36,388 matches
-
hrănea atmosfera de deschidere artistică, de deschidere intelectuală... perioadă care, ne aducem aminte, a durat mai puțin de un deceniu, până în debutul anilor '70. Körössy a fost un pianist de mare forță, un artist de impecabilă realizare a formei performanței muzicale, un artist de impresionantă acuratețe în formularea discursului variațional improvizatoric; rafinamentul armonic definește și astăzi o veritabilă osmoză cu simțul timbral, ambele susținute de vigoarea ritmică privind atacul pianistic al claviaturii. Săptămânile trecute, Iancsi Körössy a urcat pentru prima oară
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
atacul pianistic al claviaturii. Săptămânile trecute, Iancsi Körössy a urcat pentru prima oară pe scena de concert de la Ateneul Român; a făcut-o în compania mai tânărului său coleg minunatul saxofonist Nicolae Simion. Împreună au înnodat spiritul unei cordiale conversații muzicale camerale. La cei șaptezeci și cinci de ani, Körössy definește în continuare spiritul cel viu, neofilit de convenții, de vârste, al jazz-ului... ne-au povestit împreună despre Enescu și despre Bartok, despre Telonius Monck, despre George Gershwin și Duke Ellington, despre
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
stilului, fără îngroșări, el a construit un personaj contradictoriu: jalnic dar și sincer nefericit, latură adesea sacrificată: Povero Taddeo nu are numai accente comice ci și melancolice din cauza iubirii sale respinse. Vocea îi sună bine și mai ales rostește textul muzical cu naturalețe, ca și Sever Barnea de altfel; acesta apasă pedala comicului cu măsură și culoarea vocală aspră folosită cu muzicalitate se potrivește personajului care convinge prin vitalitatea frazării. În fine, Horia Sandu cu antren neobosit proiectează monoton o voce
Politica pașilor mici by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15755_a_17080]
-
frecvent. Culmea este că - deși mărturisește a nu fi văzut prea multe filme, Björk are gusturi rafinate (Malle, Tarkovski, Malick), nu i-a scăpat On connaît la chanson a lui Resnais și și-a dorit dintotdeauna să facă o comedie muzicală prin care publicul să fie invitat să cînte și să danseze împreună cu ea pentru a le demonstra oamenilor că magia există. Un crez înrudit cu aspirațiile lui Artaud - cel care metamorfoza cuvintele în incantații. Deși ea ține să se detașeze
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
ocupîndu-se în exclusivitate de spațiul fostei Uniuni Sovietice; în general, se pare că variantele central și est-europene ale acestei estetici nu provoacă entuziasmul cercetătorilor occidentali. Cartea lui Michel Autouturier nu se oprește prea mult asupra problemelor de natură propriu-zis literară/ muzicală/ coregrafică/ plastică ale acestei forme ideologice de creație, preferînd să-i analizeze evoluția - caracterizată de înfruntarea permanentă între centrul politic, ce promovează ortodoxismul estetic, și periferia artistică în permanentă propensiune către erezie. De aceea probabil cele mai interesante capitole sînt
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
era necesar pe claviatură. Înțelegea sau pur și simplu era în muzică. A rupt lanțul românesc și a plecat la Viena. A ascultat-o acolo Claudio Abado. I-a asigurat o bursă importantă, i-a impus un program de studii muzicale (interdicție de a mai practica un timp solistica), un program de cultură generală. Academia de muzică din Viena, învățământ liceal organizat, plus cultură generală: limbi străine, literatură, muzee. La 16 ani lua premiul I la Concursul "Clara Haskil". La Vevey
Jocul cu mărgelele de sunet by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15773_a_17098]
-
confesiune. Cele Trei piese pentru pian sunt din ultimul an al existenței lui Schubert. Mihaela Ursuleasa le aude "împreună". Amploarea, complicațiile de scriitură atestă faptul că omul inspirației, al ideii imediate, evita modelele lirismului său spontan. Ceea ce era cândva instinct muzical, la mica pianistă nu și-a temperat ritmul de regenerare (în fond, acesta este problema devenirii copiilor-minune). Pianistica ei este atât de perfecționată, printr-un antrenament fără răgaz, încât chiar această interpretare arată a comprima două secole de succesive rafinări
Jocul cu mărgelele de sunet by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15773_a_17098]
-
repede). Tempoul, fluența, timbralizările, lirismul instrumental au altă alură. Schubert nu și-ar fi putut asculta decât lăuntric, eventual, o astfel de tălmăcire. În alb și negru, sumbru și luminos (jocul armoniilor!), lansare către câmpuri sonore ascunse pe atunci simțului muzical comun, așa cum și-a fixat Schubert proiectul în cea de a treia piesă. Cu Mihaela Ursuleasa suntem într-un climat de comunicare în care nu mai este timp pentru a considera, la adevărata lui robustețe, incisivitate, control, tocmai ceea ce este
Jocul cu mărgelele de sunet by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15773_a_17098]
-
încarcă de sens și din totalitatea exprimărilor laconice se compune semnificația operei. Dansurile Davidienilor, așa numite de Robert Schumann, sunt de fapt piese de caracter concepute ca o provocare lansată tradiționalismului clasicizant de către cel mai fertil - individualist - spirit al literaturii muzicale germane. Davidienii existau numai în efortul lui de a construi mental o asociație de artiști liberi de dogmă. Iar David... un simbol, viteazul luptător, cântăreț și poet. În această suită de 18 mici poeme, fantezii uneori criptice, alteori sentimentale sau
Jocul cu mărgelele de sunet by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15773_a_17098]
-
de recreație. De aceea evocam la începutul acestei încercări de a o povesti pe Mihaela Ursuleasa la pian, originalitatea ei. A venit apoi Sonata în fa minor de Brahms, după un Schubert vizionar, după un Schumann profetic. Lupta cu materia muzicală trebuie să adopte o altă strategie. Nu se regăsește aici interdependența tablourilor variate ci dimpotrivă pledoaria vehementă, tumultuos emancipată, a artei cu care o singură temă intră în configurații elaborate de-a lungul a 5 mișcări/părți). Mihaela Ursuleasa are
Jocul cu mărgelele de sunet by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15773_a_17098]
-
fim malițioși degeaba. Există - ce-i drept, din ce în ce mai rar - emisiuni al căror bilanț este mai curînd pozitiv. Cine nu-și amintește cu nostalgie de "seratele" regretatului Iosif Sava? Firește, nu totul era perfect. Din multe puncte de vedere, seratele lui muzicale erau criticabile, mai ales dacă le aplicăm criteriile de performanță culturală la care se raporta însuși realizatorul lor. Dar, dincolo de orice neajunsuri, astfel de emisiuni făceau o bună propagandă valorilor reale din cele mai diverse domenii, propuneau un dialog civilizat
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
ediție a noului mileniu a fost realizată grație abilității manageriale a lui H.J.K. Schmidt. Acesta a reușit să obțină până și înaltul patronaj al guvernului Adrian Năstase, spre a promova o muzică identificată dintotdeauna cu libertatea de expresie (nu doar muzicală). Fiesta din acest an a debutat cu o Gală a formațiilor studențești, în cadrul căreia am reîntâlnit câteva speranțe ale genului: trompetistul Mihai Sorohan, pianistul Mihai Pâțan, saxofonistul Eugen Mamot - din "pepiniera clunjeană" a lui Ștefan Vannai - și micuța vocalistă Elena
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
-ul de maximă combustie estetică alcătuit din Wlodek Pawlik/ pian, Cezary Konrad/ baterie și Pawel Panta/ bas. Cei trei muzicieni polonezi își convertesc solidele cunoștințe academice în peisaje sonore cuprinzătoare/ surprinzătoare. Ei nu se tem să asimileze o vastă moștenire muzicală - de la Chopin, la Monk sau Jarrett -, atâta timp cât influențele sunt reprocesate printr-o sensibilitate proprie, de factură postmodernă. Cu toate că marele contrabasist Zbigniew Wegehaupt nu a putut veni la Sibiu din motive de sănătate, am constatat cu încântare că jazzul polonez se
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
celebri, de la Gil Evans la Bobby McFerrin, sau de la Dizzy Gillespie la Mal Waldron, însă e lăudabilă perseverența sa de a cultiva idiomul muzical-improvizatoric în Austria. În fine, cvartetul lui Trevor Watts ne-a transpus în atmosfera cosmopolită a metropolei muzicale Londra. Veteranul avangardei britanice, cu ale sale clustere obsesiv-penetrante, măiastru articulate pe saxofoanele sopran și alto, și-a găsit companioni în egală măsură înclinați spre experiment: percuționistul/ vocalistul ghanez Nana Tsiboe, bateristul italian Giampaolo Scatozza și scoțianul Colin McKenzie, care
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
măsură înclinați spre experiment: percuționistul/ vocalistul ghanez Nana Tsiboe, bateristul italian Giampaolo Scatozza și scoțianul Colin McKenzie, care aduce prin liniile elastice create pe chitara-bas o necesară maleabilitate într-un concept ritmic pândit de monotonie. Toți participanții la acest eveniment muzical au căzut de acord că Sibiul merită să fie recunoscut ca punct de referință pe harta jazzului european. Iar de la anul, sperăm ca festivalul să-și reia și funcția de consacrare a valorilor autohtone.
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
Ciudat lucru, Brauner ținea mereu să le fredoneze melodiile sale, compuse în închisoare, pe versuri de chiar... Nichifor Crainic. Pentru Harry Brauner venise special o înaltă personalitate (o doamnă) a suprarealismului englez, prietenă a lui André Breton. Încît marele folclorist muzical român confunda mondenitatea superficială cu vane �prietenii pe viață�. În comportamentul său, în ciuda încercărilor amare prin care trecuse, era o mare doză de inocență. Și la fel se va comporta, mai tîrziu, și Lena Constante. Dar comportarea lor și surîsul
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
se raționalizează, cinestezie profund animalică, secrețiune a unui organism bolnav, după cum igrasia e lacrima zidurilor umede; cinestezie diferențiată de natura putredă de toamnă, de ploi și de zăpadă cu care se contopește. O astfel de dispoziție sufletească e o dispoziție muzicală, căreia i s-ar putea tăgădui interesul, nu însă și realitatea primară; în ea salutăm poate întîia licărire de conștiință a materiei ce se însuflețește". Ea este acompaniată de alte opinii relevante, ale lui Șerban Cioculescu ("nesfîrșita ploaie autumnală" și
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
melomani care ating acuși suta de ani. Sper să-i egalez. Mă rog, e aici și o servitute: sentimentul, jenant, că mă culturalizez cu obstinație... După atîtea decenii cred că ești deja cultivat... Mai e însă și altceva. Cu simțul muzical, cu urechea muzicală pe care le am aș fi putut face muzică. Asta voiam să spun, există și muza asta în tine. Cam multe muze în același trup, nu? Dă-mi voie să-ți spun că deja coexistența - e adevărat
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
acuși suta de ani. Sper să-i egalez. Mă rog, e aici și o servitute: sentimentul, jenant, că mă culturalizez cu obstinație... După atîtea decenii cred că ești deja cultivat... Mai e însă și altceva. Cu simțul muzical, cu urechea muzicală pe care le am aș fi putut face muzică. Asta voiam să spun, există și muza asta în tine. Cam multe muze în același trup, nu? Dă-mi voie să-ți spun că deja coexistența - e adevărat pașnică - în ființa
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
o pictură modernă, "decorativă", "ambientală", ea e destinată expoziției. Nu tabloului. Eu nu pictez un tablou. Pictez o expoziție. Expoziția ca o compoziție, ca un tablou. Orchestrată ca atare. Ceea ce în muzică se numește variațiuni pe o temă? E contaminare muzicală? Poate. Ești un pictor cu o cotă bună în țară. De altfel, primul tău album monografic apărea, la Meridiane, încă în 1985. Dar aceeași cotă și în străinătate. Ai participat la numeroase expoziții românești peste hotare. Ai avut și "personale
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
Mircea, Raluca Petra, Dragoș Stemate, Silviu Biriș, Marius Rizea, Mircea Anca. Sigur că în unele ipostaze individuale, episodice, jocul actoricesc este lacunar. De exemplu, Natalia Călin - alter-ego-ul orfic al lui Helen Jones își conduce personajul numai pe o coardă - cea muzicală - fără să-l dubleze de resurse actoricești care să nuanțeze compasiunea, frivolitatea, tovărășia, lamentația. Ea joacă, de la început pînă la sfîrșit, tehnic, exterior, fără emoție, știe ce urmează și devoalează chiar. Vocea este importantă pentru un actor, poate fi un
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
Elena Zottoviceanu Se știe cât de semnificativă devine, într-o lume ce tinde spre globalizare, amprenta originală, identitară a culturii muzicale a unui popor și ea nu se rezumă - așa cum s-a crezut până nu demult, și cum unii mai cred și acum - la grupuri folclorice sau la prestația vreunui rapsod brunet. Artiștii români (dirijori, instrumentiști, cântăreți) sunt prezenți, fără îndoială
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
rezumă - așa cum s-a crezut până nu demult, și cum unii mai cred și acum - la grupuri folclorice sau la prestația vreunui rapsod brunet. Artiștii români (dirijori, instrumentiști, cântăreți) sunt prezenți, fără îndoială mai mult decât în trecut, în contextul muzical internațional, dar nu printr-o politică de stat, ci prin inițiative particulare; este bine așa, chiar dacă ar fi utile și unele proiecte ample, bine articulate. Din păcate, această circulație nu se face, în cea mai mare parte, pe căile regale
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
printr-o politică de stat, ci prin inițiative particulare; este bine așa, chiar dacă ar fi utile și unele proiecte ample, bine articulate. Din păcate, această circulație nu se face, în cea mai mare parte, pe căile regale ale marilor centre muzicale, ci la nivelul unor organizații artistice modeste, fără ecou în mediile de specialitate. Nu pentru că artiștii noștri nu ar corespunde standardelor cerute la nivelele înalte ale profesiei, ci pentru că pătrunderea în straturile superioare ale pieței muzicale este foarte dificilă: o
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
regale ale marilor centre muzicale, ci la nivelul unor organizații artistice modeste, fără ecou în mediile de specialitate. Nu pentru că artiștii noștri nu ar corespunde standardelor cerute la nivelele înalte ale profesiei, ci pentru că pătrunderea în straturile superioare ale pieței muzicale este foarte dificilă: o instituție muzicală bine poziționată nu este, îndeobște, interesată să-și mărească aria de acțiune decât cu certitudinea unui succes notabil sau în cadrul unei politici de risc asumat, cu debutanți pe care să poată miza în perspectivă
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]