3,535 matches
-
acela de a lupta împotriva nimicirii libertăților și culturilor sale. În raport cu Neantul, împotriva Neantului se poate regenera sursa voinței de a trăi și se poate genera o voință de a trăi europeană. Sîntem impulsionați să fondăm cetățenia noastră europeană în raport cu Neantul. Mai mult, trebuie să recunoaștem rolul istoric pozitiv al Neantului. Dacă această cursă spre obținerea hegemoniei împinge superputerile spre cursa nebună a acumulării de arme de distrugere, teama de distrugere le silește să aibă înțelepciunea de a evita folosirea lor
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
În raport cu Neantul, împotriva Neantului se poate regenera sursa voinței de a trăi și se poate genera o voință de a trăi europeană. Sîntem impulsionați să fondăm cetățenia noastră europeană în raport cu Neantul. Mai mult, trebuie să recunoaștem rolul istoric pozitiv al Neantului. Dacă această cursă spre obținerea hegemoniei împinge superputerile spre cursa nebună a acumulării de arme de distrugere, teama de distrugere le silește să aibă înțelepciunea de a evita folosirea lor, iar această teamă reciprocă a stăvilit pînă în prezent cel
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
împinge superputerile spre cursa nebună a acumulării de arme de distrugere, teama de distrugere le silește să aibă înțelepciunea de a evita folosirea lor, iar această teamă reciprocă a stăvilit pînă în prezent cel de-al treilea război mondial. Astfel, Neantul este singurul care poate controla necontrolatul, adică Puterea absolută a statelor care, pa-ranoice prin natură, nu admit nici un control, și în primul rînd a statelor super-puteri deținătoare de Arme absolute. Acum Neantul controlează Universul, și plecînd de la acest control, și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
prezent cel de-al treilea război mondial. Astfel, Neantul este singurul care poate controla necontrolatul, adică Puterea absolută a statelor care, pa-ranoice prin natură, nu admit nici un control, și în primul rînd a statelor super-puteri deținătoare de Arme absolute. Acum Neantul controlează Universul, și plecînd de la acest control, și mulțumită lui, putem încerca să luptăm împotriva nimicirii noastre. Deposedarea Amenințarea care plutește asupra noastră este deopotrivă difuză, incertă și inedită. Este difuză pentru că nu există nici cristalizare, nici amplificare progresivă a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
improbabilitatea, iminența pericolului aservirii sau conflictului nuclear, ca să nu mai vorbim de pericolele care țin de evenimente aleatorii care ar putea avea loc în URSS, Statele Unite, la noi și în noi. Este inedită pentru că aservirea generalizată este de necrezut, iar Neantul este de neconceput. Realitatea totalitarismului este foarte greu de înțeles de către cei care nu l-au trăit, iar natura sa, chiar dacă este accesibilă înțelegerii noastre, continuă să facă obiectul unor controverse teoretice nesfîrșite. Cît despre amenințarea termonucleară, aceasta depășește puterea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
civilizate. Această umbră nu se va risipi decît sub efectul unor evenimente imposibil de prevăzut la ora actuală. Totalitarismul va fi poate depășit chiar acolo unde părea să domnească pentru veșnicie. Însă spectrul său va rămîne, așa cum va rămîne spectrul neantului chiar și după eventuala distrugere a bombei. În final, ne vedem nevoiți să ne asumăm mai mult decît riscul morții, și anume riscul Neantului; mai mult decît riscul înfrîngerii, și anume riscul înrobirii. Nici unul dintre aceste dezastre nu este cert
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
acolo unde părea să domnească pentru veșnicie. Însă spectrul său va rămîne, așa cum va rămîne spectrul neantului chiar și după eventuala distrugere a bombei. În final, ne vedem nevoiți să ne asumăm mai mult decît riscul morții, și anume riscul Neantului; mai mult decît riscul înfrîngerii, și anume riscul înrobirii. Nici unul dintre aceste dezastre nu este cert. Însă riscul lor este imposibil de înlăturat; trebuie așadar să fim în stare să ne asumăm, în condițiile inumane și supraumane ale veacului nostru
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
măcar o singură dată, alternativa ripostei: "Libertate sau moarte". Reposedarea Problema voinței de a fi europene este pusă. Unde să afli voința de a avea această voință dacă nu în voința de a trăi atunci cînd te confrunți cu perspectiva Neantului? Jaspers voia ca "Europa să meargă să-și caute salvarea în neputința sa". Să spunem mai curînd că ar trebui să poată transforma în sens invers ceea ce provoacă neputința în ceea ce provoacă voința. În mod paradoxal, amenințarea infinită, care ar
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și voința specifică de a salvgarda identitatea rusă. Astfel, efervescența culturală a devenit intensă pretutindeni sub efectul represiunii culturale devenite mai puțin intensă; contrar aparențelor, cultura europeană nu se află nicidecum în declin în Est: aici ea se regenerează. Înfruntarea Neantului Redescoperirea unei integrități europene în Est nu exclude un integrism european: în Mitteleuropa*, unii îi refuză Rusiei, considerată asiatică, dreptul de cetate europeană; alții, din Rusia, o percep pe aceasta ca reprezentînd adevărata apărare a Europei împotriva Asiei, considerîndu-se astfel
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
al intelectualilor deveniți Călăuze active ale noii conștiințe europene. Noua credință este foarte diferită de Credința lui Saul. Ea nu are nici Mesia, nici Salvare pămîntească. Ea reclamă Salvarea în sensul literal al termenului: salvgardarea. Ea suferă în sine prezența Neantului. Recurgerea la o gîndire care să înfrunte Neantul cu curaj, iată mesajul viu al nihilismului, produs ultim al aventurii spiritului european, iată consecința ultimă a pierderii fundamentelor, punct final al încercării disperate de a afla o Certitudine primordială. Aici, însă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
europene. Noua credință este foarte diferită de Credința lui Saul. Ea nu are nici Mesia, nici Salvare pămîntească. Ea reclamă Salvarea în sensul literal al termenului: salvgardarea. Ea suferă în sine prezența Neantului. Recurgerea la o gîndire care să înfrunte Neantul cu curaj, iată mesajul viu al nihilismului, produs ultim al aventurii spiritului european, iată consecința ultimă a pierderii fundamentelor, punct final al încercării disperate de a afla o Certitudine primordială. Aici, însă numai cu condiția să se alăture raționalității critice
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cursul vieții noastre un "Eu" care se găsește în centrul culturii noastre individualiste, așa cum nu putem dori nici să scăpăm de reîncarnări în care nu credem. Însă putem extrage din mesajul prințului Gautama îndemnul de a nu ne feri de neant sau de suferință. În realitate, sîntem astăzi somați să înfruntăm acest Neant care ne înspăimîntă și de care ne-au făcut să ne înspăimîntăm și mai mult religiile Mîntuirii. Trebuie să îl înfruntăm deoarece noi, Europenii, am fost aduși la
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
individualiste, așa cum nu putem dori nici să scăpăm de reîncarnări în care nu credem. Însă putem extrage din mesajul prințului Gautama îndemnul de a nu ne feri de neant sau de suferință. În realitate, sîntem astăzi somați să înfruntăm acest Neant care ne înspăimîntă și de care ne-au făcut să ne înspăimîntăm și mai mult religiile Mîntuirii. Trebuie să îl înfruntăm deoarece noi, Europenii, am fost aduși la porțile nihilismului pe căile filozofiei noastre și am fost aduși la porțile
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cele din urmă marginalizată, vasalizată, helvetizată, elenizată, atomizată. Discursul-catastrofă și discursul-euforie sînt la fel de iluzorii. Înainte de a face planuri și paraplanuri, trebuie să înscriem incertitudinea în gîndirea noastră, să împletim riscul cu șansa în spiritul nostru, să punem pariul vieții în fața neantului. În această incertitudine, avem cel puțin certitudinea că a început o nouă metamorfoză a Europei. Pentru a înțelege ce este o metamorfoză, să ne gîndim la cea care transformă o omidă în libelulă. Omida s-a închis în crisalidă. Deodată
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
magistru. Îndeobște, se afirmă că prelecțiunile au constituit fundament, condiție de posibilitate pentru înființarea Societății "Junimea". Pe lângă acest aspect, ele au mai reprezentat ceva: un fel de "aruncare a mănușii", "provocare la duel", început al unei lupte aproape sisifice cu neantul, "confuzia unor tendințe lipsite de prințip", cu "mișcările nesănătoase", cu "falsitatea și pretențiile necoapte ale istoricilor, filologilor și jurnaliștilor noștri în marea lor majoritate". Critica în literatură, lupta împotriva etimologiștilor în limbă și teoria formelor fără fond în ideologia culturii
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
întregul este întrerupt: "But Urizen laid în a stony sleep / Unorganiz'd, rent from Eternity" (E: 74). "Cei Eterni", care traduc rafinată idee blakeană de "identitate divină", meditează asupra destinului ego-ului și ajung la concluzia că acesta, asimilat țărânei, deci neantului, poate și trebuie să dispară. Faptul este un corolar al tezei că identitatea supremă (care este și finalitatea lui Blake din ipostază de artist vizionar) caută integrarea, nu insularitatea, astfel că ea se vede constrânsa să respingă tentativele repetate ale
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
un egocentric care se caută pe sine în sine, dar mai ales în ceilalți. Obsesia despre care vorbeam este trăită cu un acut sentiment al ireversibilului și de aici lupta de a fixa ceea ce dispare prea repede, o luptă cu neantul în cele din urmă. În esență, Sandu suferă de boala omului modern care se traduce printr-o angoasă ce vine din disoluția eului în urma fragmentării sale excesive. Dedublarea este în fapt o multiplicare continuă: „Am de atâtea ori impresia că
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
indubitabil la conștiința nonsensului existenței. Că ne-am pierdut cu toții inocența odată cu Înaintarea În vârstă, acea stare de pace și liniște și că ea este de neredobândit, o știm cu toții. Rămâne așadar să descoperim că generator de angoasă este doar neantul despre care n-avem știință la vârsta inocenței. A avea credință Înseamnă Însă a spera, după cum a nu avea credință Înseamnă a dispera. Omul credincios are conștiința nevinovăției, a păcătui și a crede În iertare. Deci condiția angoasei existențiale poate
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
În scrierile lui Sartre, de exemplu, unde conceptul de nihilism nu este folosit ca atare, se remarcă pretutindeni prezența unei atitudini nihiliste explicite, uneori aproape ostentative. Acest lucru este valabil mai ales pentru scrierile din perioada existențialistă. În Ființa și neantul (1943) ale cărei intuiții sunt pregătite și însoțite de o copioasă producție literară, în cadrul căreia se distinge prin atmosfera nihilistă evocată romanul filozofic Greața (1938) nimicul și negativitatea se află în centrul argumentării, având o funcție determinantă în efortul de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
în majoritatea lor, un pronunțat caracter problematic ce rezultă din abordarea permanentă a unor teme existențiale ca: timpul, moartea, iubirea, istoria (,,Dacă numai moartea ne îngăduie să ieșim din Timp și din Istorie, nu ieșim, de fapt, nicăieri; regăsim doar neantul...” - vol.I, p.157). De fapt Ștefan Viziru emite asemenea ,,axiome” pe tot parcursul romanului, indiferent de interlocutorul pe care îl are într-un moment sau altul. Ele sunt efectul imediat al chinuitoarelor căutări interioare ale personajului, sunt răspunsurile generalizate
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
faptul că imaginarul nu reconstituie realitatea, acesta reprezentând "în fiecare moment sensul implicit al realului"101. În opinia lui Sartre, doar conștiința care percepe poate reda realitatea și niciodată conștiința care imaginează, iar, în afara percepției, realul nu este decât un neant. Intenționalitatea conștiinței de a forma o imagine generează un proces prin care lumea reală este redusă la neant, idee formulată de Sartre sub influența fenomenologiei. Astfel, obiectele pe care conștiința și le imaginează nu sunt cele percepute de aceasta, întrucât
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
lui Sartre, doar conștiința care percepe poate reda realitatea și niciodată conștiința care imaginează, iar, în afara percepției, realul nu este decât un neant. Intenționalitatea conștiinței de a forma o imagine generează un proces prin care lumea reală este redusă la neant, idee formulată de Sartre sub influența fenomenologiei. Astfel, obiectele pe care conștiința și le imaginează nu sunt cele percepute de aceasta, întrucât ele au o existență de sine stătătoare și îl îndepărtează pe individ de lumea reală. Conștiința imaginativă trebuie
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
le imaginează nu sunt cele percepute de aceasta, întrucât ele au o existență de sine stătătoare și îl îndepărtează pe individ de lumea reală. Conștiința imaginativă trebuie să se raporteze la o anumită irealitate, în sensul în care să conceapă neantul realității. Problema corespondenței dintre imagine și realitate este întâlnită în viziunea asupra adevărului, conturată de Ludwig Wittgenstein, conform căruia "adevărul sau falsitatea imaginii stă în concordanța sau neconcordanța sensului ei cu realitatea"102, întrucât adevărul unei propoziții poate fi verificat
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
prima vedere și altul în raport cu mine aceasta este tocmai maniera Aceluiași." (Ibidem). 426 Pentru Lévinas, totalitatea se retrage în fața Celuilalt, întrucât apare transcendența, pe care o abordează din perspectiva infinitului: "Poate că non-cunoașterea unde începe cunoașterea filosofică nu coincide cu neantul pur și simplu, ci doar cu neantul de obiecte. Fără a substitui eshatologia filosofiei, fără a 'demonstra' filosofic 'adevărurile' eshatologice, se poate regăsi plecând de la totalitate o situație în care totalitatea se sparge, această situație condiționând totalitatea însăși. O asemenea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este tocmai maniera Aceluiași." (Ibidem). 426 Pentru Lévinas, totalitatea se retrage în fața Celuilalt, întrucât apare transcendența, pe care o abordează din perspectiva infinitului: "Poate că non-cunoașterea unde începe cunoașterea filosofică nu coincide cu neantul pur și simplu, ci doar cu neantul de obiecte. Fără a substitui eshatologia filosofiei, fără a 'demonstra' filosofic 'adevărurile' eshatologice, se poate regăsi plecând de la totalitate o situație în care totalitatea se sparge, această situație condiționând totalitatea însăși. O asemenea situație este strălucirea exteriorității sau a transcendenței
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]