3,398 matches
-
interes față de "tot ce cade pe drumul neamului omenesc" (cum definea Lamartine istoria) și eterna "stare de investigare" în care s-au instalat cu osârdie și tenacitate. Nu avem căderea de a ne aventura în istoria literaturii române" declară cu modestie (p. 105) dar, când cutează s-o facă, n-ai a le reproșa mai nimic. Decât, poate, sintagma nefericită (uzitată și la case mai mari) "poeți și scriitori" (ca și cum ai spune "soldați și militari"), ori separarea în capitole diferite a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în lucrarea lui Florian Tucă „In Memoriam” Pentru organizarea cimitirului și mai ales a festivităților prilejuite de Ziua Eroilor, în colaborare cu preotul și organele locale s-a ocupat mult tatăl meu, veteran de război. Fără să fiu lipsită de modestie, inima-mi bate cu putere la gândul că fac parte din familii puternice care mi- au fost „călăuze” în momente grele. În războiul de Independență singurul din comună a participat ca voluntar tatăl bunicii mele dinspre mamă, Andrei Obrejan, recunoscut
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
suflet, pe care i-am cunoscut de-a lungul vieții și care, cu timpul și-au făcut un loc statornic în iatacul inimii mele bădia Eugen Dimitriu, basarabeanul, a devenit și a rămas un prieten aparte, de o rară sensibilitate, modestie, onestitate, bunătate. Anul trecut, prin decembrie 2009, când i-am dus o carte, mi-a dăruit cel de-al nouălea volum din salba scrierilor sale, Un album al viselor frumoase. Tocmai împlinise, în toamnă, 86 de ani. L-am găsit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de guvern să ocupe o catedră universitară la Cluj, post pe care l-a refuzat cuviincios, dar a acceptat să devină ales al obștii ca prefect a fost sufletul și creierul acțiunii de organizare a noii instituții. Cu hărnicia și modestia unei albine el a adunat și ordonat cum s-a priceput tot ce-a putut strânge, încât, prin 1940 muzeul său număra peste 7000 de piese. Era vorba de: mărturii arheologice, documente, hrisoave, monede, ceramică, unelte, arme, podoabe, manuscrise, cărți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Îmbinând biografiile Lovineștilor cu propria-i biografie, cartea reproduce și scrisoarea autorului, trimisă la 12 iulie 1999, la Paris, Monicăi Lovinescu. După ce-și expune unele informații despre el cine este și cum a pătimit în "epoca de aur", cu modestia și onestitatea ce-l caracterizează bădia o înștiințează că "de vor fi condiții, voi scoate un volum închinat Lovineștilor, văzuți de un fălticenean, din interiorul familiei ei" (p. 123); îi amintește Monicăi și de faptul că "am avut șansa să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cu fruntea înaltă și ușor bombată. Purta un costum gri de tergal. În mâna stângă ducea un geamantan de carton și un balonseider de pânză albă. Întreaga sa înfățișare exprima tinerețe, dârzenie, încredere, siguranță, curaj dar, în același timp, și modestie, prudență, spirit introvertit, cumpătare. Nu cunoștea pe nimeni în acest târgușor. Îl știa doar în mod vag, de la niște ședințe de bilanț, pe subinginerul Mândrilă, cel care deținea în prezent funcția de șef al secției, preluată cu 3 ani în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
clasice. Eminent profesor, pedagog și om de suflet...Era drept în aprecieri și nu rareori intervenea, în Conferința profesorilor, când un elev era nedreptățit. Ne cerea nouă elevilor multă străduință și perseverență... Era, în întâiul rând, el exemplu personal de modestie și corectitudine în îmbrăcăminte și purtare. El ne-a sădit în suflet spiritul de muncă și ordine în cel mai desăvârșit grad, iar iubirea și luminarea poporului, să ne fie cel mai scump ideal. Era fascinant să-l asculți pe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și ascultându-i glasul molcom, liniștitor, cu fruntea senină, ochii strălucitor de inteligenți, se poate spune că acel om a fost hărăzit muncii cu elevii și, din duhul său l-a dat lor cu dăruire totală. Era model de omenie, modestie și bunătate. Te privea cu un zâmbet de copil, și te primea în inima lui pururi deschisă... O simpatie largă iradia din ochii lui asupra lumii și asupra lui din ochii altora. Un suflet larg, un intelectual subtil, un doritor
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
sever, profesorul nostru de latină, un om dur... spun „părea”, pentru că de fapt era bun și blând, iar dacă arbora, uneori, un aer de severitate, era pentru ca elevii să nu-i descopere această trăsătură de caracter... Fire generoasă, de o modestie cuceritoare, înzestrat cu un exact simț al valorii sale, cu o imensă dragoste pentru elevi... sfios, chiar, și cald, riguros în principii morale... Așa era profesorul Bogos. În preajma sa te simțeai și tu altfel... Parcăți împrumuta și ție pentru o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu seamă astăzi cu experiența de viață... i-am înțeles mult mai bine. Erau profesori cărora Dumnezeu le-a dat nu numai minte ageră, dar și o inimă mare... Fântână de înțelepciune si lumină.. buni și blajini, oameni de mare modestie, și de o distincție sufletească la fel de rară. Curgerea timpului ne-a oferit destulă perspectivă ca să putem extrage această observație, în care vedeam și, vedem și astăzi, când ei nu mai sunt, ființele pe care Dumnezeu le-a înzestrat la superlativ
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mie însumi, că în scurta-mi trecere... nu am făcut umbră pământului degeaba. Sunt recunoscător celor care v-ați odihnit ochii pe bucățile mele de gând... și, m-ați îngăduit. Iar, dacă nu v-au fost de nici un folos, cu modestie, îmi cer iertare. RECENZII AMINTIRILE - VIAȚA TRĂITĂ DIN NOU Vasile Filip În anul 2003, Gheorghe Tescu publica, în Editura PIM, din Iași , prima lui carte : „Zahorna - Destinul unui judecător”. Trei volume masive (1545 de pagini), care au fost, cel puțin
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu subiect și predicat. Așa stând lucrurile cu prietenul meu, era evident că etapa surprizelor devenise trecut și eram, deci, îndreptățit să mă aștept la alte isprăvi editoriale din partea lui Gheorghe Tescu. Lucru care s-a și petrecut, cu toate că, în modestia lui, pe care eu o consider nejustificat exagerată, omul nu m-a lăsat nici o clipa să trag concluzia că literatura chiar este o preocupare și o pasiune a lui. Drept urmare, la început de noiembrie 2009, mi-a produs o nouă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Eminescu din Copou și apoi în sanctuarul din care fuseseră izgoniti, dar niciodată îndepărtați... „Am pășit cu sfiiciune și evlavie pragul bisericuței noastre de suflet, unde am învățat taina rugăciunii și închinării... unde ne-am închinat până la desființarea școlii.” În modestia lui, pe care încă i-o mai reproșez într-o măsură, Gheorghe Tescu mărturisește în Postfață: „Aceste pagini sunt, doar, niște mărturisiri ale unui om, care a fost martor al unor întâmplări și evenimente zguduitoare pentru vremurile în care a
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
România, localitatea Zadareni nr. 312, județul Arad. 471. Chira Silvia, născută la 26 august 1968 în București, România, fiica lui Costea Corneliu și Elisabeta, cu domiciliul actual în Danemarca, 6600 Vejen, Bogevej 16, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Modestiei nr. 2, sectorul 1. 472. Miklos Erika Emese, născută la 12 aprilie 1981 în localitatea Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Alexandru Călin și Eniko, cu domiciliul actual în Germania, 88175 Scheidegg, Moosweg 6, cu ultimul domiciliu din România, localitatea
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
de itemi ce vizează masculinitatea, incluzînd o relaționare pozitivă cu managerul, cooperare cu ceilalți, cîștiguri crescute, impunere. G. Hofstede descrie masculinitatea ca o preferință pentru realizare, eroism, asertivitate și succes material, în opoziție cu feminitatea, care reprezintă orientarea spre relaționare, modestie, acordarea sprijinului celor slabi, calitatea vieții. Cele patru dimensiuni au fost corelate cu șapte indicatori economici, demografici și geografici. De exemplu, dimensiunea distanței față de putere corelează pozitiv cu conformismul și negativ cu independența și autoritarismul scăzut. Culturile naționale în care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și foarte diferită față de valorile femeilor, la una foarte modestă, preocupantă și asemănătoare cu valorile femeilor. Polul asertiv a fost denumit "masculinitate", iar cel "sensibil", "preocupat" a fost calificat convențional drept "feminitate". Femeile din țările feminine au aceleași valori ale modestiei, disponibilității interpersonale ca și bărbații; în țările masculine, ele sînt mai asertive și competitive, dar nu în aceeași măsură ca și bărbații, astfel că în aceste culturi naționale se formează un decalaj între valorile femeilor și cele ale bărbaților. Evitarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
accentuează diferența dintre sexe, rolurile de gen sînt mai fluide și valorizează precumpănitor cooperarea în defavoarea competitivității, apreciind egalitatea între sexe, preocuparea pentru mediu, calitatea vieții și grija pentru cei slabi. Tonul dominant îl dau aici valori precum egalitatea și solidaritatea, modestia. O consecință importantă a valorii culturale de feminitate este aceea că furnizarea suportului emoțional este perceput\ ca o obligație pentru ambele sexe (Basabe et al., 2002, p. 106). Pentru G. Hofstede (1980/2001), feminitatea caracterizează societățile în care rolurile de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
încercăm în paginile următoare o schițare a acestor tipare identitare de profunzime. Astfel, self-ul independent își stabilește ca cele mai apreciate valori libertatea și autodeterminarea, indivizii caracterizîndu-se în termeni de trăsături și abilități cum ar fi inteligența, prietenia și modestia. De altfel, ne atrage atenția R. Williams (1961), chiar studierea dimensiunii istorice a conceptului corespondent de "individual" este semnificativă pentru a ilustra o mutație care se petrece odată cu modernitatea. în perioada medievală, cuvîntul "indvidual" deținea un înțeles cu totul diferit
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
devalorizare 3, întreținut prin modele de educație și socializare diferențiată, în fapt polarizată și ierarhizată în termeni de superior-inferior, pozitiv-negativ, puternic-slab. Astfel, învățăm, generații la rând, că atributele aparținând registrului feminin de exprimare (blândețea, empatia, intuiția, sensibilitatea, emoția, grija, cooperarea, modestia ș.a.) sunt slăbiciuni, în timp ce atributele masculine/bărbătești (forța, curajul, raționalitatea, voluntarismul, combativitatea, agresivitatea, duritatea, egocentrismul, competiția, riscul ș.a.) sunt calități. De aceea, într-o cultură machistă 4, putem asista, aparent paradoxal, la emanciparea femeilor după modelul masculin, o femeie de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
viață personală-familie. Pornind de la autoreflecția asupra existenței mele ca femeie, mă întreb, adesea, ce își doresc, de fapt, femeile? Cum ar arăta lumea (organizațiile, afacerile, viața cotidiană, familia, educația etc.) dacă valorile și atributele, generic sau stereotip, numite feminine (blândețe, modestie, preocuparea pentru calitatea vieții, empatie, ocrotire, atenția și grija acordate celorlalți, cooperarea, calitatea relațiilor, comunicarea pacifistă, creșterea oamenilor, leadershipul transformațional, cultivarea relațiilor paritare sau între egali ș.a.) ar fi mai bine integrate și valorificate social? Eu însămi mă întreb și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
au trăit "faptul de a fi femeie"12 și cum s-au confruntat cu anumite presiuni sociale de conformare la gen-rolul prescris, care le-au fost amintite fie în perioada copilăriei, fie mai târziu (în sensul limitării ambițiilor, direcționării alegerilor, modestia/"cumințenia" care li se cerea, paternalismul, sexismul blând, devalorizarea ș.a.). Unele dintre autoare și chiar unii dintre autori au perceput anumite interdicții, frâne în ceea ce privește accesul, ascensiunea, recunoașterea socială a legitimității alegerii unei anumite profesii, specializări sau promovare în carieră, ca
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
care ajută la înțelegerea fenomenului modei. Consider meritoriu faptul că autoarea găsește în opera lui Charles Darwin rădăcina teoriei pudorii, cea mai veche teorie despre moda vestimentară, despre motivația purtării hainelor, făcând legătura cu concepția lui William I. Thomas despre modestie. De asemenea, merită remarcată analiza contribuției lui Herbert Spencer la abordarea științifică a modei. Autoarea apreciază că lucrarea The Principles of Sociology de Herbert Spencer inițiază teoria imitației și conceptualizarea naturii modei ca imitație. Cu subtilitate și totdeauna bine documentat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
România în 1967 sub titlul de Expresia emoțiilor la om și animal. Despre instinct și prefațată de acad. Vasile D. Mârză, a consituit un punct de plecare în formularea unor ipoteze care relaționau acoperirea corpului cu sentimentele de rușine și modestie. După cum arăta Charles R. Darwin (1872/1967, 189), "este totuși probabil ca omul primitiv, înainte de a fi dobândit multă sensibilitate morală, să fi fost foarte sensibil în privința aspectului său personal, cel puțin în legătură cu celălalt sex, și să se fi simțit
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fi fost foarte sensibil în privința aspectului său personal, cel puțin în legătură cu celălalt sex, și să se fi simțit, în consecință, nenorocit la vreo observație critică în legătură cu aspectul său, ceea ce este o formă a rușinii". Expresiile emoționale de timiditate, rușine și modestie au drept cauză auto-observația: "Inițial, atenția sporită în legătură cu părerea altora despre aspectul exterior personal era cauza excitatoare, același efect fiind ulterior produs, prin puterea asociației, de autoatenția în legătură cu propria persoană" (idem, 187). Sub influența pudorii, declanșată în general de atenția
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
187). Sub influența pudorii, declanșată în general de atenția îndreptată către aspectul personal, există o tendință de a ascunde corpul și fața. Această ipoteză, preluată din lucrarea lui Charles R. Darwin, susține că omul s-a îmbrăcat ca efect al modestiei pe care o resimțea în prezența altora. Iar observația potrivit căreia membrii unor triburi își acopereau mai întâi organele sexuale a constituit argumentația de bază a teoriei care poartă denumirea de "teoria comportamentului modest sau teoria pudorii". Voi prefera însă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]