă bună pentru Ghiță. Mielul era gata tăiat și curățat când am ajuns așa că nu am întârziat mai mult pe acolo. Sper ca să revin pe aici la vară când totul va fi înveșmântat în verdele crud al frunzelor, când satul acesta plin de pomi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
004 și însumează 17,32% din conținutul comunicării. Lor li se alătură termeni diverși care nu au semnificație religioasă în sine, dar fac parte cel mai frecvent din metafore sau expresii cu sens religios ca: lumina lumii, robul lui Dumnezeu, mielul lui Dumnezeu, legea lui Dumnezeu, semnul crucii, revenirea lui Christos, dreapta credință, iertarea păcatelor, Maica Domnului. Această categorie ocupă 11,76% din comunicarea analizată. Alte teme care apar în discuție se referă la subiecte generale ale existenței umane, tratate în legătură cu
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
credinței și botezul în numele Sfintei Treimi (Fapte 2, 9-10; 37-38). Chemarea misionară a Bisericii creștine ține de natura ei apostolică. Misiunea este un act de fidelitate a Bisericii față de „cele douăsprezece pietre de temelie și cei doisprezece apostoli ai Mielului” (Apocalipsa 21, 14). De aceea, acest fapt pune în lumină valoarea universală sau ecumenică a mesajului Evangheliei (Fapte 14, 27; I Timotei 3, 16). Tocmai de aceea, Biserica lui Hristos este deschisă pentru toate neamurile și culturile (Fapte 1, 8
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și în zilele noastre un model pentru explicarea Simbolului de credință. Substanțial, clar, sistematic și atrăgător, tratatul a fost unul dintre cele mai răspândite și mai apreciate mijloace de misiune în vechea Biserică. 6. De agni paschalis victima (Despre jertfa mielului pascal) este o scrisoare atribuită de Ghenadie al Marsiliei Sfântului Niceta. Lucrarea încearcă să motiveze data serbării Paștilor, propunând ca acestea să nu se prăznuiască înainte de ziua a XI-a a calendelor lui aprilie (22 martie) și nici după ziua
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de la toți înaintașii”. Cassian consideră că, atunci când va încheia această Convorbire, se va fi achitat de toate făgăduințele făcute și că numărul convorbirilor se potrivește în chip mistic cu numărul celor douăzeci și patru de bătrâni din Apocalipsă care dăruiesc cununile lor Mielului (cap.1). Tema acestei Convorbiri este despre mortificare și în cuprinsul ei Avraam accentuează rolul avut de chilie și de pustiu pentru cel ce se străduiește întru curățirea omului lăuntric. Nevoitorii din pustie dovedesc cât de greu și cât efort
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
primăverii. De altfel, semnificația teologică a noțiunii de echinocțiu de primăvară s-a precizat la Sinodul I ecumenic. Ea indica icoana timpului primordial când Creatorul a separat întunericul de lumină. De luna începutului s-a legat porunca divină a înjunghierii mielului pascal. De aceea, în ziua de 14 nisan, vineri, când în templu se îndeplinea acest ritual, Domnul nostru Iisus Hristos se jertfea pe cruce pentru mântuirea lumii. A treia zi, 16 nisan, în dimineața unei duminici, El avea să învieze
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Domnului nostru Iisus Hristos, marea sărbătoare iudaică s-a prăznuit înainte de Învierea Mântuitorului. În al doilea rând, regula amintită se baza pe o realitate profetică și simbolică. Prin jertfa pe cruce, Fiul lui Dumnezeu întrupat S-a dovedit cu adevărat Mielul ispășitor universal, cum a fost preînchipuit prin mielul pascal anual al evreilor. Trebuia să fie mai întâi închipuirea și apoi să se realizeze ce se prefigura prin ea. Moartea și Învierea Mântuitorului sunt o împlinire a Pashăi veterotestamentare, o desăvârșire
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a prăznuit înainte de Învierea Mântuitorului. În al doilea rând, regula amintită se baza pe o realitate profetică și simbolică. Prin jertfa pe cruce, Fiul lui Dumnezeu întrupat S-a dovedit cu adevărat Mielul ispășitor universal, cum a fost preînchipuit prin mielul pascal anual al evreilor. Trebuia să fie mai întâi închipuirea și apoi să se realizeze ce se prefigura prin ea. Moartea și Învierea Mântuitorului sunt o împlinire a Pashăi veterotestamentare, o desăvârșire a ei. Prescripțiile canonice niceene, pe fundalul realităților
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și neputincios; încă sunteți în păcatele voastre, zice. Că dacă nu s-a sculat, atunci nici nu a murit; iar dacă nu a murit, nici păcatul nu l-a dezlegat - căci moartea Lui a fost dezlegarea de păcate. Iată, zice, mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii (In. 1, 29). Dar cum îl ridică? Prin moarte. Pentru aceea l-a și numit miel, ca cel ce urma a fi omorât. Dar dacă nu a înviat, apoi nici nu a fost omorât
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a murit, nici păcatul nu l-a dezlegat - căci moartea Lui a fost dezlegarea de păcate. Iată, zice, mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii (In. 1, 29). Dar cum îl ridică? Prin moarte. Pentru aceea l-a și numit miel, ca cel ce urma a fi omorât. Dar dacă nu a înviat, apoi nici nu a fost omorât și nici păcatul nu s-a dezlegat, iar dacă nu s-a dezlegat, atunci este în ființă încă, și dacă încă ființează
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
alții oi. Îi numește pe unii țapi, ca să arate că sunt fără de rod; că țapii n-aduc nici un rod; pe alții îi numește oi, din pricina câștigului mare adus de oi, că mult câștig aduc oile: și lână și lapte și miei; țapul n aduce acest câștig. Animalele necuvântătoare sunt roditoare și neroditoare prin firea lor. Oamenii sunt roditori și neroditori prin voință; de aceea sunt unii osândiți, iar alții încununați. Dar nu-i osândește până ce nu-i judecă mai întâi. De
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a lui care lucra în anii ’30 la o disertație, încercând să răspundă la întrebarea de ce Liga Națiunilor nu WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 341 are succes, Wittgenstein i-a sugerat: „Spune-i că trebuie să afle, mai întâi, de ce lupii mănâncă mieii.“34 Wittgenstein credea că până și oamenii cei mai perspicace pot doar să constate schimbările care au loc în societate. Pretenția de a prevedea cursul evoluției viitoare i se părea lipsită de orice bază. Rhees relata că, în 1943, când
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
câmp și pe prund și prin păduri. Ajutasem la tot ce pot fi ajutați niște părinți care muncesc de cum se luminează și până se-ntunecă. Avusesem ca toți copiii din sat nostalgia urcării pe munte (...). Văzusem miei născându-se și miei înjunghiați de Paști. Văzusem cai frângându-și picioarele în pădure sub copacii pe care erau puși să-i tragă..." Detalii ca acestea o fac să privească admirativ spre Marin Preda ("Scriitorul"); îl citește mișcată și-l comentează consonant, căci autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
care urcam foarte lin / Luată de cineva de sus și dusă de vie / În lumea celor care nu mai vin". Nichita Stănescu invocase "morți subite"; Ileana Mălăncioiu se pronunță analog, teribil dezabuzată: Nu plânge, moarte a mea cu cap de miel, Căci însămi îți voi așeza botul la pieptul meu Și te voi dezmierda în tăcere o vreme Și doar apoi voi adormi și eu. Neliniști de tot felul însoțesc aventura Peste zona interzisă (1979), tărâm-limită și prag al morții; un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și înțelegea cerințele părinților, i se punea în mână o vărguță și i se încredințau câțiva boboci, pe care trebuia să-i păzească (avea, de acum, o sarcină, o răspundere, după puterile lui). Pe măsură ce copilul creștea, lua în primire păscutul mieilor, apoi al oilor sau vitelor, până când se dovedea vrednic să mânuiască sapa, secera, coasa sau plugul. În felul acesta, copilul era integrat treptat în munca și preocupările familiei, fiind pregătit pentru timpul când va ajunge „gospodar la casa lui", munca
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
la economia comportamentalistă. Apoi, instituționaliști ca Wesley Mitchel și John M. Clark sunt apropiați și de comportalism. De asemenea, economiștii din școala austriacă, în primul rînd Friedrich von Hayek și Ludwig von Mises. Momentul, principal poate, de consacrare a econo miei comportamentale l-a constituit anul 1978, cînd i-a fost acordat premiul Nobel pentru economie lui Herbert Simon, unul dintre pionierii acestei abordări. Același lucru îl consemnăm și pentru Reinhardt Selten în 1994, George Akerlof în 2001, Vernon Smith și
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
economiștii clasici spun că economia studiază taman comportamentul uman, astfel ar rezulta o incoerență logică: economia studiază, s-ar spune, comportamentul uman studiind influențele comportamentului uman asupra economiei. E cel puțin redundant. Dar aceasta s-a întîmplat tocmai datorită econo miei hylotropice, care uitase în bună măsură că economia rămîne o știință socială și că obiectul său de cercetare este omul și comportamentul său în ceea ce Baudrillard numea "lumea obiectelor". De aceea, analiza comporta mentalistă apare acum ca o revenire necesară
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
-se de lațul capcanei. Dihăniile se lingeau pe bot, adulmecându-ne laolaltă cu prada. Din depărtare, tălăngi atârnate de gâtul oilor răsunau cu putere. Turmele acopereau pășunile care se revărsau din vârful muntelui. Spre amurg, ciobănașii își mânau mioarele și mieii, la înnoptat. Ajunși la stâne, aprindeau focul și doineau din fluier. După ce își cântau tristețea singurătății, se uitau cu luare aminte spre cerul de deasupra lor. Fețele li se luminau sub razele lunii, dezvelind niște chipuri de îngeri rătăciți prin
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și rupt în coate; în niște pantaloni de altă culoare (gălbui mi se pare) scurți, de i se vedea de sub ei pînă la înfășurări ciobotele scîlciate și prăfuite. Pe cap purta, deși era cald deja, căciulă neagră, grea, soioasă, de miel"94. Cacoveanu l-a luat la gazda sa, unde, pe două paturi, dormeau patru "studenți". În aceeași odaie mică, în fiecare seară se improviza un pat și pentru Eminescu. Dormea lung pînă pe la ora opt. Se scula, se spăla, da
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cultul penticostal cu deosebirea că au loc sâmbăta și în zilele de sărbătoare, prevăzute în calendarul cultului mozaic și cele prevăzute în Noul Testament, ca: - sărbătoarea paștilor și a ziruirilor care durează 6 zile, iar sectanții consumă pâine nedospită, carne de miel și ierburi amare - sărbătoarea zilei ispășirii sau a răscumpărării - sărbătoarea cincizecimii - „Rusaliile” - sărbătoarea Anului Nou - sărbătoarea corturilor, care durează 8 zile, cu care ocazie se fac adunări, servesc masa în comun din darurile aduse de sectanți; b. bărbații sunt obligați
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
leu, ci mai degrabă cu un lup sau, și mai exact, cu un câine, acel câine diabolic despre care vorbește regina Margaret, acel câine venit din iad, ai cărui colți ascuțiți, crescuți chiar înainte ca pruncul să facă ochi, sfâșie mieii și se mânjesc cu sângele lor; victimele sunt urmărite până în mormânt. Richard este bestia (the beast), bestia feroce, neîndurătoare, criminalul a cărui minte sângeroasă (the bloody mind), nu visează decât măceluri și masacre. Firea lui însetată de sânge, mărturisește ducesa
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]