3,927 matches
-
apare în toate momentele, chiar în cele în care ea este neproductivă. * Atmosfera de intoleranță. În clasă se formează clici iar lipsa sprijinului între colegi duce de multe ori la singurătate și izolare. Apar resentimente față de capacitățile și realizările celorlalți, neîncrederea și lipsa prieteniei. * Comunicare slabă. Aceasta reprezintă solul cel mai fertil pentru conflict. Cele mai multe conflicte pot fi atribuite neînțelegerii sau percepției greșite a intențiilor, sentimentelor, nevoilor și acțiunilor celorlalți. Elevii nu știu să-și exprime în mod pozitiv nevoile și
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
că părinții și copiii cu care a lucrat nu aveau probleme psihologice, ci erau doar prost informați cu privire la natura relațiilor părinți-copii. Problemele apăreau în cadrul relațiilor „non-terapeutice", în cazul în care părinții induc sentimentul vinovăției, diminuarea stimei de sine, teama și neîncrederea copilului în propriile capacități. Aceste reacții afective determină apariția atitudinilor defensive și a rezistenței la schimbare. Prin urmare, pentru a fi buni părinți, cuplul parental ar trebui să fie preocupat de dezvoltarea abilităților privind comunicarea. In acest scop, Gordon a
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
indivizi care cred că atât devianța, cât și conformitatea generează același tip de recompensă, motiv pentru care încălcarea regulilor poate fi la fel de benefică precum respectarea lor; subminarea încrederii necesare pentru conservarea ordinii sociale; devianța provoacă sentimente de insecuritate, îndoială și neîncredere în bazele normative și valorice care reglementează relațiile interumane; reducerea interdependenței necesare pentru funcționarea sistemului social; în special actele de devianță ale persoanelor cu un statut înalt afectează cooperarea dintre rolurile sociale, diminuând funcționalitatea întregului sistem. Atunci când analizăm și comparăm
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
nu ne mai țină în tensiune și să ne spună pentru ce să ne pregătim. El era într-o relație strânsă cu Costache, care era comandantul Diviziei, și acela îl informa, dar nouă nu ne spunea nimic. În aceste condiții, neîncrederea și teama ne-au afectat pe toți. S.B.: Incertitudinea vă măcina nervii. I.A.: Era o incertitudine totală: nu știai unde să te duci, ce trebuie să faci, ce... S.B.:...ce te așteaptă mâine. I.A.: Pe atunci nu avem
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
sărăcie, asta nu, suntem în Occident unde sărăcia este rușine, dar nici trufie; demnitate, iată domnilor studenți, sentimentul care domină acest perete din dreapta, iar merele luminoase din farfuria de porțelan măresc farmecul și tihna odăii și înlătură orice urmă de neîncredere. Nimic pentru imaginație, dar câtă tihnă pentru suflet. O pereche de saboți aruncați la întâmplare pe dușumea. Dar ce fel de muzică scot ei, când sunt trimiși la plimbare pe digul de piatră? A, dar uitasem: vedem aici două peisaje
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
iată ochii albaștri și stinși ai pentru totdeauna, ca și în cerul neiertător, în ei nu mai poți citi nimic. Poți vedea însă barba lui vânătă și gura strânsă și bărbia întinsă înainte de spaima unei presimțiri, mai poți vedea în neîncrederea și resemnarea lui o urmă de speranță, și cum se lasă dus la groapa tragică, genunchii moi și nasul caraghios de pe acum subțiat de moarte. Și se poate vedea propria mea mână pe umărul lui, fața mea spelbă și nerăbdarea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și indicate cu subtilități infinite 45. George Bălăiță reia și această idee în descrierea fizionomiei celui de-al treilea orb: Poți vedea însă barba lui vânătă și gura strânsă și bărbia întinsă înainte de spaima unei presimțiri, mai poți vedea în neîncrederea și resemnarea lui o urmă de speranță, și cum se lasă dus la groapa tragică, genunchii moi și nasul caraghios de pe acum subțiat de moarte" (vezi nota 43). Concluzii Romanul ekphrastic românesc Descrierile și referințele ekphrastice din romanele analizate aici
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
seamă de îndrăzneala întreprinderii și de enormele greutăți, pot afirma că începutul a avut un succes peste care nu se poate trece... Nu cred ca planul părintelui Patriarh să izbutească. Pentru că sunt în joc prea multe ambiții mărunte, prea multă neîncredere și prea multă neputință. Toți vor să fie directori, toți vor să fie stăpâni - dar, de făcut ceva, asta e altă căciulă. Și, pe urmă, ar trebui un spirit proaspăt. Care să fie mai tânăr. Mă gândesc, poate la singurul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ea este o tehnică de interpretare paralelă cu cele fondate pe baza teoriilor lui Freud, sau ale lui Nietzsche, sau ale lui Vilfredo Pareto, sau cu "sociologia cunoașterii" a lui Max Scheler și Karl Mannheim. Toți acești intelectuali privesc cu neîncredere intelectul, convingerile mărturisite, simplele declarații. Deosebirea principală este că metodele lui Nietzsche și Freud sunt psihologice, în timp ce analiza "reziduurilor" și "derivatelor" a lui Pareto și tehnica analizei "ideologiei" folosită de Scheler-Mannheim sunt sociologice. "Sociologia cunoașterii", așa cum o găsim în scrierile
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
pe cele la care li s-a fixat termen” ( Vintilescu, 1977 p. 72). Dar, motivarea elevilor depinde și de comportamentul educatorului. Adoptând anumite comportamente, institutorul/profesorul poate trezi motivaț ii aversive: a) Dacă profesorul creează o stare de neliniște, de neîncredere, blamează, amenință, umilește, jignește, ignoră, folosește un ton răstit, manifestă proastă dispoziție, atunci motivaț ia elevului va fi dominată de o stare de anxietate b) Atunci când lecția este monotonă, lungă, aridă sau profesorul vorbește prea mult, predă fără entuziasm sau
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
copiilor, în plus față de cele primite de aceștia la școală. Aceleași efecte de hipersensibilizare, de modificări profunde în sfera vieții afective a elevului (concretizate în stări de irascibilitate, încăpățânare, temeri, neliniște, nesiguranță etc.) pot fi determinate și de atitudinile de neîncredere, admonestare și interdicții nejustificate, manifestate de către unii părinți, sau de răsfățul și îngrijorările excesive ale acestora. Așa cum am arătat, exigența educativă nerațională determină la elevi sentimente de nesiguranță și neîncredere care se adâncesc, pe măsura lărgirii contactelor extrafamiliale ale acestora
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
neliniște, nesiguranță etc.) pot fi determinate și de atitudinile de neîncredere, admonestare și interdicții nejustificate, manifestate de către unii părinți, sau de răsfățul și îngrijorările excesive ale acestora. Așa cum am arătat, exigența educativă nerațională determină la elevi sentimente de nesiguranță și neîncredere care se adâncesc, pe măsura lărgirii contactelor extrafamiliale ale acestora, ducând la devieri de conduită. De aici rezultă necesitatea ca părinții și educatorii să se identifice cu nevoile și aspirațiile elevului, pentru a le dirija cu tact, spre un scop
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
și conducerea autoritară a clasei de către dascăl se răsfrânge negativ asupra elevilor. Când acesta propune și ordonă, când cere și dictează, umbrind cu totul elevii, îi conduce spre frustrare și dependență. O astfel de situație poate apărea și din cauza neîncrederii profesorului în capacitatea elevului de a se afirma. Astfel, în cazul unui elev care manifestă atitudini indezirabile, cadrul didactic nu le ia în considerare, făcând prognoze negative asupra perspectivelor de viitor ale sale, elevul începând să se descurajeze. O altă
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
copiilor, în plus față de cele primite de aceștia la școală. Aceleași efecte de hipersensibilizare, de modificări profunde în sfera vieții afective a elevului (concretizate în stări de irascibilitate, încăpățânare, temeri, neliniște, nesiguranță, etc) pot fi determinate și de atitudinile de neîncredere, admonestare și interdicții nejustificate, manifestate de către unii părinți, sau de răsfățul și îngrijorările excesive ale acestora. Este cunoscut faptul că exigența educativă nerațională determină la elevi sentimente de nesiguranță și neîncredere care se adâncesc, pe măsura lărgirii contactelor extrafamiliale ale
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
nesiguranță, etc) pot fi determinate și de atitudinile de neîncredere, admonestare și interdicții nejustificate, manifestate de către unii părinți, sau de răsfățul și îngrijorările excesive ale acestora. Este cunoscut faptul că exigența educativă nerațională determină la elevi sentimente de nesiguranță și neîncredere care se adâncesc, pe măsura lărgirii contactelor extrafamiliale ale acestora, ducând la devieri de conduită. De aici rezultă necesitatea ca părinții și educatorii să se identifice cu nevoile și aspirațiile elevului, pentru a le dirija cu tact, spre un scop
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
spori însă, prin efectul unor mecanisme recurente, atitudinea inadecvată a profesorului în cauză; această atitudine represivă din partea profesorului va amplifica tendințele, ascunse sau fățișe, de apărare sau de justificare ale elevului, creându-se astfel cercuri sau spirale pedagogice vicioase, de neîncredere și neînțelegere reciprocă, cu efecte din ce în ce mai grave și mai greu de înlăturat” (Rudică, 2006, p. 136). Posibilitatea de a cunoaște un copil este cu atât mai mare, cu cât elevul își va cunoaște mai bine educatorul
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
a materializat. Până în 838, a numit în funcții numeroși opozanți. Schimbările în administrație au fost realizate pe fondul frământărilor determinate de alegerile pentru Adunarea din toamna anului 837, care a dat câștig de cauză partidei domnești. La începutul anului 838, neîncrederea boierilor s-a accentuat. Mihail Sturdza a adus mereu la cunoștință puterii protectoare legăturile care existau între mișcările din cele două Principate (se avea în vedere mișcarea condusă de Ion Câmpineanu în Țara Românească). Autoritățile ruse nu au dat curs
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Moldova, decât pentru a împiedica o revoluție. Generalul era convins că dacă trupele ruse vor pleca și nu vor fi înlocuite de forță turcă suficientă, o revoltă violentă ar izbucni în Moldova, asemănătoare cu cea din Valahia. Duhamel își exprima neîncrederea în Imperiul Otoman, mai ales că trecuseră deja șase săptămâni de la evenimentele din Valahia și „până acum nu s-a făcut nimic pentru reprimarea mișcării”. El spunea: Totul mă face să am credința unei conveniențe manifestată între acțiunile guvernului otoman
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
cu Poarta , atunci intrarea trupelor ruse pe teritoriul Principatelor ar fi avut caracterul unei violări de teritoriu, a unui atentat la integritatea Imperiului Otoman, ceea ce ar fi dus la un război cu Poarta și cu celelalte puteri, care priveau cu neîncredere atitudinea impunătoare pe care Rusia o avea în zona Dunării. Nesselrode era convins de faptul că, odată cu restabilirea ordinii legale în Principate, trupele ruse se vor retrage și atunci vor fi reduse și cheltuielile, care, în mare parte, au fost
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
insucceselor școlare. Uneori însă în urma unor conflicte interpersonale, trăite intens în plan intern, poate duce la instalarea unor condiții afective nefavorabile adaptării școlare. Tulburările afective sunt variate iar cele mai frecvente, întâlnite în rândul elevilor cu dificultăți sunt: nesiguranța, teama, neîncrederea în forțele proprii, deprimare, tensiune emotivă, ostilitate față de copii și adulți. Gândirea acestor elevi este superficială iar atenția hipotenace, capacitatea de concentrare este slabă, mai ales în activități lungi care presupun efort voluntar. Ei nu suportă explicații lungi, obosesc repede
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
activitățile în colectiv; atenție manifestată doar în muncă individuală; - Memorie: memorează mai lent dar cunoștințele sunt păstrate pentru o perioadă lungă de timp; - Gândirea: capacitatea de a utiliza operațiile gândirii - medie;Limbajul: vocabular sărac, predomină monologul; Temperament: calm, sensibil, interiorizat, neîncredere în forțele proprii; - Dispoziții afective: tristețe atât la școală, cât și acasă; - Însușiri aptitudinale: după pierderea mamei rezultate slabe, rezolvă cu erori. c) Cauze pedagogice: - Preferă muncile individuale, activitățile care nu-1 solicită să vorbească. V. Aspecte particulare Pierderea mamei a
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
de la instinctele rele și să-l deprindă cu lucrurile pe care dorește să le obțină de la el, fără a-i altera valoarea genetică și calitățile native pe care, dimpotrivă, va trebui să le dezvolte. 2. Pentru a putea induce câinelui neîncrederea În persoanele străine, curajul de a ataca și reține, deprinderea de a semnala apariția persoanelor străine În gospodărie, este nevoie ca instructorul care Îndeplinește rolul unei persoane răufăcătoare să fie ea Însăși dotată cu anumite calități, printre care să predomine
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Îl cheamă pe nume, fără să-i arate vasul, până când Își Îndreaptă atenția sau pornește spre stăpân sau dresor. Deprinderea cu zgarda și lesa Începe imediat după Înțărcare. Primul contact al cățelului cu zgarda Îi trezește acestuia un sentiment de neîncredere și curiozitate, după care Începe să o miroase sau s-o roadă, motiv pentru care mai Întâi i se dă să se joace sau să roadă o zgardă veche și uzată. I se aplică după câteva zile zgarda de gât
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
în tradițiile și valorile lor poate să le ajute să-și dezvolte relațiile, și dorind să caute, ținând seama pe deplin de originalitatea și diversitatea pozițiilor și punctelor lor de vedere, posibilități de a-și uni eforturile pentru a depăși neîncrederea și a crește încrederea de a rezolva problemele care le separă și de a coopera în interesul umanității, Recunoscând indivizibilitatea securității în Europa, precum și interesul lor comun în dezvoltarea cooperării între ele și pretutindeni în Europa și exprimându-și intenția
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
puterea executivă cu un prim-ministru și intră astfel într-o structură de autoritate duală; • Președintele este independent de Parlament dar nu poate guverna singur; • Primul-ministru și cabinetul său sunt independenți de Președinte în măsura în care sunt supuși atât încrederii, cât și neîncrederii parlamentare și în măsura în care au nevoie de sprijinul unei majorități parlamentare; Structura de autoritate dualistă admite diferite echilibre și aranjamente de putere în interiorul executivului, astfel încât să subziste "autonomia potențială" a fiecărei componente a executivului. Pentru Sartori, semiprezidențialismul este mai bun decât
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]