4,430 matches
-
Catedrala sau Secolul Luminilor, ca să citam doar câteva din operele de referință ale vremii 33. Scriitorii boom-ului se dedică temelor istorice, cu precădere apărând figură dictatorului. De exemplu, Carlos Fuentes, în Terra nostră (1975), critică folosirea istoriei în legitimarea nedreptății prezentului, paraguayanul Augusto Roa Bastos ridiculizează documentarea istorică și explorează figură conducătorului José Gaspar din Franța că o metaforă la adresa dictaturii lui Stroessner, în Yo, el Supremo (1974 Eu, Supremul); în 1975, García Márquez parodia vorbăraia goală a conducătorilor în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
revoluția cubaneza, insă boom-ul nu a fost decât o operațiune politică, pe lângă una literară și de publicitate, ceea ce a dus că, de multe ori, să se considere că literatura latino-americană a început o dată cu acest boom, ceea ce Sábato consideră o nedreptate, pentru că "nici Roberto Arlt, nici Borges, nici Marechal, nici Bioy Casares, nici Mallea nu au început o dată cu acea mediatizata bubuitura, după cum, în alte țari de pe continent, s-a întâmplat același lucru: nici Arguedas în Perú, nici Carpentier în Cuba, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
sunt ființele umane. Jurnalistă Alejandra Dahía îl întreabă dacă în ultima vreme s-a schimbat ceva în relația sa cu Dumnezeu. Răspunsul lui Sábato este categoric: "Nu. Eu mereu am căutat Absolutul. Asta am făcut mereu. Nu am acceptat niciodată nedreptatea și, pentru mine, faptul că un copil moare de foame, pune sub semnul întrebării existența lui Dumnezeu"37. Regăsim în această atitudine a lui Sábato admirația sa față de Sartre, care, în aprilie 1964, și-a renegat opera de ficțiune, spunând
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
lasă-n urma tragedia antică a lui Shakespeare. Și aceasta în Balcani!"6. Cu un parcurs biografic comparativ cu cel al lui Cioran, Sábato, la șaisprezece ani, începe să intre în legătură cu grupuri anarhiste și comuniste, "pentru că nu am suportat niciodată nedreptatea socială și pentru că aveam colegi care erau fii de muncitori, de imigranți socialiști"7, cu care pierdea nopți întregi, dezbătând probleme sociale. Despre perioada să de aderare la idealurile comuniste și apoi la anarhism, aflăm de la personajele sale, printre care
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
superioară din rândul semenilor, refuzând cu dispreț să îi mai dea lecții omului, "sortit, oricum, a nu învață niciodată din greșeli", Sábato, justițiar social, nu s-a retras din lume, ci s-a angajat, declarându-și fățiș lupta contra oricărei nedreptăți sociale și, în același timp, avertizându-l solidar pe om asupra pericolului îndepărtării acestuia de esență: "În mod tragic, omul pierde comunicarea cu ceilalți și recunoașterea lumii care îl înconjoară, desi numai aici își pot da mâna iubirea, gesturile supreme
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de ce și pentru ce am trăit și suferit, am visat, scris, pictat sau, pur și simplu, am reparat scaune... Poate că așa pot ajuta să găsim un sens transcendental în această lume plină de orori, de trădări și invidii, de nedreptăți, de tortúri și genociduri. Dar și de păsări care imi încălzesc sufletul când le ascult ciripitul în zori de zi, sau când bătrânul meu motan mi se așează pe genunchi, sau când mă uit la flori, de multe ori atât
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
foame, cu tot dreptul, trebuie pus în rândul ucigașilor”<footnote Idem, Omilia cu prilejul secetei urmată de foamete, 7, P.G., XXXI, 321. footnote>. Deci, acest om este, după Sfântul Vasile, un nedrept și un lacom, un tâlhar public, care face nedreptate tuturor acelora a căror sărăcie ar putea-o alina, însă nu o face. În concepția Sfântului, nimeni nu trebuie să uite sau să amâne aceste fapte ale milei creștine, ci fiecare să facă din durerea semenului său durerea sa: „Dacă
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
de dreptate, una dintre ele fiind cea distributivă 2, pe care o definea drept "raportarea la un merit"3. În esență, ea constă, așadar, în împărțirea bunurilor conform meritelor diferitelor persoane, în a răsplăti pe fiecare după merit. În practică, nedreptatea distributivă survine, sublinia Aristotel, atunci când "cel ce comite nedreptatea deține din bunul distribuit o parte mai mare, iar cel nedreptățit o parte mai mică decât i se cuvine"4. În filosofia moral-politică contemporană, începând mai ales o dată cu John Rawls, dreptatea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
pe care o definea drept "raportarea la un merit"3. În esență, ea constă, așadar, în împărțirea bunurilor conform meritelor diferitelor persoane, în a răsplăti pe fiecare după merit. În practică, nedreptatea distributivă survine, sublinia Aristotel, atunci când "cel ce comite nedreptatea deține din bunul distribuit o parte mai mare, iar cel nedreptățit o parte mai mică decât i se cuvine"4. În filosofia moral-politică contemporană, începând mai ales o dată cu John Rawls, dreptatea distributivă este definită de obicei ca distribuție corectă din
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
exemplu, Nancy Fraser nu pot fi conceptualizate în mod adecvat ca cereri la redistribuție (economică), ci doar ca cereri la recunoaștere (culturală). În orice caz, ele nu pot fi rezolvate prin măsuri redistributive, de vreme ce nu sunt un simplu epifenomen al nedreptăților economice. Nedreptățile care au condus la izbucnirea lor nu sunt nedreptăți cauzate în primul rând de ordinea economică a societăților occidentale (piața liberă), ci de patternurile (sau stereotipurile) culturale dominante ale acestora (patternuri precum, de pildă, androcentrismul, rasismul, homofobia și
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Fraser nu pot fi conceptualizate în mod adecvat ca cereri la redistribuție (economică), ci doar ca cereri la recunoaștere (culturală). În orice caz, ele nu pot fi rezolvate prin măsuri redistributive, de vreme ce nu sunt un simplu epifenomen al nedreptăților economice. Nedreptățile care au condus la izbucnirea lor nu sunt nedreptăți cauzate în primul rând de ordinea economică a societăților occidentale (piața liberă), ci de patternurile (sau stereotipurile) culturale dominante ale acestora (patternuri precum, de pildă, androcentrismul, rasismul, homofobia și heterosexismul etc.
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
cereri la redistribuție (economică), ci doar ca cereri la recunoaștere (culturală). În orice caz, ele nu pot fi rezolvate prin măsuri redistributive, de vreme ce nu sunt un simplu epifenomen al nedreptăților economice. Nedreptățile care au condus la izbucnirea lor nu sunt nedreptăți cauzate în primul rând de ordinea economică a societăților occidentale (piața liberă), ci de patternurile (sau stereotipurile) culturale dominante ale acestora (patternuri precum, de pildă, androcentrismul, rasismul, homofobia și heterosexismul etc.). Or, nedreptățile culturale nu pot fi remediate doar printr-
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
au condus la izbucnirea lor nu sunt nedreptăți cauzate în primul rând de ordinea economică a societăților occidentale (piața liberă), ci de patternurile (sau stereotipurile) culturale dominante ale acestora (patternuri precum, de pildă, androcentrismul, rasismul, homofobia și heterosexismul etc.). Or, nedreptățile culturale nu pot fi remediate doar printr-o politică redistributivă, ci numai prin măsuri care includ și o politică echitabilă de recunoaștere culturală. În aceste condiții, a argumentat Fraser, dreptatea distributivă (economică) trebuie concepută ca reprezentând, alături de echitatea în recunoaștere
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
legile și instituțiile, oricât de eficiente sau de bine organizate ar fi, trebuie să fie reformate sau abolite dacă sunt nedrepte (...). Singurul fapt care ne permite să acceptăm o teorie eronată este lipsa uneia mai bune; în mod analog, o nedreptate este tolerabilă numai când este necesară pentru a evita una și mai mare. Fiind cele dintâi virtuți ale activităților umane, adevărul și dreptatea nu admit niciun fel de compromis"25. Teza primatului dreptății ca virtute a instituțiilor sociale nu este
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
fie nivelul de furnizare al serviciilor medicale la care cetățenii trebuie să beneficieze de acces egal? Conform acestei concepții, filosofii nu pot oferi și nici nu ar trebui să încerce să ofere decât criterii generale de evaluare a dreptății sau nedreptății unui sistem de îngrijiri medicale, nu și de indicații precise referitoare la pachetul de servicii medicale pe care o societate trebuie să îl furnizeze, în numele dreptății, cetățenilor săi. Astfel de lucruri nu pot fi stabilite în mod abstract de către filosofi
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
o fac. Din perspectiva egalității oportunităților, acest fapt este important pentru că funcționarea normală tipică speciei poate influența mărimea ariei normale de oportunități a unui individ în cadrul societății. Însă, legătura între oportunități și funcționarea normală nu poate întemeia distincția riguroasă între nedreptatea dezavantajelor naturale aduse de starea precară de sănătate și echitatea dezavantajelor naturale create de lipsa talentelor și abilităților pentru că talentele naturale pot influența la fel de decisiv mărimea ariei normale de oportunități ale unui individ ca și funcționarea normală, tipică speciei"28
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
perspectiva suficientismului, irelevante pentru evaluarea dreptății sociale. Suficientismul nu este preocupat dacă anumite persoane o duc mai rău decât altele, ci de ajutorarea celor care trăiesc sub standardele suficienței sau decenței. O dată ce aceștia din urmă au destul, nu există nicio nedreptate în existența inegalităților economice în cadrul societății. Altfel spus, nu există nicio nedreptate în faptul că unii membri ai societății posedă mai mult decât minimul decent, atâta vreme cât acesta din urmă este asigurat tuturor celor care posedă cel mai puțin. Pentru suficientiști
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
anumite persoane o duc mai rău decât altele, ci de ajutorarea celor care trăiesc sub standardele suficienței sau decenței. O dată ce aceștia din urmă au destul, nu există nicio nedreptate în existența inegalităților economice în cadrul societății. Altfel spus, nu există nicio nedreptate în faptul că unii membri ai societății posedă mai mult decât minimul decent, atâta vreme cât acesta din urmă este asigurat tuturor celor care posedă cel mai puțin. Pentru suficientiști, egalitarienii transformă egalitatea distributivă într-un fetiș. Problema reală a dreptății sociale
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
drepturile universale, care sunt atribuite tuturor persoanelor, drepturile speciale sunt drepturi acordate sau recunoscute doar pentru anumiți indivizi sau grupuri. Acordarea unor drepturi speciale la îngrijiri medicale este justificată, în opinia lui Buchanan, fie ca modalitate de rectificare a unor nedreptăți instituționale trecute sau prezente față de anumite grupuri sociale (precum americanii de culoare sau americanii nativi), fie ca modalitate de a-i compensa pe cei care au suferit efecte nocive nedrepte sau au fost expuși unor riscuri de sănătate în urma unor
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
de a acorda o atenție specială și determinanților socio-economici în teoretizarea dreptății în sănătate este una care trebuie salutată. Ea reprezintă, fără îndoială, un pas necesar pentru sporirea gradului nostru de înțelegere și evaluare cât mai comprehensivă a dreptății și nedreptății în sănătate. Dreptatea în sănătate nu poate fi considerată în mod legitim drept echivalentă cu echitatea în distribuția serviciilor medicale. În același timp, însă, nu trebuie nici să subestimăm rolul și importanța dreptății în distribuția acestor servicii. Faptul că accesul
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Irak - 23% din populație, în Siria - 7%), precum și continuității teritoriale a spațiului de locuire, despărțit de frontierele statelor menționate, kurzii și-au păstrat o conștiință identitară deosebit de puternică, dar și un acut sentiment de frustrare, persecuție și neîmplinire națională, realizând nedreptatea istorică pe care au suferit-o. Bine organizați în diverse structuri regionale (organizații etnice, partide, asociații) și sprijiniți sistematic de o diasporă foarte activă, kurzii din Irak și Siria exploatează orice moment de slăbiciune al regimurilor din cele două state
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
înțelegerea greșită a mitului treimii și a simbolului său central, "încarnarea". În ciuda diversității teologiilor lor, punctul comun al tuturor bisericilor desprinse de biserica de la Roma este interpretarea greșită a mesajului salvării, considerat drept promisiunea unei învieri individuale după moarte, unde nedreptatea care domnește pe pămînt ("valea plîngerii") va fi înlocuită de o justiție transcendentă total diferită de cea umană, căci atît răsplata cît și pedeapsa sînt exaltate exagerat într-o viață veșnică în Cer sau în focul Infernului. Dispariția credințelor dogmatice
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
copilăria omenirii asupra combativității elanului. Era mitică se caracterizează prin două forme principale ale credinței în nemurire. Mitul creștin imaginează nemurirea ca fiind unirea definitivă a lui Dumnezeu cu Sufletul (răsplata eternă) sau separarea veșnică (viața în infern, pedeapsa eternă). Nedreptatea caracterului exagerat al recompensei și al pedepsei dispare dacă înțelegem ca veșnicia nu este o desfășurare temporală prelungită în infinit, ceea ce redă imaginii metafizice semnificația ei veritabilă: mister insondabil. Cealaltă formă a imaginii metafizice, reprezentată de mitul hindus, are la
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
o consolare în credință și într-o justiție după moarte. Nu a existat tentativa de avansare a unei pseudo-dovezi a existenței personale a lui Dumnezeu,pretextîndu-se în cerc vicios că trebuie neapărat să existe un Dumnezeu real care să compenseze nedreptățile vieții temporale prin dreptatea unei vieți după moarte? Imaginea metafizică a unei justiții transcendente nu ar avea nici o bază fără realitatea justiției imanente, fără faptul că răsplata și pedeapsa se realizează în timpul vieții atît pe plan individual, cît și pe
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
prin dreptatea unei vieți după moarte? Imaginea metafizică a unei justiții transcendente nu ar avea nici o bază fără realitatea justiției imanente, fără faptul că răsplata și pedeapsa se realizează în timpul vieții atît pe plan individual, cît și pe plan social. Nedreptățile manifeste ale vieții sociale constituie cauza cea mai frecventă a nemulțumirilor. Fiecare individ are tendința de a se plînge de nedreptatea tuturor celor din jur, acuzîndu-i de comportare nedreaptă și considerîndu-se totodată singurul corect. Oricare ar fi cauzele întîmplătoare și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]