3,219 matches
-
poate crea decât o stare de fericire și de satisfacție nu numai pentru viitorii părinți, ci pentru întreaga familie, pentru ceilalți copii bucuroși că vor avea încă un frățior, o surioară pe care sigur, altruist, o vor iubi, pentru bunicii mulțumiți că șansa prelungirii în timp a stirpei lor crește exponențial odată cu apariția fiecărui urmaș. Asemenea pentru unchi, mătuși, rude mai îndepărtate, nași, vecini și adevărații prieteni. Într-un cuvânt, aproape toată suflarea comunității se bucură că în sfera existenței ei
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
om bine situat și acceptat de restul familiei notarul Cândea, proprietar al Fabricii de cărămizi din Porumbacul de Jos. Bătrânul Maximilian reușise să-și construiască o familie în care se ducea un trai liniștit, viața era relativ ieftină, toată lumea era mulțumită. Max, cel mai mare dintre frați se îndrăgostește la tinerețea lui de o săsoaică, blondă, bineînțeles, Ana, cu care cade la pace și o cere părinților ei de nevastă. Dar săsoaica mai avea o soră, mai tânără cu câțiva anișori
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
un loc gârligiu locul prin care se coboară pe trepte în pivniță ghelău rindea ghigan energic, vânjos, plin de viață glajă sticlă globin cremă de ghete glodare fructe H haramină femeie voluminoasă haznă (a-i fi) a fi satisfăcut, bucuros, mulțumit hăbăuc zăpăcit, iresponsabil hășcău pungă de piele confecționată din scrot de berbec în care se păstra cândva, tutunul hăhăi(a)a râde cu poftă hâlticăi(a) a face zgomot cu apa într-un vas care se mișcă hârșău hârleț, cazma
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
unde am servit eu o plăcintă cu brânză și un suc, Janeta o plăcintă cu cremă și o cafea; dar ce plăcintă?!să-ți înghiți limba nu alta. Am simțit că nu venisem degeaba în Platamonas și ne-am întors mulțumite. În altă zi, iar am luat-o la picior spre oraș. Ne-am propus să ne cumpărăm și noi câte ceva. Am luat magazinele la rând. Eu ca mine, dar Janeta când intră într-un magazin, n-o mai scoți cu
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
ni s-a înmânat o hârtie pe car e după cât am dedus, că era scris în limba greacă, conținea programul activităților bisericești din săptămâna următoare. Ne-am îndreptat spre nei Pori cu mai multă pace sufletească. Mă simt atât de mulțumită că am fost la biserică, se bucra Janeta. Deși n-am înțeles-o în cuvinte slujba, am simțit-o în sufletele noastre. Așa-i, fiindcă ritualul este același ca și la noi. ─ E normal să fie așa, doar sunt ortodocși
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
căzusem după o zi plină, organizatorii ne-au provocat pe autocar să participăm la un concurs care s-a soldat cu premii în diferite obiecte pentru câștigători. Când am ajuns acaă, eram obosite, după o zi întreagă de preumblare, dar mulțumite că această excursie îmbogățea imaginea Greciei pentru cei care erau veniți aici prima oară. Meteora ne stăpânea gândul Auzisem atâtea despre Meteora de la cei care trecuseră pe acolo, încât abia așteptam să mergem și noi. Într-o vineri, de 14
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
asemnea amintiri frumoase care vă arată cum ați fost voi de fapt. Sper să iasă bine fotografia ca să-i trimitem și Evantiei una. Nu ajunsesem prea târziu acasă, mai devreme decât ne întorsesem de la Skiathos, dar totuși eram obosite, însă mulțumite că străbătusem câmpia tesaliană, cea mai mare a Greciei și vizitasem „cetatea mănăstirească” de la Meteora. Dacă mai aveam timp am fi mers și la Atena, spunea cu oarecare regret Janeta. Poimâine ne „îmbarcăm” spre casă. Câte am fi văzut la
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
pare! De mâine nu-l vom mai vedea. Hai, în mare să ne mai răcorim, ca să ne piară melancolia. Este ultima zi când ne mai putem scălda în ea. De mâine nici briza n-o vom mai simți. Să fim mulțumite că, deși am stat doar șapte zile, ne-am putut bucura de tot ce-a fost frumos în acest colț de lume. După vreo două ore, că timpul nu ne permitea să stăm mai mult, ne-am ridicat părăsind plaja
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
cei ce au rumtu din greșală, cene ci-au rumtu într-adinsu, de-au fost cu minte puțină. Și am scris eu, la veleat 7261 (1753), dechemvrie 15 zile, Lupul R." I * ată femeia" exclami, citind "Jurnalul unei fete greu de mulțumit" (titlu cu prea multe înțelesuri...). Autoarea, Jeni Acterian, pare a fi întruchipat idealul feminin cel puțin din punctul de vedere al inteligenței. I s-ar potrivi mănușă mărturisirea lui Caragiale "simț enorm și văd monstruos", la care se adaugă capacitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
o vizitează. Un timp, mai veneau, pe rând, că nu vorbeau unul cu altul. Îi cumpărau și aduceau, din pensia ei, bineînțeles, ba una, ba alta...Cele trebuitoare. Odată, prin 1998, de Paști, doamna Elena s-a arătat nouă foarte mulțumită. Că feciorul ei, cel mare, colonelul, o invitase în familie, să facă sărbătoarea pascală împreună. Poate cu musafirii, se bucura ea ca un copil, ce suntem, uneori... Numai că, așa gătită cum era, a stat la poartă, să-și aștepte
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
încă, pentru că mă ajută mult și fata care are grijă de mine și- mi mai aduce și ea mâncare de la ea - și fructe, pe astea le mănânc mai ușor. Dar o spun, oriunde ai fi tot dai de neplăceri, sunt mulțumită că mi-a lăsat Dumnezeu răbdarea să pot înghiți mult din acestea. Emilia Iorga lucrează în cămin de 23 de ani și este una din simpatiile doamnei Andreia Andreiaș In ce mă privește, eu renunț la mâncare dar la carte
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
economiile mele, și pentru că mă simt bine aici, am luat pentru sala mare un covor mare persan, trei măsuțe mici și trei calculatoare pentru birou, că știți dvs., „vrei să faci din pelin zahăr, dar pelinul tot pelin rămâne!” Sunt mulțumită, mă repet mereu. Am venit de la țară, cu papucii și-o rochițică de stambă, dar am lucrat cu mari eforturi, am ieșit la pensie din cel mai înalt minister. Am trăit în altă lume, mai bună, de omenie. De copilărie
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Câmpulungenii din preajmă au cam înlemnit când au auzit replica lui moș Costache. Vai de mine și de mine, cuscre dragă. Dar se vede treaba că dumitale nu prea ești mulțumit... Așa-i, cuscre? Nu-i cazul să fiu eu mulțumit. Fiindcă eu, de bine de rău, mi-am ales și-am luat ce mi-a plăcut și ce-am putut. Vorba e să fie băiatul împăcat. Să se-nțeleagă și să aibă ce le trebuie. Să nu fie discuții între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
El face și desface cu milogerala lui, În vreme ce ea pare să-l domine de-acolo de pe nisipul țărmului. Cu lădița alături, privește nemișcată spre largul mării, așezată cu antebrațele pe genunchi și având aerul impenetrabil al unui muncitor ostenit și mulțumit, la care te aștepți din moment În moment să lase totul baltă. - E nevestica mea, spune destul de tare ca ea să-l audă. Numai și numai cu ea m-ajut, vere, cât o am pe ea nu mi-e frică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
am zăbovit mult.. mama, de ani buni capul casei, și bărbat și femeie, era deprinsă cu tocmeli și învoieli, așa că a gătit treaba repede. Când am ieșit din iarmaroc, numai noi doi,.. soarele era sus, drept la amiază... mama părea mulțumită.. cu mine de-o mână, iar în sân cu 50 de lei, legați într-o basma. „ - Gata Gheorghi... gata, mi-o zâs ea rar... de amu tu hotărăști..!”. Și, m-a privit tăcută, lung, într-un anume fel, ca și cum și-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de casă; mi s-a urcat blând peste piept. Pe urmă a alunecat dincolo de trupul meu, tăindu-mi respirația, și s-a pierdut în iarba înaltă. Ea, care se afla în curte, a asistat concentrată la scenă; pe urmă, foarte mulțumită, a spus că, de-acum, ar trebui să fiu sigur de nemurirea mea, precum Hercule Curinul. Lupii ancestrali Ca stindard de luptă, geții folosesc un cap de lup înfipt într-un vârf de lance și, atunci când merg în galop, aerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
activitate, individuală sau colectivă, este motivată, la rădăcina ei, de căutarea definirii de sine. Atunci când reușim să ne retragem puțin - dezamăgiți sau nu - din iureșul cotidian, revenim la interiorul nostru, la relația noastră cu sine. Și indiferent dacă ești fericit, mulțumit sau frustrat, dacă te simți sau nu lipsit de control când interacționezi cu ceilalți, cu tine însăți lucrurile stau altfel. În liniștea din interior te regăseși, te poți analiza cu luciditate, fără orgoliu, te accepți, te iubești. Poate că fuga
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
oficială de scuze a guvernului român, pentru care ministrul de externe al dublei monarhii i-a mulțumit, declarându-i că țara sa dorește în mod sincer restabilirea prieteniei și a încrederii care trebuie să existe între cele două state 152. Mulțumit de conținutul documentului oficial primit, la 26 decembrie 1881, șeful diplomației austro-ungare a telegrafiat Legației din București că guvernul de la Viena considera declarația cabinetului Brătianu satisfăcătoare și incidentul închis 153. Și William Arthur White telegrafia, la rândul lui, pe 28
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
misiunea pe care i-a conferit-o Tratatul de la Paris și a cărei primă lucrare, Actul de Navigație din 1857, fusese o violare evidentă a principiilor fundamentale ale acestui tratat, o dezmințire aplicată operei puterilor. Austria, de partea ei, era mulțumită văzându-se debarasată de o organizație care mereu îi contrariase vederile. Fidelă sistemului său de a diviza Dunărea în secțiuni diferite și de a sustrage partea de fluviu pe care era ea riverană oricărei intervenții, vedea cu satisfacție prevalând în
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
de abandon, echilibrul și armonia ce se manifestă în Macrocosmos se va manifesta și în Microcosmosul ființei noastre. Această stare de rezonanță perfectă și continuă cu Universul noi o numim stare de sincronicitate. In acele momente suntem perfect echilibrați și mulțumiți, conștienți că ceea ce se manifestă în noi se află în tot ceea ne înconjoară și, de asemenea, tot ceea ce se află în jurul nostru se manifestă armonios și echilibrat și în ființa noastră. Abia atunci clipa prezentă ne aparține pentru că noi
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
următoarele aspecte: 1. Prezentarea generală, aspectul, expresivitatea, mimica gestuală, fizionomia. Aici am avut în vedere: a. starea afectivă de moment a copilului (dacă este bucuros, emotiv, sociabil, fricos, izolat); b. starea afectivă pe o durată de timp (dacă este bucuros, mulțumit, indiferent, deprimat); 2. Nivelul de orientare al copilului în raport cu situația, cu alte persoane și cu sine; 3. Date privind: atenția, percepția, memoria, nivelul de înțelegere, gândirea copilului instituționalizat; 4. Date referitoare la funcțiile: - instinctive (energetice, ciclul somn veghe);afective (dispoziție
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
pe care noi suntem supărați, clișee ale unor activități nefinalizate, planuri de viitor, calcule ale unor posibile câștiguri, strategii ce pot fi aplicate în orele următoare, în zilele viitoare etc. Când suntem conștienți, renaștem, devenim însăși acea clipă, suntem echilibrați, mulțumiți, nu ne mai dorim nimic și nu mai căutăm nimic. În acel moment avem totul și suntem totul. Căutările dispar, rămâne numai conștiința pură, trăirea pură. Atunci mintea se oprește din zbucium și suntem invadați de energia prezentului, o energie
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
fiecărei activități propuse, trimitem raze ale succesului, fericirii, energiei, sănătății, liniștii, armoniei și prosperității. Ne vizualizăm obținând succese după succese, depășind cu ușurință, cu calm și răbdare orice obstacol ce vom întâlni în cale, ne vizualizăm ajunși seara, înainte de culcare, mulțumiți, calmi, relaxați, stând în pat după o zi plină de reușite. AFIRMAȚII POZITIVE: În fiecare zi am din ce în ce mai multe reușite și satisfacții în tot ceea ce îmi propun! Absolut toate planurile mele zilnice sunt încununate de succes! Ating cu ușurință toate
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
de acum, cum îl vedem noi, depinde mult și de ora de eliberare de la serviciu. Noi, la Iași, la 16.30 suntem acasă, liniștiți, avem vreme, nu-i ca la București, dacă scapi la șase seara zici că-i bine, mulțumit. Mai avem și călugări, vin familii cu mulți copii, studenți, lume de toată mâna, Sfânta-i primește pe toți, ea nu alege.” Mai întreb dacă a observat în timpul pelerinajului „mare” din octombrie și grupuri de pelerini străini, bulgari, sârbi, presa
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Am decis să mănânc la un restaurant cu autoservire din apropiere, o locantă ieftină, cu mâncare grasă, anostă, din belșug asezonată cu monoglutamat de sodiu pentru sporirea gustului. Pelerinii din jurul meu sorb cu zgomot din borșul de fasole, destinși și mulțumiți că au trecut prin fața raclei și anul acesta. La ora 15.30 sunt iarăși pe teren. Aș vrea să văd, să simt tot ceea ce se petrece aici, să am mii de ochi atenți încrustați la toate punctele nevralgice ale acestui
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]