3,358 matches
-
mijloacele ce-i permit firmei să progreseze spre obiectivele esențiale În condiții mai bune: dezvoltarea armonioasă și o mai strânsă legătură cu mediul actual și viitor. Strategia nu poate fi totalmente autonomă, voluntaristă, stabilită apriori. Criza actuală accentuează Încă acest neajuns. În aceste condiții, sarcina managerilor constă În: - trasarea câmpului de activitate optim pentru fiecare etapă de dezvoltare a firmei, În termenii nevoilor, segmentelor de piață, gamei produselor și serviciilor, În timp și spațiu, totodată compatibil cu resursele și potențialul actual
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
avea costuri de producție cât mai mici posibil, el introduce produsul În fabricație, reducând la maximum studiul prototipurilor și testarea produsului. Aparent, firma și-a atins obiectivul: produsul este lansat pe piață fără Întârziere și costul său standard este bun. Neajunsul este că firma nu a luat În considerare variabilele sociale. În lunile următoare, manageriatul constată creșterea sensibilă a absenteismului pe fluxul tehnologic și scăderea rapidă a vânzărilor noului produs. Testele CTC arată că produsul nou prezintă numeroase minusuri tehnico-economice și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
nefaste ale creșterii importante a prețurilor, chiar dacă elasticitatea cererii este mare. Williamson și-a finalizat modelul luând În considerare și alte elemente, cum ar fi puterea pieței Înainte de fuziune, evoluția costurilor, caracteristicile sectorului firmelor fuzionante, distribuția veniturilor și progresul tehnologiei. Neajunsul esențial al modelului lui Williamson Îl constituie neglijarea relațiilor intersectoriale. M. Porter identifică patru moduri În care noile segmente se dovedesc viabile pentru strategiile concentrării (Porter, 2001b, p. 256): Primul este cel prin care ajustarea devine mai ieftină. De exemplu
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
pentru firmele mici); poziționare privilegiată; alegerea circuitelor de distribuție; curbă de Învățare exclusivă; acces privilegiat la resurse rare; obstacole instituționale (de exemplu, brevete); profituri inițiale mari. Tabelul 7 - Tehnologia produselor, metode și strategii de bază Sursa: Porter (1986, p. 219). Neajunsurile rezervate precursorului vizează costul inovației și al riscului: - costurile inovației sunt diverse: educația clienților, dezvoltarea infrastructurilor etc.; - incertitudinea cererii; - modificările nevoilor clientului; - specificitatea investițiilor din prima generație; - discontinuități tehnologice; - imitarea cu costuri reduse. O problemă importantă este acordarea licențelor de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
care poate exista Între produsele dezvoltate În comun și produsele proprii unuia sau altuia dintre parteneri. O rezolvare pentru prima cauză este ca fiecare să realizeze o parte a produsului fără a cunoaște tehnologiile și procedeele aplicate de ceilalți parteneri. Neajunsul acestei soluții ar fi că limitarea transferurilor de tehnologie nu permite optimizarea competențelor tehnice de care dispun partenerii. b) Duplicarea sarcinilor Pentru obținerea economiilor de scară și a efectului taliei, organizarea În cadrul pseudoconcentrării trebuie să respecte o serie de condiții
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
scurt, inovațiile de substituție au determinat consecințe grave prin prelungirea agoniei vechiului capital fix. Structura arborescentă, cu multe niveluri ierarhice, a firmelor românești perpetuează barierele În calea comunicării, organizațiile devin rigide și nu pot Înfrunta schimbările. Pentru a evita aceste neajunsuri, se impune regândirea modalităților de stimulare a indivizilor În cadrul organizației. Nu vom putea atinge performanțe fără un aport considerabil din alte zone funcționale. Recompensele ar trebui să se bazeze pe contribuțiile ansamblului compartimentelor funcționale și nu numai pe succesele indivizilor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
tehnologică de mâine. De aceea, managerii noștri sunt mult mai dispuși să se angajeze În restructurări financiare susceptibile să revigoreze profiturile decât să-și asume riscul inovării tehnologice. Viziunea strategică românească, atât la macronivel, cât și la micronivel, are următoarele neajunsuri: • se bazează prea mult pe evoluțiile ușor previzibile, apropiindu-se mai degrabă de tehnicile bugetare decât de reflecția strategică; • este slab adaptată la schimbările bruște ce pot apărea În mediu; • neglijează factorii psihologici, devenind planificare tehnocratică. Tehnicile planificării bazate pe
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
transforma ideile noi În produse comercializabile, de termenele de livrare și de promptitudinea de a schimba produsul sau piața atunci când situația se modifică. De cele mai multe ori, reflecția strategică necesită informații de o complexitate deosebită, ceea ce conduce la reflecția de grup. Neajunsul constă În faptul că majoritatea managerilor nu știu să reflecteze decât individual. Nevoile clasice ale reflecției strategice se rezumă la diagnosticul activităților existente. Dar, Într-o perioadă a schimbărilor, problemele majore ale firmei devin inovația și proiectul creativ. Dacă firma
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
consultarea experților, brainstorming. Pentru tot mai mulți manageri, prognoza tehnologică trebuie să permită, Înainte de toate, identificarea evoluțiilor previzibile la nivelul tehnicilor de producție și precizarea caracteristicilor viitoarelor produse. Metodele utilizate În cadrul prognozelor economice sunt extrapolarea, corelația, metoda scenariilor, brainstormingul etc. Neajunsul important este că aceste prognoze economice sunt legate de politica de investiții și evoluția vânzărilor firmei. Aspecte precum evoluția costurilor de producție și ciclurile vieții produselor sunt rareori evocate. Previziunea economică privilegiază aspectele financiare (investiții) și comerciale (segmente de piață
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sunt conduși. Anunțând o nouă strategie, multe firme constată că resursele lor umane nu sunt bine distribuite, iar sistemele și programele de gestionare a resurselor umane funcționează În așa fel Încât strategia nu poate fi realizată (fig. 66). Un alt neajuns constant se referă la schema de implementare a strategiei și timpul pentru dezvoltarea priceperii tehnologice de a o realiza. În multe cazuri, aceasta din urmă necesită o perioadă de timp mai Îndelungată decât implementarea În sine a strategiei. Pentru a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
unei strategii. Stilul, tehnologia și resursele umane se schimbă rapid. Manageriatul trebuie să inspire firmei un sens al urgenței inexistent altădată. Majoritatea firmelor mici Întâmpină dificultăți În activitatea lor din cauza unor aspecte negative care afectează nefavorabil recuperarea investițiilor lor. Principalele neajunsuri ale managementului strategic al firmelor sunt: - Creșterea vânzărilor este considerată, invariabil, soluția pentru rezolvarea tuturor problemelor. Managerii, tentați de ideea Înregistrării venitului-limită, recurg la produse suplimentare, fiind convinși că nu vor fi afectate cheltuielile indirecte. - Analiza incompetentă a cheltuielilor pe
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
portofoliului firmei Pentru simplificarea raționamentului, considerăm că toate proiectele au aceeași valoare (V1= V2= ... = Vn+1). Efectul sinergic crește până În punctul B și corespunde regrupării a trei proiecte În valoarea cumulată V''. Trecând acest prag, avantajele regrupării sunt depășite de neajunsuri. Adăugarea proiectului 4 definește V'''. El asigură grupului un spor de valoare inferior valorii intrinseci a proiectului. Începând din punctul A, adăugarea unui proiect duce la scăderea valorii portofoliului firmei. Concret, lichiditățile suplimentare create nu sunt suficiente pentru acoperirea costurilor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Între subordonare, cooperare și competiție. Dezideratul național este un model economic de dezvoltare durabilă, cu rentabilitate structurală acceptabilă a activității productive, cu un stat coordonator, incitator și strateg. Viziunea strategică românească, atât la macronivel, cât și la micronivel, are următoarele neajunsuri: - se bazează prea mult pe evoluții ușor previzibile, apropiindu-se mai degrabă de tehnicile bugetare decât de reflecția strategică; - este slab adaptată la schimbările bruște ale mediului; - neglijează factorii psihologici, devenind planificare tehnocratică. Managerii români preferă analiza abstractă experienței concrete
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Este extrem de rar cazul în care elevii au sentimentul că au fost îndrumați să învețe pe cont propriu. 2. Predarea presupune învățarea. Această presupunere este evidentă în orice curriculum, în orice plan de lecție. Este cu atât mai evident acest neajuns când avem de-a face cu comitete și consilii universitare, încercând să decidă ce teme trebuie să „acopere” cursul. Așadar, ceea ce se „predă” sau se „acoperă” este ceea ce se învață. Oricine a încercat utilizarea unei metode pentru a dezvălui efectiv
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
să o confirme, de dragul unei viziuni asupra lumii care abia începând cu această carte câștigă maturitate. III. DIMITRIE CANTEMIR ȘI CULTURA ROMÂNĂ. PROBLEME DE APARTENENȚĂ Indiferent cât de obiective și de bine documentate ar fi, sintezele istorico-literare suferă de un neajuns care ține de natura lor didactică: ele sunt nevoite să opereze cu criterii temporale, să dispună cronologic fenomene culturale, opere, fragmente, rămășițe din opere finite imposibil de reconstituit, care adesea sunt simultane, nu succesive; să dispună la orizontală o realitate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pare a atinge, scuzată fie-mi ambiguitatea premeditată, climax-ul, Inorogul este pus în situația de a profita din plin de grațiile amețitoare ale tinerei. Dar să nu ne grăbim, ar fi păcat... Biruința are, în pofida perfecțiunii sale fizice, un neajuns: este sterilă. Hameleonul, ființă lipsită de sânge, care se hrănește cu aer, este și el devitalizat, deci tot steril. Vraja Apariului, mare meșter în ale farmecelor, o leagă pe juna nubilă, ca în Tristan și Isolda, de grotescul târâtor: În
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de la ale sale. Teorie veche, atitudine tipic medievală, din care lipsește însă sâmburele explicit creștin. Este, printre altele, una dintre cele mai coerente pledoarii etice din vechea noastră cultură. Șirul de pilde care urmează nu face decât să avertizeze asupra neajunsurilor, uneori fatale, la care conduce tentativa ființelor muritoare de a-și depăși "putințele și hotarăle firii". În numele acestui echilibru, Brehnacea pledează pentru liniște și pentru împăcare. Pledoaria sa finală recomandă aplanarea conflictelor și stipulează, chiar dacă nu răspicat, dreptatea Inorogului: Liliacul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
leșul neîngropat, deși Solon nu a lăsat nici un astfel de dispoziție și nu va atinge niciodată cadavrul. Și chiar se abține să bea dacă un om singur încearcă să aducă apă într-un canal, fiind sigur că va cauza un neajuns omului care se străduiește astfel dacă va fura din apa de care acesta are nevoie. Dar dacă mai mulți oameni irigă, se pare că șuvoiul este suficient și își ia partea din cupa prieteniei, ca să spunem așa, pe care ei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cultive valori morale care pentru celelalte animale rămân simple noțiuni abstracte. El nu este nici crud, nici viclean lipsit de scrupule, așa cum apare în unele fabule orientale, ci decis să lupte pentru adevăr și convins că slujirea acestuia răscumpără orice neajuns. Deși naratorul îl căinează ("Săracul Ciacalul, măcar că și el de viclean ieste lăudat, însă "cu bucățeaoa dulce a Vulpii înghiți și undița otrăvii amară"), animalul are suficient discernământ pentru a ști în ce se amestecă și care vor fi urmările
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ratei de dispariție a depozitului subcutan -metoda indirectă- sau prin dozările dinamice ale insulinemiei plasmatice, metoda directă (în această situatie secreția endogenă de insulină poate influența rezultatele). Farmacodinamica urmărește efectele metabolice (în primul rând pe cele asupra glicemiei) ale insulinelor. Neajunsurile pe care le-ar putea produce hipoglicemiile și acțiunea hormonilor de contrareglare au fost depășite odată cu punerea la punct a tehnicii menținerii euglicemiei prin perfuzia adaptată de glucoză (clamp-ul euglicemic) (5, 6). Prin această tehnică efectul insulinei exogene este
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
recunoscută oficial abia în 1231, existența ei este mult anterioară acestei date. Astfel, în 1155, când împăratul Frederic Barbarosa coboară în Italia, în apropierea orașului a fost întâmpinat de studenții și magiștrii din Bologna, care s-au plâns de numerose neajunsuri, dificultăți și vexațiuni la care erau supuși. Spirit cultivat, împăratul le-a emis un act prin care plasa studenții sub protecția imperială. „Acest act este un impresionant document, rarisim în genul său - în tot cursul istoriei -, de atentă considerație arătată
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
deși nu agresor de data aceasta. Neglijarea cauzată de ignoranță sau de un anumit context cultural care promovează conduite specifice în raporturile interumane (cum ar fi: raporturile dintre părinți și copii, dintre partenerii de cuplu) poate provoca victimei la fel de multe neajunsuri ca și agresiunile violente. Un important aspect al definirii violenței este cadrul cultural. Reprezentarea socială cu privire la violență, specifică unei anumite culturi influențează recunoașterea violenței, raportarea față de ea, tolerarea sau chiar promovarea ei. într-un articol din 2004, Peter Fonagy, vorbind
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se creează acel spațiu de reflecție asupra actului medical, în care personalul medical să se poată recunoaște, exprima fără teama de oprobiu și să își conștientizeze momentele și gesturile de scădere a capacității profesionale de îngrijire a bolnavului. Unul dintre neajunsurile responsabile de evenimentele descrise mai sus este lipsa unui spațiu de reflecție a personalul medical, în unitățile de sănătate publică din România. în astfel de spații, profesioniștii sănătății ar putea conștientiza analogia dintre durerea fizică și cea psihică a pacientului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
factori protectivi, de mediu și individuali, care pot fi luați în calcul pentru a gândi soluții, din perspectiva rezilienței asistate. A planifica soluții este un comportament de coping cu potențial de a spori eficiența adaptării. Soluțiile planificate însă au adesea neajunsul de a rămâne circumscrise cadrului spațio-temporal în care se manifestă problema și deci de a-și pierde din eficiență (Suedfeld, 1997). Poate că abia acum, la 20 de ani de la încheierea comunismului, există oportunitatea manifestării „ciclului generațional al memoriei”(Eyerman
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se aruncau de atâtea ori până se acoperea deficitul visteriei". Astfel, în cartea sa de apărare a argaților Episcopiei, Mihai Racoviță la 1708, ordonă boierilor și slujitorilor domnești din ținutul Fălciului: „după aceste trei rânduele ce s-au scos pentru neajunsul birului, să le dați bună pace de toate dările și angăriile de acum înainte căci s-au ras și din vistierie". Deci, gata cu îndestularea birului, căci visteria nu mai avea datorii, s-ar înțelege din ceea ce spunea Mihai Racoviță
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]