3,149 matches
-
său Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha. Decesul său a fost celebrat de poetul scoțian William McGonagall în poemul său "The Death of Prince Leopold". Prin Charles Edward, Leopold este străbunicul lui Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei, actualul monarh al Suediei.
Leopold, Duce de Albany () [Corola-website/Science/316332_a_317661]
-
Wilhelmina ("Wilhelmina Helena Pauline Maria"; 31 august 1880 - 28 noiembrie 1962) a fost regina Olandei din 1890 până în 1948. A domnit timp de aproape 58 de ani, cea mai lungă domnie a unui monarh olandez. Prințesa Wilhelmina Helena Pauline Marie a Olandei, Prințesă de Orange-Nassau, s-a născut la 31 august 1880 la Haga, Olanda. A fost singura dintre copiii regelui William al III-lea al Olandei și ai celei de-a doua soții
Wilhelmina a Țărilor de Jos () [Corola-website/Science/316321_a_317650]
-
Fiind un mare amator de lux, el își ungea în fiecare zi trupul cu miresme orientale scumpe și nu îmbrăca niciodată a doua oară unul și același chiton. La masă, împăratul folosea vasele sfinte, motivând cu aceea că Dumnezeu și monarhul, chipurile, ar avea totul în comun și cerul nu se va supăra. Împăratul se ocupa de treburi numai din când în când și Imperiul era guvernat de favoriți: la început, de Theodor Kastamonites, care avea o asemenea putere, încât, în
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
rege al Danemarcei la 13 martie 1808. În 1809 după detronarea lui Gustav al IV-lea al Suediei tronul suedez devine vacant. Frederic a fost interesat și s-a prezentat drept candidat la succesiune. De fapt, Frederic a fost primul monarh al Danemarcei și Norvegiei descendent din Gustav I al Suediei cel care obținuse independența Suediei (1523) după o perioadă de uniune cu celelalte țări scandinave. Cu toate acestea, în 1810, a fost ales ca prinț moștenitor al Suediei mareșalul francez
Frederic al VI-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/316338_a_317667]
-
Navarhii lui Angelos au dovedit exces de zel și au jefuit toate corăbiile pe care le au întâlnit, inclusiv pe cele ale negustorilor sultanului de Iconion (azi Konya). Drept urmare a izbucnit un război între seldjukizi și Imperiu. Nu rămâneau în urma monarhului nici cei din anturajul lui Lagos, șeful închisorii, le dădea drumul, noaptea "la vânătoare" celor mai îndrăzneți hoți, iar aceștia, întorcându-se dimineața, își împărțeau prada cu el. Lagos îi băga la închisoare pe cetățenii avuți și extorca bani de la
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
Luisa a Spaniei. Când tatăl său a fost ales împărat al Sfântului Imperiu German, Ferdinand i-a succedat ca Mare Duce de Toscana, funcția fiind preluată oficial la 22 iuliee 1790. În 1792, în timpul Revoluției franceze, Ferdinand a devenit primul monarh care a recunoscut noua Republică Franceză și a încercat să conlucreze cu ea. Totuși, cum Războaiele Revoluției Franceze au început, monarhii englezi și ruși l-au convins să se alăture de partea lor în Războiul Primei Coaliții. Ferdinand a oferit
Ferdinand al III-lea de Toscana () [Corola-website/Science/322381_a_323710]
-
de Toscana, funcția fiind preluată oficial la 22 iuliee 1790. În 1792, în timpul Revoluției franceze, Ferdinand a devenit primul monarh care a recunoscut noua Republică Franceză și a încercat să conlucreze cu ea. Totuși, cum Războaiele Revoluției Franceze au început, monarhii englezi și ruși l-au convins să se alăture de partea lor în Războiul Primei Coaliții. Ferdinand a oferit aliaților săi suport pasiv și fără entuziasm și după ce a asistat un an la victorii răsunătoare ale francezilor, a devenit primul
Ferdinand al III-lea de Toscana () [Corola-website/Science/322381_a_323710]
-
aliate formată din armată franceză condusă de și armata sarda condusă de (denumită alianță franco-sardă), împotriva armatei austriece condusă de împăratul ; a fost ultima mare bătălie din istoria universală în care toate armatele s-au aflat sub comanda personală a monarhilor lor. Circa 300.000 de soldați au luptat în această bătălie, fiind cea mai mare de dupa bătălia de la Leipzig din 1813. Au participat circa 160.000 de soldați austrieci și un total de 156.000 de soldați francezi și piemontezi
Bătălia de la Solferino () [Corola-website/Science/322463_a_323792]
-
de drept divin, Carol Temerarul, care lucrează pentru a-și crea un stat unitar și centralizat, reprezintă o provocare continuă pentru regele Franței. De la sfârșitul lui octombrie 1468 (adică după Tratatul de la Péronne și reprimarea revoltei din Liège), cei doi monarhi sunt blocați într-un duel cu moartea: domnia lui Carol Temerarul nu este decât o serie aproape neîntreruptă de războaie împotriva regelui Franței. Pentru a rezista lui Ludovic al XI-lea, Carol a încercat să se alieze cu împăratul Sfântului
Carol Temerarul () [Corola-website/Science/322480_a_323809]
-
cu Franța (1795) și apoi Tratatul de la Sân Ildefonso (1796), care parafează alianță cu vecinul de pește Pirinei. Este acoperit cu onoruri de familia regală, devenind grande de Spania și își atribuie titlul de Prinț al Păcii. Conduce țara asemenea „monarhilor luminați”, dar nu se încrede în ideile democratice răspândite de Revoluția Franceză. Alianță franco-spaniolă devine din ce in ce mai dezavantajoasa pentru Spania, mai ales după Bătălia navală de la Trafalgar, cănd flotă franco-spaniolă este distrusă de britanicii comândați de amiralul Nelson. Accepta intervenția militară
Manuel de Godoy () [Corola-website/Science/316864_a_318193]
-
cum ar fi să pună bateriile de coastă ale Lisabonei în stare de apărare și 6 000 de oameni au fost plasați în fortăreața de la Peniche. În acest timp, relațiile franco-spaniole se deteriorează atunci când Napoleon anexează Regatul Etruriei, al cărui monarh era era fiica cea mare a regeui Spaniei dar care devenise un centru de contrabandă și spionaj. La 12 octombrie, convins că nu va putea convinge Portugalia să se alăture de bună voie Blocadei Continentale, Napoleon i-a ordonat lui
Războiul Peninsular () [Corola-website/Science/316970_a_318299]
-
scrisoare lui Napoleon, în care îl acuză că l-ar fi montat pe Prințul Asturiilor împotriva sa. Drept urmare, pe 7 noiembrie, ambasadorul Spaniei, Masserano, este convocat la castelul de la Fontainebleau, unde Împăratul, extrem de furios, îl apostrofează cu virulență cu privire la scrisoarea monarhului spaniol. În acest timp, un „Al doilea Corp de observație al Girondei”, 25 000 de oameni, sub comanda generalului Dupont, intră la rândul lor în Spania, cu destinația Vitoria (13 noiembrie), iar Junot intră cu oamenii săi în Portugalia la
Războiul Peninsular () [Corola-website/Science/316970_a_318299]
-
mai aflau la începutul secolului al XIV-lea sub controlul polonez. Revendicarea se baza pe principiul conform căruia "Corona Regni Poloniae" și interesele statului polonez nu erau legate în mod strict de persoana monarhulu. Din această supoziție rezulta că niciun monarh nu putea renunța în numele Coroanei la pretențiile statului asupra teritoriilor care aparținuseră de-a lungul timpului regatului, sau care erau locuite de polonezi și nu se mai aflau sub controlul Poloniei. Dreptul de revendicare asupra acestor teritorii aparținea statului (Coroanei
Teritoriile recuperate () [Corola-website/Science/328890_a_330219]
-
secolul al XV-lea - Pomerania, Mazovia și altele. De-a lungul timpului, toți regii Rzeczpospolitei Polono-Lituaniene au trebuit să jure că vor face tot ce le stă în putință pentru recuperarea teritoriilor pierdute de-a lungul timpului. Această obligație a monarhului nu a încetat decât odată cu dispariția statului polonez în 1795. Teritoriile Recuperate erau formate din mai multe regiuni: Regiunile pomeraniene care au devenit parte a Teritoriilor Recuperate au fost sub stăpânirea poloneză în mai multe rânduri începând cu sfârșitul secolului
Teritoriile recuperate () [Corola-website/Science/328890_a_330219]
-
milioane dolari americani. În anii 1882-1885, în cadrul prezentărilor din SUA și Canada, elefantul a fost văzut de 16 milioane de adulți și 4 milioane de copii. De la apariția lui Jumbo în America, anunțul recitat de prezentatorul de circ a devenit: „Monarhul suprem al unei rase mărețe, colosul elefanților, cel mai mare și cel mai faimos animal din lume, care a dus în spate pe regina Victoria, toată familia regală și peste un milion de copii, tocmai sosit din Grădinile zoologice regale
Jumbo () [Corola-website/Science/328951_a_330280]
-
desemnează pe descenenții acestuia, sunt reprezentați de toți caifii ce au urmat în dinastia umayyadă. Odată cu Mu'awiya califatul patriarhal a luat sfârșit și s-a instalat o nouă formă de guvernare, monarhia ereditară, ce va schimba cu totul statusul monarhului. Califul devine conștient de puterea sa de conducător a imperiului și este hotărât să facă cunoscute aptitudinile și importanța lui tuturor celor din jur. <br> Spre deosebire de califii anteriori, el se distanțează de popor, își creează o barieră formată din importanți
Califatul Omeiad () [Corola-website/Science/329011_a_330340]
-
titlul a fost deținut de către familia nobilă Ekkehardingilor. În 1002, regele Boleslau I al Poloniei a cucerit Marca Thuringiei și până la Pacea de la Bautzen din 1018 markgrafii de Meissen au fost nevoiți să cedeze teritoriul slavilor milcieni din Luzacia Superioară monarhului polon. În 1046, marca a revenit contelui Otto de Weimar-Orlamünde, iar din 1067 familiei nobililor saxoni Brunonen, al căror reprezentant, Egbert al II-lea, a fost depus în timpul Luptei pentru învestitură, în 1089. Împăratul Henric al IV-lea a acordat
Marca de Meissen () [Corola-website/Science/325377_a_326706]
-
început pe 10 noiembrie 1441 și s-a sfârșit pe 2 iunie în anul următor. După întoarcerea de René la Provence, Alfonso a redus ușor rezistența rămasa și și-a făcut intrarea triumfală în Napoli, pe 26 februarie 1443, ca monarh al unui regat pacificat. În 1446, el a cucerit Sardinia. Alfonso, prin depunerea în mod oficial a domniei sale papalității, a obținut acordul de la Papa Eugen al IV-lea cum că Regatul Napoli trebuie să mergă la fiul său nelegitim, Ferdinand
Alfonso al V-lea al Aragonului () [Corola-website/Science/325401_a_326730]
-
din regiunile joase ale Eladei, care s-au mutat în munți, unde otomanii nu au reușit să-și impună o prezență serioasă militară sau administrativă. Sultanul era plasat în vârful piramidei guvernamentale otomane. Deși el se bucura de puterile unui monarh absolut, acțiunile sale erau limitate de tradiții și convenții. Aceste restricții erau impuse în principal de tradiții, în principal de natură religioasă. Coranul conținea principalele restricții, fiind legea absolută după care trebuia se ghideze sultanul, jucând prin aceasta rolul unei
Grecia Otomană () [Corola-website/Science/325867_a_327196]
-
cu această împărțire administrativă, otomanii au pus în aplicare sistemul de segregare a cetățenilor imperiului pe baze religioase - „milleturile”. Teritoriile cucerite au fost împărțite de către sultan nobililor otomani, care au devenit deținători de fiefuri - "timar" sau "ziamet" - și supuși direct monarhului. Aceste terenuri nu puteau să fie vândute sau moștenite, fiind înapoiate sultanului la moartea nobilului deținător de fief. De-a lungul întregii lor vieți, nobilii otomani, care serveau în general ca ofițeri de cavalerie în armata sultanului, duceau o viață
Grecia Otomană () [Corola-website/Science/325867_a_327196]
-
bizantini care au notat natura liberală și generoasă a unor sultani otomani. Astfel, Baiazid I a acceptat creștini în cercul său de apropiați, iar Murad al II-lea a inițiat reforme care au înlăturat unele nedreptăți care datau de pe vremea monarhilor bizantini. Pe de altă parte, au existat sultani precum Selim I, care i-a persecutat pe creștini, pe care a dorit să îi alunge din imperiu și ale căror biserici a dat ordin să fie confiscate. Dacă până în cele din
Grecia Otomană () [Corola-website/Science/325867_a_327196]
-
ei protestanți. Anne i-a succedat regelui William în 1702, și a domnit până la moartea ei, la 1 august 1714. În acel moment Sofia murise cu câteva săptămâni mai înainte așa că fiul Sofiei, George a urcat pe tron ca primul monarh britanic din Casa de Hanovra.
Prințul William, Duce de Gloucester () [Corola-website/Science/325914_a_327243]
-
este un teren mare destinat paradelor, localizat pe drumul Whitehall din Londra. Este situl anual și oficial al ceremoniilor "Trooping the Colour" care sărbătoresc ziua oficială de naștere a monarhului și obiceiul "Beating Retreat". a fost un loc folosit pentru parade, expoziții, întruniri și alte ceremonii încă din anul 1600. Lângă zonă se găsește în apropiere parcul "St. James" și clădirea "Ministerului Apărării" din Anglia. O serie de clădiri istorice
Horse Guards Parade () [Corola-website/Science/325940_a_327269]
-
exista, însă, în caz de război, ele s-e uneau împotriva anglo-saxonilor. O ofensivă sistematică asupra pămînturilor daneze a fost începută de regele anglo-saxon Eduard cel Bătrân. Către anul 919, după mai mulți ani de campanii continui în Danelaw, puterea monarhilor anglo-saxoni a fost recunoscută în întreaga Anglie la sud de Humber. Devenit parte a Angliei, Danelaw nu și-a schimbat compoziția etnică, structura socială, nefiind introdus dreptul anglo-saxon. Danelaw a rămas practic o regiune autonomă. Cu toate acestea, în timp ce regii
Danelaw () [Corola-website/Science/325986_a_327315]
-
Taehak(태학, 太學).Datorită înfrângerilor pe care Goguryeo le-a suferit în fața Yan-ului și Baekje-ului, Sosurim a stabilit, de asemenea, reforme militare menite să prevină astfel de înfrângeri în viitor. Gwanggaeto cel Mare(domnie: 391-412 d.Hr.) a fost un monarh foarte activ, care este amintit pentru extinderea militară rapidă a regatului. Despre Gwanggaeto se spune că a cucerit 64 de orașe fortificate și 1400 de sate în campaniile împotriva Khitanilor și Baekje, a distrus Yan-ul Târziu și a ocupat întreaga
Goguryeo () [Corola-website/Science/324855_a_326184]