3,411 matches
-
nopți "printr-o țară care era sub apă", suferind teribil de oboseală. El a traversat Munții Apenini (în care și-a pierdut ochiul drept, din cauza conjunctivitei) și Arno, fără opoziție, dar a pierdut o mare parte din forțele sale în mlaștină. Sosind în Etruria, în primăvara anului 217 i.Hr., Hannibal a decis pentru a atrage armata romană comandată de Flaminius, într-o bătălie devastatoare în regiune, în care Flaminius a fost trimis pentru a proteja. După cum relatează Polybius, "el [Hannibal] a
Hannibal () [Corola-website/Science/301552_a_302881]
-
Calea ferată "Sighet - Coștiui" (15,6 km) a fost inaugurată la 1 ianuarie 1883. Băile sărate de la Coștiui au fost deschise în anul 1967. Microrelieful vechilor suprafețe cu exploatări de sare, cu numeroase excavații sau surpări, ocupate azi de bălți, mlaștini sau cu vegetație halofită, prezente în sărăturile de la Coștiui certifică exploatarea antică, la suprafață, a sării în excavații cu diametre cuprinse între 4-15 m, respectiv cu adâncimi de până la 10 m. Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
tineri vulcanici), pe DN 18 Baia Mare - Ocna Șugatag, la o distanță de 20 km de municipiul Sighet și la o altitudine de 490 m. Microrelieful vechilor suprafețe cu exploatări de sare, cu numeroase excavații sau surpări, ocupate azi de bălți, mlaștini sau cu vegetație halofită, prezente în sărăturile de la Ocna Șugatag certifică exploatarea antică, la suprafață, a sării în excavații cu diametre cuprinse între 4-15 m, respectiv cu adâncimi de până la 10 m. Rezultatele recentului studiu geologic și geotehnic întocmit pentru
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
Frumosu este un sat în comuna Farcașa din județul Neamț, Moldova, România. Istoric: În jurul anilor 1780, pe teritoriul localității se aflau păduri dese de rășinoase și mai multe mlaștini formate de apele Bistriței. Zona nu era locuită, dar există un drum de țară prin care se trecea spre Bucovina ocupată în acea vreme de către Imperiul Austro-Ungar. Numele localității provine cel mai probabil de la un loc care se numea Poiana
Frumosu, Neamț () [Corola-website/Science/301633_a_302962]
-
și neuroastenie. În prezent baia se află la începuturile lucrărilor de reînnoire. Ca urmare a popularității tot mai mari obținută datorită efectelor terapeutice este dezvoltată tot mai mult. În partea de sud a băii, pe un teritoriu de șes cu mlaștini oligotrofe, se află rezervația naturală „Mlaștina cea Mare”. Aici se regăsește planta ocrotită laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), care este o rămășiță a erei glaciare. Remetenii au numit această plantă clopoțel, după forma florii. În aria râului Mureș din zona Remetea
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
află la începuturile lucrărilor de reînnoire. Ca urmare a popularității tot mai mari obținută datorită efectelor terapeutice este dezvoltată tot mai mult. În partea de sud a băii, pe un teritoriu de șes cu mlaștini oligotrofe, se află rezervația naturală „Mlaștina cea Mare”. Aici se regăsește planta ocrotită laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), care este o rămășiță a erei glaciare. Remetenii au numit această plantă clopoțel, după forma florii. În aria râului Mureș din zona Remetea se practică pescuitul sportiv, aici găsindu
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
deorece ei nu aveau biserici nici în anul 1773). -Vezi harta Iosefină. În anii 1769-1773 satul includea 26 case, 1 biserică, 1 moară, suprafața satului era de cca. 1 sfert din suprafața arabilă din anii 1950, restul fiind pădure și mlaștini. "Evoluția populației la recensăminte:" Valea satului se numește Valea Bărască sau Valea Bărăștiului si curge de la nord la sud având o lungime de aproximativ 14 km. Este mărginită atât la est cât și la vest de dealuri dispuse sub formă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
tronsonului care tăia Cerătul. Conform tradiției locale accesul pe vale pâna aproape de 1900 era mai mult sporadic și/sau pe tronsoane din cauza văii care nu era "oblită și afundată" (regularizată, îndreptată și adâncită), ceea ce făcea ca circa 4-5km sa fie mlaștini (argument în acest sens este faptul că în 1960 și ceva aproape fiecare familie avea un loc mai mare ori mai mic "scos de la vale"), iar in zona "steni" era o strâmtoare foarte strânsă și unde când venea valea mare
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
multe ori numai toamna dacă era secetă. De fapt lacul, balta care se forma avea o lungime de cca 5-600 m, o lățime de cca 300 m, iar la cca 2-300 m mai sus(în amonte) era o altă baltă (mlaștină) cam de aceleaș dimensiuni. De la Steni mai în jos la cca 350 m era și este o zonă cu alunecări de teren de pe dealul Corbu, valea foarte strâmtă, panta dealului foarte mare, deci un loc de netrecut. După 1900 Stenii
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Stoica din Galeș - Argeș. O altă relicvă a preistoriei o reprezintă Lacul cu Ochi (numit și Lacul Fără Fund) din partea de răsărit a satului Stroești. Acest lac de origine glaciară reprezintă o stațiune floristică originală prin faptul că este singura mlaștină oligotrofă de acest fel cunoscută în regiunile extracarpatice din Carpații Meridionali, reprezentând un interesant și rar fenomen fitogeografic. În jurul Lacului cu Ochi din Stroești cresc plante din turbăriile din munți ca speciile de mușchi sau jabghiu "Sphagnum magellanicum" și "Sphagnum
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
anii 1960 a unui canal (iaz de moară), din care se lua apă pentru stingerea incendiilor.Imaginea acelui canal a rămas în amintire sub formă de „văiugă", în care creșteau tufe de papură și iarbă înaltă , iar pe fund era mlaștină. Canalul trecea în linie dreaptă de la drumul de câmp care leagă satele Râu Bărbat de Valea Lupului, (care era și este încă hotarul terenurilor satului Livadia spre munte) și străbătea “ pleanurile” (fânețe mai mari) ale locuitorilor: Ianăș Ilie, Mihai Budău
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
propriilor impulsuri, indiferent cat de neconvenționale ar fi fost acestea. Cu toate acestea, după întoarcerea la Paris, relaxarea aceasta s-a pierdut total, căci scriitorul s-a întors în saloanele pariziene, extrem de "înțepate". Va satiriza acest mediu în povestirea "Paludes" ("Mlaștini") (1894) - o minunată parabolă a animalelor, care, deoarece locuiesc în peșteri întunecate sfârșesc prin a-și pierde vederea și a orbi. În 1894 Gîde s-a reîntors în Africa de Nord unde a intalnit cuplul format din Oscar Wilde și Lord Alfred
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
influent dintre textele autorului. Se pare că generația de cititori se schimbase iar modul de valorizare a textului era diferit. Cu "Prométhée mal enchaîné" (1899) ("Prometeu rău înlănțuit"), Gîde se întoarce la stilul său satiric din "Călătoria lui Urien" și "Mlaștini", care constituie ultima încercare de a descoperi valorile individuale. Operele scrise în această perioadă fac parte din zona cea mai bogată în sensuri a creației sale. "L'Immoraliste" (1902) ("Imoralistul"), "La Porte étroite" (1909)("Poartă îngustă") și "La Symphonie pastorale
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
de materiale aduse de fluviu este foarte mare, depășind cu mult puterea de împrăștiere și eroziune a mării. Un oarecare rol în formarea deltelor îl are și vântul. El acționează prin deplasarea maselor de nisip de pe grinduri, contribuind la colmatarea mlaștinilor, brațelor, lacurilor. De asemenea, o serie de operațiuni efectuate de om (dragaj, diguri, consolidarea grindurilor, desecări, desalinizări) modifică într-o anumită măsură ritmul proceselor. In ceea ce privește fizionomia generală a deltelor, ele apar ca niște câmpii, în bună parte submerse
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
grindurilor, desecări, desalinizări) modifică într-o anumită măsură ritmul proceselor. In ceea ce privește fizionomia generală a deltelor, ele apar ca niște câmpii, în bună parte submerse, din care se ridică grinduri longitudinale și transversale, ce închid între ele lacuri, bălți, mlaștini. Pe grindurile mai înalte și extinse se dezvoltă dune. Delte triunghiulare (tip Tibru) sunt cele mai simple, fiind formate prin aluvionarea efectuată de un singur braț, care varsă cea mai mare cantitate de apă și aluviuni în mare; celelalte brațe
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
că, de sub apa mării iese la zi o parte din platforma de abraziune, care este foarte netedă. Când regresiunea încetează, linia de țărm va se stabilizează, valurile marine creează prin acumulări un cordon litoral în spatele căruia se instalează lagune și mlaștini. Țărmul neutru este cel la care nivelul mării a staționat mult timp și a ajuns la o îndreptare a conturului. Toate ieșindurile au fost erodate mult și unite între ele prin cordoane, în spatele cărora se găsesc lagune. Țărmurile joase rezultă
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
Podișul Central Moldovenesc, Câmpia Moldovei, Colinele Tutovei, Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor, zona montană a flișului, zona subcarpatică. Una din trăsăturile de bază ale acestui tip de relief este dată de rețeaua hidrografică, care prezintă văi largi, marcate frecvent de mlaștini care uneori întrerup firul apei. Versanții prezintă pante de obicei mici și foarte mici, interfluviile având aspect rotunjit și plat. Scurgerea apei provenită din precipitațiile atmosferice se face repede, datorită comportării argilelor ca roci impermeabile, atunci când ele ajung la saturație
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
unitate circumcarpatică din vestuță țării. Parte a Câmpiei Tisei, ea reprezintă totodată periferia marii câmpii panonice. Deși joasă și plană aceasta nu este lipsită de variație. Formată pe locul unui bazin maritimo-lacustru, ea se află în faza de luncă și mlaștină pe cea mai mare parte a ei. Străbătută de cursurile marilor râuri și ale afluenților acestora Câmpia de Vest a luat mai multe denumiri. În Bihor o mare parte a sa are denumirea de Câmpia Crișurilor, la rândul ei împărțită
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
revărsarea apelor și băltirea lor era de lungă durată datorită pantei reduse și a prezenței pânzei freatice la suprafață, ceea ce împiedică în mare măsură infiltrarea apei pluviale. Întreg ținutul dintre Crișuri era o rețea de brațe moarte, de bălți și mlaștini. La sfârșitul secolului al XIX-lea (între anii 1892-1899), la bordura dintre câmpia înaltă și cea joasă a fost construit, în lungime de 61 de km, Canalul Crișurilor (Canalul Colector Criș) care leagă Crișul Repede de Crișul Negru. Acest canal
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
secole în urmă suprafețe întinse este pus în evidență de solurile gleizate, uneori podzolice, de cernoziomurile sărace și de solurile brune. Înainte de lucrările de hidroamelioratii din epoca modernă câmpia joasă era acoperită cu păduri în alternanță cu pajiști stepice, cu mlaștini și bălți. În părțile ocupate permanent de ape creșteau pe suprafețe întinse trestia și papura, rogozurile și pipirigurile. De-a lungul Văii Gepiului și pe grinduri se dezvoltau asociații alcătuite din sălcii, răchițișuri, arinișuri, stejărișuri de luncă. Astăzi vegetația lemnoasă
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
rând, alături de mamifere precum vidra, mistrețul, vulpea, la care se adaugă mulțimea de păsări. Printre peștii care populau în vechime apele curgătoare se aflau viza (Accipenser ruthenus), mihălțul (Lota lota), fusarul (Aspro streber). Dintre speciile care trăiau în bălți și mlaștini, țiparul (Misgurnus fossilis) era intens pescuit. Astăzi aceste specii se întâlnesc din ce în ce mai rar. Rarități au devenit și alte specii din mediul acvatic, cum ar fi lipitoarea medicinală (Hirudo medicinalis) și broasca de mlaștină (Rana arvalis). Pe întinsele pășuni trăia și
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
Dintre speciile care trăiau în bălți și mlaștini, țiparul (Misgurnus fossilis) era intens pescuit. Astăzi aceste specii se întâlnesc din ce în ce mai rar. Rarități au devenit și alte specii din mediul acvatic, cum ar fi lipitoarea medicinală (Hirudo medicinalis) și broasca de mlaștină (Rana arvalis). Pe întinsele pășuni trăia și dropia. Odată cu amenajarea primelor heleștee plantele caracteristice mediului acvatic au găsit condiții ideale, iar numărul și varietatea de păsări de apă a crescut treptat. În Pădurea Rădvani se găsește o colonie de păsări
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
din care 640 ha luciu de apă. Din analiza factorilor de mediu rezultă că teritoriul de astăzi al localității Cefa a constituit întotdeauna un cadru deosebit de favorabil vieții și activității oamenilor. Relieful neted dar ușor fragmentat și împădurit, zăvoaiele și mlaștinile din câmpia joasă precum și absența stepei au făcut să existe condiții propice unui mod de viață axat pe îndeletniciri agricole, caracteristic populațiilor sedentare.
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
vegetația pajiștilor naturale Vegetația pădurilor de deal sete alcătuită din : Quercus robur (gorun), Quercus sesiliflora (stejar), Ulmus foliaceae (ulm). Pe marginea pădurilor se întâlnesc în mod frecvent specii de Cerasus (cires salbatic), Corylus allvelana (alun), și Prunus spinosa (porumbar). Pe lângă mlaștini, pe marginea băltilor sau în zona micilor acumulări, în condiții de umiditate accentuată pot fi întâlnite plante specifice ca : Phragmites communis (stuf), Thipa angustifolia (papură), Schoneoplectus lacustris (rogoz). Solurile predominante din teritoriu sunt luvisoluri și cernisoluri, peste are se suprapune
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
două arii protejate este de 583 de hectare, reprezentând circa 7% din suprafața lor totală. Ariile protejate conservă două tipuri de habitate naturale: "Cursuri de apă din zonele de câmpie, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion" și "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice " și protejază specii importante din fauna și ihtiofauna Câmpiei Călmățuiului. Vegetația este specifică de câmpie. Marea majoritate a terenurilor sunt ocupate de culturi agricole, iar o mică parte sunt izlazuri folosite pentru pășunat. Exceptând terenurile cultivate
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]