4,567 matches
-
au continuată însă să păstreze vechile tradiții. Foarte subțirea pătură mijlocie românească din Moldova tindea să considere limba rusă ca limbă de cultură, iar limba română ca pe una a sărăcimii. Astfel că recensământul rusesc din 1897, care dădea pentru moldoveni doar 47,6%, nu trecea probabil și pe funcționarii sau soldații moldoveni care cunoșteau limba rusă, precum nici pe moldovenii din satele cu populație mixtă, amestecați cu ruteni. N. Tașcov, în 1912, considera că, în realitate, moldovenii ar fi format
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
limbă de cultură, iar limba română ca pe una a sărăcimii. Astfel că recensământul rusesc din 1897, care dădea pentru moldoveni doar 47,6%, nu trecea probabil și pe funcționarii sau soldații moldoveni care cunoșteau limba rusă, precum nici pe moldovenii din satele cu populație mixtă, amestecați cu ruteni. N. Tașcov, în 1912, considera că, în realitate, moldovenii ar fi format 70% din populația provinciei. Că marea masă a locuitorilor românofoni din Basarabia erau conștienți de unitatea de limbă și etnie
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
care dădea pentru moldoveni doar 47,6%, nu trecea probabil și pe funcționarii sau soldații moldoveni care cunoșteau limba rusă, precum nici pe moldovenii din satele cu populație mixtă, amestecați cu ruteni. N. Tașcov, în 1912, considera că, în realitate, moldovenii ar fi format 70% din populația provinciei. Că marea masă a locuitorilor românofoni din Basarabia erau conștienți de unitatea de limbă și etnie cu frații lor de dincolo de Prut, dar continuau să folosească termenii de moldovean și limbă moldovenească, o
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
considera că, în realitate, moldovenii ar fi format 70% din populația provinciei. Că marea masă a locuitorilor românofoni din Basarabia erau conștienți de unitatea de limbă și etnie cu frații lor de dincolo de Prut, dar continuau să folosească termenii de moldovean și limbă moldovenească, o arată amintirile de călătorie ale lui Nicolae Iorga, de la începutul secolului al XX - lea: la Noua Suliță, la granița dintre Bucovina și Basarabia, prin părțile Hotinului, s-a bucurat de o bună primire din partea jandarmului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Iorga, de la începutul secolului al XX - lea: la Noua Suliță, la granița dintre Bucovina și Basarabia, prin părțile Hotinului, s-a bucurat de o bună primire din partea jandarmului de aici, care „s-a întâmplat că e și dânsul <<moldovean>>, moldovean de la Bălți. Vorbește românește foarte bine și ușor. Pare chiar bucuros că a întâlnit un <<moldovean>> din Bucovina și unul din „România”. El știe că tot așa se vorbește și până la Dunăre”. Iar Batiușcov, în 1892, constata că „în cele mai multe
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
nu se aude acolo în limba slavonă decât <<Doamne miluiește>>, restul fiind zis în românește. Pentru a justifica această stare de lucruri mi se spune că populația rurală românească nu știe deloc slavona”. Așadar, înainte de 1920, puțini specialiști considerau că moldovenii pot fi și altceva decât o prelungire estică a românilor, cu un grai întrucâtva diferit, influențat de limba slavilor vecini. Sub - dialectul vorbit la est de Carpați, folosit și în unele părți ale Ucrainei, nu se distingea prea mult de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
dialectul vorbit la est de Carpați, folosit și în unele părți ale Ucrainei, nu se distingea prea mult de varianta limbii române vorbită în celelalte provincii locuite de români. Rușii nu au pretins în mod hotărât, până la 1917, că moldovenii și vecinii lor din Regatul României ar fi două națiuni separate, activitatea lor s-a îndreptat mai ales spre rusificare, spre adormirea sentimentului național de orice natură și, ca prioritate, garantarea loialității față de țar și de imperiu și împiedicarea oricărei
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
legitimitate istorică (URSS ca stat succesor al Imperiului Țarist), se insista pe afirmarea identității moldovenești. Atunci când Basarabia era văzută ca un teritoriu intermediar pentru răspândirea ideilor revoluționare în România și în sud-estul Europei, se constata unitatea etnică și lingvistică a „moldovenilor” cu românii de peste Prut. Populația moldovenească din Transnistria, minoritară, semirusificată, semiucrainizată, analfabetă, rurală, în majoritate pasivă din punct de vedere politic și cultural, reprezenta un material experimental perfect pentru întemeierea unei noi națiuni și a unei noi limbi, cu perspective
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ambele părți ale Nistrului ar servi drept cuțit strategic al URSS față de Balcani (prin Dobrogea) și față de Europa Centrală (prin Bucovina și Galiția), pe care URSS le-ar putea folosi drept cap de pod în scopuri militare și politice”. Deci moldovenii de la est de Nistru erau văzuți doar ca un vehicul pentru transmiterea stării de spirit revoluționare și a ideologiei comuniste, prin anexarea Basarabiei, asupra României și, mai departe, în Peninsula Balcanică și înspre Europa centrală. Concesiile făcute limbii române, a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
din-un plan mai amplu de „internaționalizare” a puterii sovietice. Pentru RASSM nu era vorba doar de o schimbare a alfabetului, ci o nouă orientare în „construcția națională”, pornindu-se de la necesitatea îmbogățirii limbii moldovenești cu cuvinte general acceptate printre moldovenii din Basarabia. La 28 februarie 1938 alfabetul latin era interzis din nou pe cuprinsul întregii URSS. Aceasta are din nou un caracter extralingvistic, marcat de mutațiile ideologice care se produceau la nivelurile superioare ale conduceri politice de la Moscova, unde se
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
fost împrăștiată pe tot cuprinsul statului sovietic. Astfel, în 1944, din 1355 funcționari de partid și de stat, 1116 erau ruși și ucraineni, iar în Comitetul Central al PCM, doar 6 din 69 erau de naționalitate română. Chiar și atunci când moldovenii erau avansați în posturi de conducere sau de decizie, aveau prioritate mai ales cei din Transnistria, de mai multă vreme supuși ai regimului sovietic și, așadar, mai de încredere. În 1958 românii constituiau în CC al PCM mai puțin de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ce privește cercetarea lingvistică și istorică. În primul deceniu de stăpânire sovietică nici un român basarabean nu a fost angajat în sectorul de istorie al Institutului de Istorie, Limbă și Literatură. În buletinele de identitate românii din orașe au fost considerați „moldoveni” (cei de la sate nu au dispus de buletine de identitate până în 1978) și s-a procedat, de asemenea, la rusificarea numelor românești. Propaganda a declanșat o campanie de detașare a teritoriului de demonizare a tot ceea ce era românesc și de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
identitate până în 1978) și s-a procedat, de asemenea, la rusificarea numelor românești. Propaganda a declanșat o campanie de detașare a teritoriului de demonizare a tot ceea ce era românesc și de subliniere a relațiilor frățești de-a lungul istoriei dintre moldoveni și ruși-ucraineni. Acestea aveau ca puncte nodale suferințele provocate de români moldovenilor în perioada interbelică, legăturile istorice și culturale cu Rusia și Ucraina de-a lungul istoriei și, de asemenea, influențele slave masive manifestate atât în momentul etnogenezei cât și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
românești. Propaganda a declanșat o campanie de detașare a teritoriului de demonizare a tot ceea ce era românesc și de subliniere a relațiilor frățești de-a lungul istoriei dintre moldoveni și ruși-ucraineni. Acestea aveau ca puncte nodale suferințele provocate de români moldovenilor în perioada interbelică, legăturile istorice și culturale cu Rusia și Ucraina de-a lungul istoriei și, de asemenea, influențele slave masive manifestate atât în momentul etnogenezei cât și ulterior, unicitatea etnografică a moldovenilor, faptul că unirea Basarabiei cu URSS era
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ca puncte nodale suferințele provocate de români moldovenilor în perioada interbelică, legăturile istorice și culturale cu Rusia și Ucraina de-a lungul istoriei și, de asemenea, influențele slave masive manifestate atât în momentul etnogenezei cât și ulterior, unicitatea etnografică a moldovenilor, faptul că unirea Basarabiei cu URSS era un „act progresist”, de progres economic, cultural și stabilea legături cu cea mai avansată gândire social - politică a vremii. La un Congres din 1945 s-a cerut cadrelor didactic să îndeplinească rolul oricărui
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de Iakim Grosul și Nikolai Mohov, care își vor păstra statutul în următoarele aproximativ trei decenii. Mohov, născut în Caucaz, a fost trimis la Chișinău în 1945, după ce anterior fusese, timp de 20 de ani, profesor. Mohov susținea că „strămoșii moldovenilor s-au strămutat de dincolo de Carpați și au găsit o populație slavă pe teritoriul Moldovei (...), slavii au fost strămoșii direcți ai moldovenilor pe teritoriul RSSM”. În 1949 a apărut Cursul de istorie a Moldovei, la care au colaborat Grosul și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
trimis la Chișinău în 1945, după ce anterior fusese, timp de 20 de ani, profesor. Mohov susținea că „strămoșii moldovenilor s-au strămutat de dincolo de Carpați și au găsit o populație slavă pe teritoriul Moldovei (...), slavii au fost strămoșii direcți ai moldovenilor pe teritoriul RSSM”. În 1949 a apărut Cursul de istorie a Moldovei, la care au colaborat Grosul și Mohov, dar și ministrul educației din Moldova pe acea vreme, Artiom Lazarev. Manualul era un produs tipic al erei staliniste târzii. Singurele
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a populației erau complet ignorate. Încă din 1936 romanistul M. V. Serghievski publica o lucrare în care anunța ideea dezvoltării de sine stătătoare a limbii moldovenești, în raport cu limba română, pornind de la teza unei „deosebiri inițiale în destinul istoric și lingvistic al moldovenilor și valahilor”, în sensul că moldovenii au fost influențați de slavii de est, iar valahii n-au cunoscut o asemenea influență. Deși el nu neagă unicitatea limbii literare folosite de locuitorii întregului spațiu carpato-danubian, consideră că specificitatea limbii moldovenești se
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
din 1936 romanistul M. V. Serghievski publica o lucrare în care anunța ideea dezvoltării de sine stătătoare a limbii moldovenești, în raport cu limba română, pornind de la teza unei „deosebiri inițiale în destinul istoric și lingvistic al moldovenilor și valahilor”, în sensul că moldovenii au fost influențați de slavii de est, iar valahii n-au cunoscut o asemenea influență. Deși el nu neagă unicitatea limbii literare folosite de locuitorii întregului spațiu carpato-danubian, consideră că specificitatea limbii moldovenești se păstra, la acea vreme, în limbajul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
unicitatea limbii literare folosite de locuitorii întregului spațiu carpato-danubian, consideră că specificitatea limbii moldovenești se păstra, la acea vreme, în limbajul popular. Serghievski nu nega, așadar, caracterul romanic al limbii moldovenești. În 1940 însă, academicianul N. S. Derjavin declara că moldovenii sunt descendenți direcți ai populației locale slave vechi, iar limba moldovenească este de proveniență slavă. De cea mai mare receptivitate s-a bucurat însă teza lui A. D. Udalțov, membru-corespondent al Academiei de Științe a URSS, care în 1945 considera că
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
lui D. Mihalci, care au condamnat nevalorificarea învățăturilor lui Stalin despre încrucișarea limbilor și au criticat în mod direct pe Ceban pentru susținerea în continuare a caracterului slav al limbii moldovenești. Aceștia insistau și asupra clarificării problemei recunoașterii unor clasici „moldoveni de peste Prut”, ca Alecsandri, Creangă sau Eminescu. Urmare a acestor evoluții, la 3-7 decembrie 1951 avea loc o conferință comună a Institutului de Lingvistică a Academiei de Științe a URSS și a Institutului de Istorie, Limbă și Literatură din cadrul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
dezgheț, oamenii de știință fiind din nou reduși la tăcere. În volumul al II-lea al Istoriei RSSM, publicat în 1970, se arăta că, în perioada interbelică, „ocupanții au aplicat o politică de românizare cu forța a ținutului, susținând că moldovenii sunt români, că limba moldovenească este limbă română, iar cultura moldovenească - cultură română”. „Limba română a fost introdusă cu de-a sila în instituții și școli din care pricină basarabenii, necunoscând această limbă, nu puteau lucra nici în instituții de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
limbă română, iar cultura moldovenească - cultură română”. „Limba română a fost introdusă cu de-a sila în instituții și școli din care pricină basarabenii, necunoscând această limbă, nu puteau lucra nici în instituții de stat, nici în școli”; „cultura rușilor, moldovenilor, bulgarilor, găgăuzilor, ucrainenilor, evreilor și altor naționalități era sugrumată fără cruțare”. La sfârșitul deceniului al șaptelea, amplificarea neînțelegerilor dintre regimurile comuniste de la București și Moscova au pus din nou în discuție natura raporturilor dintre limba română și cea moldovenească. În
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
etnice. Procesul etnosocial menționat s-a încheiat la începutul secolului al XX - lea (...) În ce privește limba română, masele largi ale poporului moldovean o considerau în continuare inacceptabilă (...) Astfel, încă la sfârșitul secolului al XIX - lea - începutul secolului al XX - lea, printre moldoveni era răspândit pe scară largă bilingvismul; el a contribuit la dezvoltarea culturală a poporului, la încadrarea lui în viața politică a întregii Rusii”. Câteva cuvinte se impun a fi spuse și despre atitudinea conducătorilor comuniști de la București față de politica de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
doresc ca Moldova să nu devină o provincie sau gubernie, sau a României sau a Rusiei, și au respins tendința de a numi români pe locuitorii de la est de Prut. Ei au păstrat vechiul punct de vedere sovietic conform căruia moldovenii erau etnic și lingvistic diferiți de români. Până la alegerile din 1994 moldovenismul renăscut a devenit unul dintre punctele de rezistență ale platformei agrarienilor. După 1992, unii dintre membrii de frunte ai Frontului au plecat în România sau la alte formațiuni
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]