19,563 matches
-
nivelul indivizilor?” “De ce cadrele didactice care ar încerca să schimbe soarta acestor copilași nu au nici un sistem de protecție?” Așa că, stimați colegi, părinți, prieteni care veți citi această lucrare și care veți fi cuprinși de efectul pozitiv al succesului, Motivați prin atitudinea dumneavoastră, toți copilașii în formarea lor, folosindu-vă de optimismul pedagogic, pentru ca, mai târziu, atitudinea față de copiii noștri să-I poată caracteriza și pe aceștia la rândul lor în transmiterea influenței positive asupra următoarelor generații! INTRODUCERE Problematica succesului
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
eșec, ori alte asemenea motive, avem de-a face cu o motivație extrinsecă, învățarea se petrece sub semnul unei solicitări și condiționă ri externe, fără o plăcere interioară, presupune un efort, de regulă mai mare decât dacă elevul ar fi motivat intrinsec. Discuțiile privind rolul motivației în obținerea performanțelor școlare ridică și problema optimului motivațional (legea YLRKESDODSON, conform căreia, creșterea performanței este proporțională cu intensificarea moțivației până la un punct, dincolo de care urmează stagnarea sau chiar regresulă. Aceleași cercetări evidențiază că
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
a învățării este condiționată de potențarea resurselor dinamogene și direcționarea activismului psihic al elevului. După cum scria Al. Roșca, „cunoscând natura și varietatea motivelor, precum și legile după care ele se manifestă, putem prevedea, influența și direcționa conduita”. Accepțiunile termenului „a fi motivat pentru învățare” corelează și exprimă în plan comportamental o stare prezentă dinamogenă, mobilizatoare și direcționată spre atingerea unor scopuri. Este vorba despre acele elemente stimulatoare pe care pedagogii le denumesc impuls către...,dorință, interesat de..., absorbit de..., prins de... etc.
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
fi orientat spre finalită ți, într-o mare măsură conștientizate. El transferă în învățare, în mod relativ constant pe o anumită perioadă de timp, potențialul cognitiv, stările afective, experiența de viață etc. La polul celălalt, starea de „a nu fi motivat pentru învățare” este identificabilă prin absența „absorbirii”, pasivitate, inactivitate, concentrare foarte lentă și greoaie într-o sarcină de învățare, lipsă de spontaneitate și chiar anxietate. Necesitatea analizei pedagogice a motivațiilor activității de învățare decurge și din faptul că ea se
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
învă țare, demotivează persoana pentru activitățile de studiu percepute ca generatoare de eșecă; - Locusul de control pentru învățare (elevii cu locus of control intern care consideră că pot să- și influențeze performațele școlare prin implicarea în sarcină vor fi mai motivați pentru învățareă; - Valoarea acordată sarcinii de învățare (cu cât învățarea este mai strâns legată de scopul elevului cu atât valoarea acesteia va fi mai mare și va crește nivelul de implicare în sarcinăă. Motivația pentru învățare numai poate fi privită
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
abordarea, asimilarea-contrast se înscrie în orientarea psihologiei cognitiviste, acceptul fiind pus pe judecata individuală a mesajului persuasiv- judecată care are rol de mediator în schimbarea atitudinilor (apud. Havârneanu,1998ă. Teoriile consistenței Explică schimbarea ca pe un proces rațional, oamenii fiind motivați să fie și să apară în ochii celorlalți consecvenți în ceea ce spun sau ceea ce fac, astfel încât atitudinile și acțiunile lor să nu mai fie discrepante (Heider, 1946 - modelul teoretic al echilibrului cognitiv, Osgood și Tannenbaum, 1995 - teoria congruenței, Festinger
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
la general. Succesul elevului într-o sarcină la o anumită materie este tratat nu doar ca un succes la materia respectivă, ci ca un succes al lui ca elev, un succes în activitatea sa predominantă. Este rezultatul care-l ține motivat pe elev, rezultatul secvențial și final pe care el și toată lumea îl așteaptă de la el. Relația dintre afectivitate și atitudini își spune și de această dată cuvântul, atitudinea față de școlarizare fiind modificată spre polul pozitiv. Motivația elevului pentru școală, și
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
mai ales prin factori personali, interni, așa încât succesul în sarcini viitoare este cu ușurință prefigurat. Mai mult, dacă acest succes se repetă, devine, pe termen lung, o obișnuință, o stare de fapt pe care elevul o caută, o normalitate care motivează elevul pentru obținerea unor succese și mai mari, deoarece succesele de aceeași amploare nu mai reprezintă recompense prin ele însele. Creșterea nivelului de aspirație după un succes este o reacție normală a elevului, care îi permite acestuia, pe de o
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
mai manifestă tendința de a se eschiva de la controlul activității lor din partea organelor de partid”. Pentru remedierea unei astfel de situații s-a elaborat Hotărârea Biroului Politic nr. 774 din 15 iunie 1954 (vezi doc. nr. 55). Adoptarea acesteia era motivată, printre altele, de faptul că „unii conducători ai organelor locale ale M.A.I. nu informează la timp și în mod sistematic organele de partid asupra manifestărilor dușmanului de clasă”, iar „lupta împotriva încălcărilor principiilor de partid și pentru îndeplinirea ireproșabilă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
alegea întotdeauna calea de mijloc, șovăielnică, de a rezolva el singur atât cu organizația de partid, cât și cu tov. responsabil pe linia profesională, în mod individual, având o atitudine de arbitru și nu de conducător al unui asemenea serviciu, motivând această metodă de lucru, ca oamenii să nu aibă frământări și să nu sufere din cauza aceasta serviciul. Această poziție șovăielnică și neprincipială s-a răsfrânt în întreaga muncă a serviciului, ducând acolo că el nu s-a sprijinit pe organizația
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cereri de căsătorie. Eu le-am trimis Securității, ca să văd ce fel de element este cetățeanul respectiv și primim răspuns „avizăm negativ” și „ca răspuns la scrisoarea Prezidiului care solicită...”. Ori, noi nu „solicităm”, iar ei judecă și nici nu motivează pentru ce dau aviz negativ. Eu când scriu la Securitate, nu cer amănunte, dar cel puțin să spună că e un dușman al regimului sau că a făcut ceva. În ce privește abuzurile și ilegalitățile, deși de multe ori pedeapsa administrativă expiră
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
miliție din Raioane rapoarte pe care să mi le prezinte, cu scopul de a controla și lua măsuri de lichidarea lipsurilor întru-cât avem aceste posibilități. Maiorul Rădulescu, fără știrea mea, o copie din raportul centralizat a prezentat-o Regiunii P.M.R., motivând în acest raport „că munca organelor de miliție pe linie operativă din aceste cauze nu ar merge bine”, ducând astfel în eroare, fapt raportat de mine personal Dvs., iar controlul ce se efectuează în prezent la Regiunea de Miliție Arad
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
s-au făcut abuzuri. Tov. Alexa spunea că el a venit în 1953 la Procuratură, eu am venit în 1952, și n-a găsit nimic acolo. Când m-am dus la minister erau foarte multe neajunsuri, însă nu vin să motivez abuzurile care se fac acum, dar trebuie să vedem totuși aceste lucruri. Toate lucrurile acestea, munca de calitate inferioară și tendința lucrătorilor de a merge pe linia unei calități inferioare duce la abuzuri. Se recrutează ca informatori unii provocatori, s-
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
informații false, în loc să se verifice informațiile respective pe 2-3 linii și cu altă documentație se trecea imediat la arestarea oamenilor. Pe linie de miliție trebuie să aibă aprobarea procurorului și pe linie de securitate la fel. Arestarea trebuie să fie motivată, însă de multe ori s-au făcut arestări pe baza unor calomnii și pe bază de provocări. După ce se făcea această muncă începea teroarea și se făceau alte încălcări. În ceea ce privește problema bătăilor, și la noi s-a practicat înainte pe
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
1949, organizațiile de partid din Securitate și Miliție au fost sub conducerea organelor locale de partid. În 1949, odată cu venirea consilierilor sovietici, în urma sfaturilor acestora, organizațiile de partid din Securitate și Miliție au trecut sub îndrumarea Direcției Politice. Consilierii au motivat că aceasta este și organizarea din Uniunea Sovietică. Mai târziu s-a creat pe lângă C.C. o secție care avea muncă specială în cadrul Ministerului Forțelor Armate și Interne. Șeful Secției era tov. Drăghici. De la început am creat toate condițiile ca șeful
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
dinamice (desemnînd un EVENIMENT). În plus, ele pot fi logic esențiale acțiunii narative și coerenței sale cauzal-cronologice (MOTIVE CONEXE), sau pot fi logic neesențiale acesteia (MOTIVE LIBERE). 3. Un element care îndeplinește sau manifestă un MOTIVEM. Un motiv este față de motivem ceea ce este fonul (un sunet al limbii) față de fonem (o clasă determinată de sunete), sau morful față de morfem, sau ACȚIUNEA față de FUNCȚIE. ¶Bremond 1982; Daemmrich & Daemmrich 1986; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Dundes 1964; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și ALOMOTIV. motiv
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
impulsuri care guvernează acțiunile unui personaj (și le face plauzibile). ¶Brooks, Warren 1959; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Genette 1968 [1978]; Propp 1968 [1970]; Rimmon-Kenan 1983; Tomashevsky 1965 [1973]; Wellek, Warren 1949 [1967]. Vezi și PREZENTAREA "NUDĂ" A PROCEDEULUI, NATURALIZARE, VERIDICITATE. motivem [motifeme]. O FUNCȚIE (în sensul lui Propp). Dundes, care a împrumutat termenul de la Pike, a recomandat adoptarea sa pentru a desemna unitatea structurală fundamentală a unui basm: un motivem este specificat sau manifestat de un MOTIV și este față de cel
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Warren 1949 [1967]. Vezi și PREZENTAREA "NUDĂ" A PROCEDEULUI, NATURALIZARE, VERIDICITATE. motivem [motifeme]. O FUNCȚIE (în sensul lui Propp). Dundes, care a împrumutat termenul de la Pike, a recomandat adoptarea sa pentru a desemna unitatea structurală fundamentală a unui basm: un motivem este specificat sau manifestat de un MOTIV și este față de cel de-al doilea ca o funcție pentru o ACȚIUNE, un fonem pentru un fon, un morfem pentru un morf. ¶Doležel 1972; Dundes 1964; Pike 1967. mythos [mythos]. O INTRIGĂ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
caracterizați prin entuziasm pentru disciplina pe care o predau, cu firi imaginative capabili să întrețină la lecțiile lor o atmosferă de “efervescență intelectuală” reușesc să inducă elevilor sentimentul importanței materiei predate, curiozitatea, interesul și în cele din urmă, să-i motiveze, prin valorificarea maximală a “impulsului cognitiv” existent în mod normal, în orice ființă umană. Alte calități necesare țin de nivelul de cultură al profesorului, cerut de responsabilitățile culturale și sociale în societatea contemporană: * capacitatea de a dialoga; * capacitatea de a
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
lumea universitară ieșeană. În Institut, unde s-a bucurat mereu și plenar de respectul și prețuirea cuvenite unei autorități științifice și unui factor de echilibru în raporturile interumane, nu a dorit să se implice administrativ, declinând cu modestie, politicos și motivat orice ofertă, altminteri incomodă și cronofagă. A continuat însă să lucreze și să participe la viața științifică a instituției, considerată mereu a doua sa familie, realizând, prin eforturi numai de el știute în ultimii ani de viață, noi lucrări de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
politice străine (austriece, în speță) în sud-estul european, focalizate pe zona Dunării de Jos și, pe de altă parte, capacitatea de rezistență a popoarelor mici în fața tendințelor expansioniste ale marilor puteri, manifestată prin cultivarea legăturilor bilaterale (în acest caz, româno-polone) motivate de obiectivul comun al emancipării politico-naționale. Studiul său Principatele Române în proiectele lui Karl von Bruck și Lorenz von Stein de constituire a Mitteleuropei în epoca războiului Crimeii (1961) nu face decât să demonstreze locul atribuit Moldovei și Țării Românești
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Principatelor Române, înainte ca acestea să se fi constituit în stat național unitar și, evident, înainte de a-și fi dobândit suveranitatea, adică de a fi devenit subiect de drept internațional. Astfel, în premieră pentru istoriografia românească, Leonid Boicu a dezvăluit, motivând, locul și rolul jucat de Principatele Române în politica imperială habsburgică pe durata crizei orientale din anii 1853-1856, s-a pronunțat în privința obiectivelor geostrategice ale Vienei și anume, dacă Austria a intenționat cu adevărat să anexeze Principatele sau a urmărit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Piatra Neamț cercul donatorilor a fost probabil mult mai larg (am găsit doar una din listele în care erau trecuți donatorii) și a cuprins chiar păturile neînstărite ale populației, care, în lipsă de bani, au dat cereale. Absolut toate donațiile sunt motivate, invocându-se nevoile de ordin comercial, care pot fi satisfăcute avantajos prin telegraf. Aceasta a fost cauza principală, datorită căreia impulsul dat de austrieci, pentru realizarea propriilor lor planuri, a fost net depășit prin interesul și contribuția păturilor sociale din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de cărămizi și olane. Necesitățile de ordin edilitar (construcțiile de case, pavajul, canalizarea etc.) nu mai puteau fi împlinite nici calitativ, nici cantitativ de tehnica manuală. Organele de resort ale statului semnalează insuficiența cărămizilor, proasta lor calitate, lipsa de durabilitate, motivând în felul acesta necesitatea folosirii procedeelor mecanice în producerea cărămizilor, țiglelor, olanelor destinate construcțiilor etc. Mai mult chiar, după cum vom vedea, însuși statul luase măsuri în vederea înființării unei fabrici de cărămizi proprii. În aceste împrejurări introducerea mașinismului în această ramură
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
poporului folosind încălțăminte confecționată din piei argăsite rudimentar (opinca și ciubota). Pieile fine, pentru încălțăminte de calitate superioară, erau destinate unei pături sociale limitată la orășenii avuți și marii proprietari funciari. Această piele se importa. Așa că Gueldry avea dreptate atunci când motiva lipsa de inițiativă a întreprinzătorilor în domeniul construirii unor instalații mecanice de prelucrare a pieilor prin „slaba consumație dinlăuntru”. Această stare de lucruri era determinată de înapoierea social-economică a țării, de sărăcia în care trăia marea majoritate a poporului. III
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]