1,358,563 matches
-
analiză etimologică. în limba latină, substantivul rex derivă din verbul rego, regere : a îndrepta, a conduce, a cîrmui. Din aceeași familie avem, în românește, cuvinte ca regim, regiune - și altele. Revenind la rego, regere: potrivit articolului 2 din Constituție, Ťsuveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative și prin referendumť. Așadar, etimologic vorbind, regele României este poporul român. (Aplauze, strigăte de ,Bravo!".) Trăiască regele!" (Aplauze.) Transmisă de două ori pe micul ecran, intervenția i-a derutat pe
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
entuziasmeze (în mod nejustificat, din snobism, credea el) de poezia lui Blaga, de la debut. Ceea ce-i reproșa exegetul "tânărului fiu de preot" era în primul rând faptul că, încă din Poemele luminii, ignorând necesitățile spirituale ale acelei epoci de convulsiuni naționale, poetul ar fi cultivat, în locul unui lirism cu valoare de stimulare, o artă străină spiritului național. în continuare, Soricu se întreba care era cheia acestei poezii străine de spiritul locului. Și tot el răspundea convins, pe un ton peremptoriu: "Cheia
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
reproșa exegetul "tânărului fiu de preot" era în primul rând faptul că, încă din Poemele luminii, ignorând necesitățile spirituale ale acelei epoci de convulsiuni naționale, poetul ar fi cultivat, în locul unui lirism cu valoare de stimulare, o artă străină spiritului național. în continuare, Soricu se întreba care era cheia acestei poezii străine de spiritul locului. Și tot el răspundea convins, pe un ton peremptoriu: "Cheia e foarte simplă. Ceea ce vedem înaintea noastră nu e realitatea, ci emanația altor spații și a
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
petiție la tribunal pentru inventarierea obiectelor defunctului și stabilește data înhumării "pe 20 ale corentei". Funeraliile au loc în cimitirul Bellu, abia înființat cu câțiva ani înainte. La ceremonie vor lua cuvântul, așa cum consemnează presa vremii ("Cicala", "Trompeta Carpaților", "Opiniunea Națională"), personalități de frunte ale epocii între care Ion Ghica, Cezar Bolliac și N.T. Orășanu. Monumentul funerar, în marmură, se compune dintr-un soclu pe care se odihnește un înger cu o coroniță în jurul capului (în gustul desuet al vremii) ce
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
ca să ajungă, prin cultul seninătății clasice, la esențele poeziei pure. Ideile sale se opun mișcării moderniste, și aici scriitorul împărtășește conduita ,Gândirii", mai degrabă a gândirismului, dar el nu simplifică raportul dintre tradiție și inovație și nu absolutizează rolul specificului național. Un vast orizont de cultură, poetică în primul rând, îi asigură lui Ion Pillat o înaltă perspectivă istorică și estetică, ceea ce face ca opiniile sale, cu toată opoziția față de modernism, să fie pătrunse de un extraordinar bun-simț și de o
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
cu Ťmodernismulť imitator, reprezentând amândouă un fenomen morbid, unul de osificare senilă, altul de excrescență infantilă" (Tradiție și inovație). Poeții tradiționaliști, explică el imediat mai departe, înțeleg să fie moderni la un nivel de artă europeană, prin fructificarea bogatelor resurse naționale, a folclorului și datinelor, și nu printr-un lirism de import. Și dă ca exemplu poezia Peisaj transcendent de Lucian Blaga, care reprezintă ,cea mai fericită sinteză de tradiție adevărată și spirit modern". Oricât de rezonabil și echilibrat (el combate
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
în cursul său o opun râului în curgere, partea statică". ,Prezența sau absența caracterului specific - își continuă poetul demonstrația raportului dintre tradiție și inovație - hotărăște și separă tradiția de Ťtipěcť, modernul de Ťmodernismť". Ridicat la rang de criteriu valoric, specificul național nu e, după Ion Pillat, imuabil și nici nu se confundă în exclusivitate cu spațiul rural, ca pentru atâția alții. Exemplificările lui cuprind alături de Creangă povestirile pitoresc-orientale ale lui Panait Istrati și poezia întomnărilor și a târgului provincial a lui
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
cu mult înaintea Abatelui Brémond și al lui Paul Valéry, a definit și el Poezia Pură, identificând-o - e drept în felul lui - când a spus în versuri definitive: ŤE un nu știu ce și-un nu știu cum/ în taina farmecelor saleť." Specificul național se leagă în concepția lui Ion Pillat cu sentimentul naturii, văzut semnificativ ca ,cheia de boltă a întregii poezii românești de la Miorița până în zilele noastre." Sistematic, sunt urmărite perioadele evolutive și caracterizați poeții cei mai reprezentativi, autorul găsind că G.
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
a făcut constatarea că, în pofida a ceea ce și-au propus realizatorii, scenele de adulare, care abundă, le fac să semene unul cu celălalt și să lase impresia că nevoia asta de supunere oarbă în fața cuiva ar ține de specificul nostru național. În contextul dat, însuși Gabriel Liiceanu începuse să se îndoiască de comentariul său. Pentru că ne aflam între niște republicani convinși, și el le spunea că regele e capul unui popor, și că în absența lui poporul nu ar mai exista
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
o salutară evoluție. Este suficient să spunem că, ajuns la deplina maturitate mentală, venerabilul prozator ardelean s-a opus unirii Transilvaniei cu Regatul României din anul 1918, dovedindu-se, prin aceasta, un european adevărat și un adversar ireconciliabil al statelor naționale, clădite pe baza criteriului etnic. Să revenim însă la anul de grație 1881. Generații întregi de români au crescut cu iluzia valorilor morale pe care, chipurile, le-ar promova scriitorul prin vocea personajelor sale și în special a bătrînei, soacra
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
și de logicile unei judecăți credibile ne împiedică să perpetuăm definiția unui întreg secol, mai mult, a unei culturi în ansamblul ei, printr-un model dedus dintr-o situație istorică efemeră. în adevăr, perioada interbelică a cunoscut o polarizare între "național" și "cosmopolit" sau "universal", a cunoscut o tensiune între extremisme de dreapta și de stînga. De fap însă modelul de care vorbim ("occidentalizanți" contra "indigești") e transpus din cultura rusă și proiectat asupra Europei Central-Răsăritene (deci inclusiv asupra României) în
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
române în ansamblu sau în particular, nu o plasează în raport cu cea europeană. Vinea e un cosmopolit, Sadoveanu un localist. Tzara, Voronca și Fundoianu se expatriază. Vulcănescu, Rădulescu-Motru, Noica se concentrează pe filozofia ce se poate deduce din limba și mentalitatea națională. Al. Popescu i-a consacrat recent într-o editură britanică de vîrf o monografie de admirabilă rigoare și erudiție lui Petre }uțea: dar nici această monografie nu ajunge să ne convingă de coerența sistemică a lui }uțea. Exista în acei
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
noua Lună a oamenilor, cea care va domina de-acum încolo cerul, declanșând o adevărată selenomanie, nu este totuși un om de știință, ci un scriitor. Ambiția lui e să scrie "romanul științei" și pentru asta citește sistematic la Biblioteca Națională din Paris și se întâlnește cu geografi, fizicieni, exploratori. Noul astru pus de el pe cer e destul de urât, dezbrăcat de poezie, un satelit cu mișcări de rotație și de revoluție, un obiect măsurabil și de altfel măsurat: pe lățime
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
strânge și o întărește tot mai mult, cu trecerea anilor) e însoțită, în chip firesc, de refuzul net al literaturii "flotante" și al scriitorilor autiști, cufundați în propriile experimente livrești și deci incapabili să mai simtă pulsul accelerat al dramei naționale. Nici sincronist, nici protocronist, el pledează pentru scrisul curat și demn, abordând frontal temele grave ale actualității și lipsindu-se de excesive subtilități parabolice și paralogice. De remarcat evoluția interioară a scriitorului, de la gratuitatea estetică a prozelor de tinerețe (Compartiment
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
într-o lume literară culpabilizată de moartea lui Labiș, dispusă să accepte un alt tînăr purtător de stindard al ,,luptei cu inerția", dar nu și altă modalitate de a scrie. Nichita va trebui să renunțe, printre altele, la poezia ,,mitului național", dacic în spiritul lecturilor din Pârvan și Eminescu (evocarea Sarmisegetuzei într-un poem, îi va pricinui destule neplăceri) și prea ,,gîndirist" în imagistica ortodox-autohtonă din agrestele lui cîntece haiducești, desfășurate în decorul hibernal al munților străbuni acoperiți de zăpezile eterne
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
spiritualitate românească", cuvântul Iconar fiind ales să "devină lozincă și simbol de activitate", el însemnând "afirmarea unei concepții de artă, în care întoarcerea către icoanele sufletului se lămurește din nădejdi spirituale". Așadar, Iconar-ul se voia o revistă de "redeșteptare națională", mai mult polemică și ideologică, decât literară. Pagina întâi era rezervată unui editorial, textele fiind semnate de Nae Ionescu, Traian Brăileanu, Mircea Streinul, Barbu Slușanschi, Vasile I. Posteucă. Paginile a doua și a treia erau dedicate constant poeziei, aici semnând
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
apariției unei asemenea mișcări, afirmând că " Fără a se raporta direct la o mișcare europeană de idei, Iconar este, în același timp, consecința unor probleme de un localism incontestabil și expresia unui fenomen cu extindere europeană"(p.18), fiind deopotrivă național și modern, "o altă față a modernității" (cf. Matei Călinescu, pe care îl citează). Acribia cu care se apleacă asupra subiectului, spiritul critic de la care nu abdică niciodată, în ciuda unei vădite afinități pentru spațiul bucovinean, profunzimea judecăților de valoare pe
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
a învățat bine în sat și a fost considerat un băiat dezghețat care i-a plăcut cartea, făcând mai târziu studii politehnice și devenind apoi învățător. S-a implicat în 1917, odată cu revoluția burgheză rusă din februarie 1917 în mișcarea națională și apoi unionistă din Basarabia. Devine pentru calitățile sale oratorice liderul comitetului executiv al soldaților moldoveni de la Odessa. Este repede remarcat de publicistul și revizorul școlar din Chișinău, George Tofan, care împreună cu Onisifor Ghibu au înființat Partidul Național Moldovenesc: „Asemenea
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
în mișcarea națională și apoi unionistă din Basarabia. Devine pentru calitățile sale oratorice liderul comitetului executiv al soldaților moldoveni de la Odessa. Este repede remarcat de publicistul și revizorul școlar din Chișinău, George Tofan, care împreună cu Onisifor Ghibu au înființat Partidul Național Moldovenesc: „Asemenea hotărât vorbește marinarul Gafencu de la Odessa, luptător convins care arată activitatea de propagandă a Comitetului din Odessa. E multă încredere, dragoste și entuziasm în vorbă simplă, dar bine potrivită a acestui moldovean înalt, uscăcios, cu ochii vii”. Vasile
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
p. 69 -cu poetul Vasile Hatos - autor: Mihaela Talabá /p. 72 Pagină de cronică - Atingerea divină a realului într-o carte a lui Gibran Kahlil / p. 74 autor: Terezia Filip -Despre meșteșug și artă, la modul superlativ /p. 79 / Salonul Național de Artă Decorativă „Florilegiul credinței și iubirii“ /autori: Marian Nencescu, Ecaterina Mihai, Luisa Adela Toma Pagina celor mari... pentru cei mici /p. 84 Neghiniță de Barbu Ștefănescu Delavrancea Sumar /p. 89 Picturile, sculpturile, grafica și fotografiile din acest număr aparțin
CE VOM CITI ÎN LUNA APRILIE, 2016, ÎN REVISTA NOMEN ARTIS... de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380610_a_381939]
-
și atunci când a dat jos împreună cu Voronin guvernul Sturza; și atunci când a coalizat deschis cu Voronin, âmpărțind cu el puterea (după a. 2005). Am ajuns iarăși (a câta oară!) la covata spartă. Nu mai este dreaptă. Nu mai este interes național adevărat nu simulat. „Enteresul și iar enteresul” cum ar spune I. L. Caragiale. Ca deobicei, orice trădare este acoperită cu interesul național. „Tărăgănarea poate duce la alegeri parlamentare anticipate și la aprofundarea crizei din țară” ne avertizează M. Ghimpu. Întrebat dacă
TE UMPLI DE NADUF PRIVIND GĂINĂRIILE ALEŞILOR NOŞTRI DE „DREAPTA” de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380599_a_381928]
-
a. 2005). Am ajuns iarăși (a câta oară!) la covata spartă. Nu mai este dreaptă. Nu mai este interes național adevărat nu simulat. „Enteresul și iar enteresul” cum ar spune I. L. Caragiale. Ca deobicei, orice trădare este acoperită cu interesul național. „Tărăgănarea poate duce la alegeri parlamentare anticipate și la aprofundarea crizei din țară” ne avertizează M. Ghimpu. Întrebat dacă liberalii vor vota candidatura lui Plahotniuc la funcția de prim ministru Ghimpu a spus că „...noi din 2009 mergem cu Filat
TE UMPLI DE NADUF PRIVIND GĂINĂRIILE ALEŞILOR NOŞTRI DE „DREAPTA” de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380599_a_381928]
-
ușor prăfuit și cu un aer provincial ancilar față de Capitală. Trebuie să recunosc că mă uit cu o ușoară invidie la Festivalul internațional de poezie de la București, care a debutat la mijlocul lunii mai. În Capitală s-a adunat floarea poeziei naționale și internaționale, ceea ce face din București axa poeziei românești. Ediția din acest an reunește, la București, peste 100 de nume importante ale poeziei contemporane, dintre care aproape 50 de oaspeți din străinătate. Deschiderea manifestărilor dedicate aniversării celor 95 de ani
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
Filipescu-Cesianu” - Mansardă (Calea Victoriei 151), în prezența Magdei Cârneci (președinta PEN România), a lui Mirel Taloș (vicepreședintele Institutului Cultural Român), alături de Kätlin Kaldmaa (secretar general al PEN International, PEN Estonia), Jarkko Tontti (PEN International, PEN Finlanda) și Ioan Cristescu (directorul Muzeului Național al Literaturii Române), găzduiți de Adrian Majuru (directorul Muzeului Municipiului București). Momentul aniversar „PEN România 95” include dezbateri, lecturi publice, lansarea antologiei „PEN 95” (Editura Muzeul Literaturii Române, 2017) și o expoziție.De la ora 19.00, la noul sediu al
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
Literaturii Române), găzduiți de Adrian Majuru (directorul Muzeului Municipiului București). Momentul aniversar „PEN România 95” include dezbateri, lecturi publice, lansarea antologiei „PEN 95” (Editura Muzeul Literaturii Române, 2017) și o expoziție.De la ora 19.00, la noul sediu al Muzeului Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu 8) are loc recitalul de poezie susținut de Mircea Dinescu, unul dintre cei mai importanți poeți ai anilor ‘70. Acesta va citi din cel mai recent volum al său, „Colierul din bomboane de colivă
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]