14,353 matches
-
comisia parlamentară special instituită pentru proiectul legii de reformă electorală, noul cabinet condus de baronul Max Wladimir von Beck a reușit să determine ajungerea la un compromis, între principiul contribuției plătite și numărul votanților, în privința numărului de mandate acordate unei naționalități. Ca urmare, în octombrie 1906, aceasta a decis definitiv în privința reformei electorale și a împărțirii mandatelor pe provincii, iar în cadrul acestora, pe naționalități 14. În cele din urmă, la 1 decembrie 1906, guvernul Beck a trecut prin Camera Deputaților, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ajungerea la un compromis, între principiul contribuției plătite și numărul votanților, în privința numărului de mandate acordate unei naționalități. Ca urmare, în octombrie 1906, aceasta a decis definitiv în privința reformei electorale și a împărțirii mandatelor pe provincii, iar în cadrul acestora, pe naționalități 14. În cele din urmă, la 1 decembrie 1906, guvernul Beck a trecut prin Camera Deputaților, cu 194 voturi pentru, la 63 contra, proiectul de lege privitor la alcătuirea reprezentanței imperiale și la noua reglementare electorală. Ulterior, la 21 ianuarie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
capitală Cernăuți avea două circumscripții. Celelalte trei orașe importante ale provinciei, Rădăuți, Siret și Suceava, alcătuiau cea de-a treia circumscripție. Deoarece orașele bucovinene erau locuite în mare parte de germani și evrei, în complicata ecuație a păstrării echilibrului între naționalități s-a decis că, teoretic, acestea urmau să aleagă câte un deputat german. Tot pentru germani s-a înființat circumscripția a patra, care grupa comunele locuite de această etnie de pe tot cuprinsul provinciei. Ucrainenilor le-au revenit cinci circumscripții (cinci
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu cărți de legitimare, în care urmau a fi înscrise numele, localitatea, ziua și ora începerii votării și încheierea ei, precum și numărul din lista alegătorilor 19. După cum rezultă și din împărțirea circumscripțiilor, mandatele de deputat au fost distribuite proporțional pe naționalitățile existente, în funcție de ponderea acestora în ansamblul populației provinciei, revenind 5 românilor, 5 ucrainenilor și 4 germanilor. Aceeași împărțire teoretică a locurilor de deputat pe naționalități a fost stabilită și pentru alte provincii din Cisleithania, precum Boemia (unde 75 de mandate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
19. După cum rezultă și din împărțirea circumscripțiilor, mandatele de deputat au fost distribuite proporțional pe naționalitățile existente, în funcție de ponderea acestora în ansamblul populației provinciei, revenind 5 românilor, 5 ucrainenilor și 4 germanilor. Aceeași împărțire teoretică a locurilor de deputat pe naționalități a fost stabilită și pentru alte provincii din Cisleithania, precum Boemia (unde 75 de mandate reveneau cehilor, iar 55 germanilor); Galiția (79 polonezilor și 28 ucrainenilor); Istria (3 italienilor, 2 sârbocroaților și 1 slovenilor) etc. În complicata ecuație a împărțirii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fost stabilită și pentru alte provincii din Cisleithania, precum Boemia (unde 75 de mandate reveneau cehilor, iar 55 germanilor); Galiția (79 polonezilor și 28 ucrainenilor); Istria (3 italienilor, 2 sârbocroaților și 1 slovenilor) etc. În complicata ecuație a împărțirii pe naționalități a mandatelor în Camera Deputaților, cei 5 deputați români, împreună cu cei 19 italieni, aveau menirea echilibrării balanței dintre blocul celor 233 de deputați germani și blocul celor 259 de deputați slavi 20. La fel ca în celelalte provincii ale Coroanei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Wien, 1908. În cea mai estică provincie a Austro-Ungariei, la sfârșitul secolului XIX și în primul deceniu al celui următor, dinamica evoluției economico-sociale provinciale, creșterea numerică a burgheziei, schimbarea în defavoarea românilor a raporturilor etno-demografice și ajungerea la situația ca nici o naționalitate să nu dețină majoritatea, în raport cu suma celorlalte etnii, au provocat o puternică dezbatere politică în societatea bucovineană, pe tema democratizării și a reformării sistemului politic provincial. Reprezentantul Partidului Democrat Român, Aurel Onciul, a fost unul dintre oamenii politici ai timpului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Dietei din 20 octombrie 1908, deputatul Aurel Onciul a propus un proiect de reformare a legii electorale, pe baza dreptului de vot universal, ce prevedea împărțirea alegătorilor în corpuri electorale naționale, după modelul realizat în 1905 în urma compromisului politic dintre naționalitățile din Moravia. Odată cu mărirea numărului de mandate pentru colegiile electorale tradiționale (marea proprietate ecleziastică și laică, orașele, Camera de comerț și comunele rurale), propunerea prevedea înființarea unui colegiu urban a clasei votului universal și a altuia rural, după modelul instituit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1995, p. 42-43; Ion Nistor, op. cit., p. 308-320. • Allgemeine Verwaltungs Archiv, Wien, Ministerium des Innern, Präsidiale, 31, K. 2168, nr. 300/1908. • Stenographische Protokolle des Bukowiner Landtages, X. Wahlperiode, IV. Session, Sitzung von 20. Oktober 1908, Cernăuți, 1908. reveneau fiecărei naționalități, în cele din urmă, pe 22 octombrie 1908, s-a ajuns de comun acord la hotărârea de a se înființa o comisie permanentă a Dietei, menită să elaboreze proiectul noii legi electorale pentru ducatul Bucovinei 25. Comisia și-a început
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
discuții constructive, a ajuns să realizeze o înțelegere (Ausgleich) politică între cele patru mari grupe naționale (români, ucraineni, germani și evrei) existente în provincie, socotită a fi o adevărată capodoperă de cultură politică a timpului 26. Acordul de principiu dintre naționalitățile din Bucovina, ce avea ca model pe cel încheiat în 1905 de cehii și germanii din Moravia, era statuat pe trei idei principale și anume: 1) recunoașterea egalității în drepturi a naționalităților trăitoare în provincie; 2) autonomia personală, ce însemna
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
politică a timpului 26. Acordul de principiu dintre naționalitățile din Bucovina, ce avea ca model pe cel încheiat în 1905 de cehii și germanii din Moravia, era statuat pe trei idei principale și anume: 1) recunoașterea egalității în drepturi a naționalităților trăitoare în provincie; 2) autonomia personală, ce însemna că fiecare etnie putea să-și rezolve problemele sale din domeniul cultural sau național în mod autonom și independent de numărul persoanelor ce o compuneau; 3) „cadastrul național“, ce reprezenta o formă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
autonomia personală, ce însemna că fiecare etnie putea să-și rezolve problemele sale din domeniul cultural sau național în mod autonom și independent de numărul persoanelor ce o compuneau; 3) „cadastrul național“, ce reprezenta o formă bazată pe principiul declarării naționalității la stabilirea identității naționale a alegătorilor. Potrivit înțelegerii realizate, în noua lege electorală urma să se prevadă faptul că, pe viitor, alegerile pentru dieta provincială urmau să se desfășoare după principiul cadastrului național 27, astfel încât un reprezentant dintr-o anumită
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la stabilirea identității naționale a alegătorilor. Potrivit înțelegerii realizate, în noua lege electorală urma să se prevadă faptul că, pe viitor, alegerile pentru dieta provincială urmau să se desfășoare după principiul cadastrului național 27, astfel încât un reprezentant dintr-o anumită naționalitate să nu poată alege sau să fie ales decât numai în districtul electoral al naționalității de care aparținea. Deputatul român Alexandru baron von Hurmuzaki, apreciat a fi un bun jurist, a fost însărcinat cu elaborarea proiectului legii electorale, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se prevadă faptul că, pe viitor, alegerile pentru dieta provincială urmau să se desfășoare după principiul cadastrului național 27, astfel încât un reprezentant dintr-o anumită naționalitate să nu poată alege sau să fie ales decât numai în districtul electoral al naționalității de care aparținea. Deputatul român Alexandru baron von Hurmuzaki, apreciat a fi un bun jurist, a fost însărcinat cu elaborarea proiectului legii electorale, pe care trebuia să-l prezinte Comitetului Țării până la 1 septembrie 1909. Pornind de la proiectul lui Onciul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Geschichte der Bukowina in der Neuzeit. Zur Sozial und Kulturgeschichte einer mitteleuropäisch geprägten Landschaft, Wiesbaden, 1993, p. 200. • Gerald Stourzh, op. cit., p. 45. • „Czernowitzer Allgemeine Zeitung“, din 7 și 8 septembrie 1909. evreii din imperiu nu erau recunoscuți ca o naționalitate de sine stătătoare. Ca urmare, evreii trebuiau să aparțină cadastrului național german 29. Această hotărâre, ca și mărirea numărului de deputați la 63, prin acordarea a câte un mandat în plus pentru români, ucraineni, germani și poloni, fără a se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de vot universal 32. Reforma electorală bucovineană, produsă atât sub impactul necesității introducerii votului universal la alegerile pentru Dietă (după ce acesta fusese deja impus în anul 1907, la scrutinul pentru Consiliul Imperial din Viena), cât și a atenuării tensiunilor dintre naționalitățile din provincie, a schimbat radical sistemul electoral instituit prin legea din anul 1861. Deși păstra într-o anumită măsură principiul reprezentării intereselor, la baza noii legi electorale stătea ideea reprezentării proporționale a naționalităților din Bucovina, pe temeiul unui cadastru național
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Viena), cât și a atenuării tensiunilor dintre naționalitățile din provincie, a schimbat radical sistemul electoral instituit prin legea din anul 1861. Deși păstra într-o anumită măsură principiul reprezentării intereselor, la baza noii legi electorale stătea ideea reprezentării proporționale a naționalităților din Bucovina, pe temeiul unui cadastru național, ce recenza electoratul pe grupe naționale. În realizarea înțelegerii între naționalitățile din Bucovina s-a avut în vedere modelul celei • John Leslie, Der Ausgleich in der Bukowina 1910. Zur österreichischen Nationalitätenpolitik vor dem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din anul 1861. Deși păstra într-o anumită măsură principiul reprezentării intereselor, la baza noii legi electorale stătea ideea reprezentării proporționale a naționalităților din Bucovina, pe temeiul unui cadastru național, ce recenza electoratul pe grupe naționale. În realizarea înțelegerii între naționalitățile din Bucovina s-a avut în vedere modelul celei • John Leslie, Der Ausgleich in der Bukowina 1910. Zur österreichischen Nationalitätenpolitik vor dem Ersten Weltkrieg, in Geschichte zwischen Freiheit und Ordnung. Gerald Stourtz zum 60. Geburtstag, volum editat de Emil Brix
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din care prima era alcătuită din membrii cu drept de vot ai Consistoriului mitropolitan ortodox al Bucovinei și egumenii celor trei mănăstiri care, împreună, desemnau un deputat. În cea de-a doua clasă intrau clericii ortodocși de rang înalt, de naționalitate română, din dioceza bucovineană care urmau să delege un deputat propriu. Clericii ortodocși de rang înalt, de naționalitate ucraineană, ce constituiau a treia clasă electorală, alegeau și ei • Pentru înțelegerea dintre naționalitățile din Moravia, vezi Horst Glassl, Der mährische Ausgleich
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
egumenii celor trei mănăstiri care, împreună, desemnau un deputat. În cea de-a doua clasă intrau clericii ortodocși de rang înalt, de naționalitate română, din dioceza bucovineană care urmau să delege un deputat propriu. Clericii ortodocși de rang înalt, de naționalitate ucraineană, ce constituiau a treia clasă electorală, alegeau și ei • Pentru înțelegerea dintre naționalitățile din Moravia, vezi Horst Glassl, Der mährische Ausgleich, München, 1967; Gerald Stourzh, Die Gleichberechtigung der Nationalitäten in der Verfassung und Verwaltung Österreichs. 1848-1918, Wien, 1985; Jiří
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
clasă intrau clericii ortodocși de rang înalt, de naționalitate română, din dioceza bucovineană care urmau să delege un deputat propriu. Clericii ortodocși de rang înalt, de naționalitate ucraineană, ce constituiau a treia clasă electorală, alegeau și ei • Pentru înțelegerea dintre naționalitățile din Moravia, vezi Horst Glassl, Der mährische Ausgleich, München, 1967; Gerald Stourzh, Die Gleichberechtigung der Nationalitäten in der Verfassung und Verwaltung Österreichs. 1848-1918, Wien, 1985; Jiří Malíř, Der mährische Landtag, în Helmut Rumpler, Peter Urbanitsch (ed.), Die Habsburgermonarchie. 1848-1918, vol
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Cezernowitz, 1910, nr. 26 vom 26 Mai 1910, Landesordnung für das Herzogthum Bukowina, § 3. • Ibidem. • Jiří Malíř, op. cit., p. 2066-2067; Vasilji Melik, Zusammensetzung und Wahlrecht der Cisleithanischen Landtage, p. 1337. un deputat. A patra clasă era formată din moșierii de naționalitate română, îndreptățiți să aleagă în colegiul marii proprietăți și care urmau să trimită patru deputați în dietă. Moșierii de naționalitate polonă și armeano-polonă ce constituiau a cincea clasă, desemnau tot patru deputați. Restul moșierilor din Bucovina de alte naționalități, aici
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Vasilji Melik, Zusammensetzung und Wahlrecht der Cisleithanischen Landtage, p. 1337. un deputat. A patra clasă era formată din moșierii de naționalitate română, îndreptățiți să aleagă în colegiul marii proprietăți și care urmau să trimită patru deputați în dietă. Moșierii de naționalitate polonă și armeano-polonă ce constituiau a cincea clasă, desemnau tot patru deputați. Restul moșierilor din Bucovina de alte naționalități, aici intrând în special evreii, alcătuiau cea de-a șasea clasă electorală și alegeau doi deputați în reprezentanța provincială 37. La
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de naționalitate română, îndreptățiți să aleagă în colegiul marii proprietăți și care urmau să trimită patru deputați în dietă. Moșierii de naționalitate polonă și armeano-polonă ce constituiau a cincea clasă, desemnau tot patru deputați. Restul moșierilor din Bucovina de alte naționalități, aici intrând în special evreii, alcătuiau cea de-a șasea clasă electorală și alegeau doi deputați în reprezentanța provincială 37. La fel ca în trecut, ducatul Bucovinei alcătuia un singur district electoral pentru alegerea deputaților din colegiul marii proprietăți. Scrutinul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
38. La alegerea pe baza cadastrului național a deputaților din colegiul comunelor și din cel al votului universal (în condițiile existenței în provincie a unei situații naționale și confesionale destul de complicate, în care nici o etnie nu deținea majoritatea, în raport cu celelalte naționalități însumate), prin stipulațiile legii electorale din 1910 s-a căutat să se realizeze, pe cât posibil, o reprezentare a tuturor grupurilor. În principal, existau patru grupe naționale principale și anume: românii, ucrainenii, germanii și polonii, întreaga provincie fiind împărțită într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]