4,685 matches
-
geto-daci) se pare că îl adorau pe Zeul Mitra după ritualuri similare / premergătoare creștinismului; ori Kahina-Dahina era o războinică ce călărea pe un cal. Cu privire la paralela între religia zal-moxiană și religia creștină, Mircea Eliade remarcă concludent că “Nemurirea getică devine nemurire creștină...” iar Simion Mehedinți precizează că strămoșii noștri autohtoni geto-daci au fost “pe jumătate creștini înainte de a se fi ivit Hristos pe pământ”. Cu multe secole înainte de Nașterea Domnului, pe plăcile de aur și pe cele de plumb de la Sinaia
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]
-
paradise de-adâncuri și-nțeles. Nu planuri înclinate le sunt stânjenire, nu aripa sufletului le bate obosită; urcușului, pe margine, câte-o oprire, surprind spectrul la culoarea potrivită. Pe unde trec ei, pământul devine rai, zboruri descind și-i nimbează nemurirea; câmpiile și munții încep să prindă grai, bucuria le înflorește-n timp devenirea. Și atunci când, singuri, urieșesc destine, iar flacăra cunoașterii le bântuie și-n os; din stăruintă și nesupuneri tot mai line oamenii îsi rotunjesc un vis frumos. Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
paradise de-adâncuri și-nțeles.Nu planuri înclinate le sunt stânjenire,nu aripa sufletului le bate obosită;urcușului, pe margine, câte-o oprire,surprind spectrul la culoarea potrivită.Pe unde trec ei, pământul devine rai,zboruri descind și-i nimbează nemurirea;câmpiile și munții încep să prindă grai,bucuria le înflorește-n timp devenirea.Și atunci când, singuri, urieșesc destine,iar flacăra cunoașterii le bântuie și-n os;din stăruintă și nesupuneri tot mai lineoamenii îsi rotunjesc un vis frumos.... XI. OMUL
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
adevărat ei înșiși, împliniți și fericiți este această zestre lăsată cu limbă de moarte de părinții lor. Încearcă, acești rătăciți, într-un târziu, să-i cinstească pe cei care au făcut multe, multe sacrificii materiale, spirituale și au ajuns la nemurire, prin fiii lor, lăsându-ne nouă, astăzi, să purtăm cu mândrie și cinste tricolorul românesc: - roșu reflectă pe o parte interzicerea oricărui neam care vine cu gând rău, ascuns, asupra patriei noastre, iar pe de altă parte trecutul, un trecut
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
-l inspirăm! ). Tinerețea veșnică se va dobândi prin hrana de la mama natură și prin fericirea izvorâtă din ritualul dăruirii și unității fraților din jurul mesei), limba, dar nevăzut și simțit de fiecare român în parte de la naștere la trecerea lui în nemurire, cultura bogată în tradții, obiceiuri unice în lume și transmisă din generație în generații prin legi nescrise și necercetate. Un glas străbun, purtat peste veacuri, răsună din depărtare, aducând o notă de optimism urmașilor, urmașilor săi. Povețile înscrise în sufletul
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
răzbate din zori spre asfințituri, Călătorește pașnic în vremi spre nicăieri, ( Nu are opintire sau clipe de odihnă ) Constantă și divină, cu ierni sau aspre veri. Simt... Undeva, departe atomul se sfărâmă, Se înconvoaie timpul, materia e vis... Pășesc spre nemurire, în propria-mi neființă, Structuri atemporale de amalgam încins. Memoria erupe... Ce nu a fost se-ntoarce.. Nu văd îngeri sau diavoli, arhangheli sau prooroci, Dinspre-nceputuri lude, spre clipe noi, prodige, Pe aripi largi de fluturi ne poartă inorogi
CĂLĂTORUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376185_a_377514]
-
și un cetățean serios al patriei. Un centru de cercetare interdisciplinară al A.D.R. îi va purta numele, iar un premiu Mărioara Godeanu va fi acordat periodic unor continuatori ai cercetărilor sale interdisciplinare în semn de pioasă aducere aminte întru nemurirea spiritului ei însetat de cunoaștere. Editura DacoRomână îi va publica lucrarea pe care autoarea o pregătea pentru posteritate. Dumnezeu să o odihnească în pace! ------------------------------------------------------------- București, nr.7 din 21 august 2014 (10 014 după Calendarul dacoromânilor) pentru SENATUL FUNDAȚIEI ACADEMIA
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
plânge că o Doamnă Primăvară strigă a Toamnă Urlă nobil că o Mamă Primăvară strigă a Toamnă Din străfunduri lacrimi toarnă Primăvară strigă a Toamnă Din asfalt ... Sentimentale forme de femeie În mari picuri se răstoarnă Primăvară strigă a Toamnă Nemurirea își plânge profund și sacadat Însăși esență să de Doamna De ce? Primăvară strigă a Toamnă Dezgolindu-si senzual și repetat eternă Doamna De ce ... A noastră Primăvară ... Citește mai mult Primăvară 2015Primavara strigă a Toamnă ...Nobil suflet plânge că o DoamnaPrimavara
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
în vânt Cu foșnetul din pașii mei ... Acești copaci își fac cadou dezinteresat podoaba Cu aurul, roșul și tot buchetul lor de flori Flori de reînviere A unor copaci rămași golași Pentru a noastră fericire .............................................................................. Cu Toamnă ce ne cântă nemurirea și renașterea O renaștere lentă și fragilă În măreții de ghiocei Și crengi goale de tot Eul Această Toamnă ce ne încântă că o Doamnă Rafinată, maternala și iubita naturală ................................................................................ Pregătită cu răbdare Că natura să renască Cu Toamnă și
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
Toamnă muzicantăCu frunzele ce bat în vântCu foșnetul din pașii mei ... Acești copaci își fac cadou dezinteresat podoabaCu aurul, roșul și tot buchetul lor de floriFlori de reînviereA unor copaci rămași golașiPentru a noastră fericire.............................................................................. Cu Toamnă ce ne cântă nemurirea și renaștereaO renaștere lentă și fragilăîn măreții de ghioceiși crengi goale de tot EulAceastă Toamnă ce ne încântă că o DoamnăRafinată, maternala și iubita naturală................................................................................Pregătită cu răbdareCa natură să renascăCu Toamnă și cu anotimpurile viețiiNe bucurăm de răsăritul dimineții
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
drag, Poet iubit!.. Cu Dumnezeu poți să stai În poarta sfântă de la Rai; Că ai muncit și ai tot trudit Ca versului să-i dai mărire, Când chipul mamei-ai făurit... În aur fin, cuvântu-ai dăltuit În inimi pentru nemurire... Prin armonii seducătoare, Și-n ritmul muzicii cerești, I-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. În simfonii nemuritoare - Cadență timpului ai dat; Spre înălțimi le-ai ridicat Spre glorie nepieritoare... Luceafărul și Luna plină. Tu ne-ai
M-AM NĂSCUT CU EMINESCU ÎN CASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379694_a_381023]
-
vrea să zbor ca un nebun, să calc în visul meu pe ea în galaxia lui neptun, prin constelații să mă plimb, nemuritor ca un icar, să gust din fiecare nimb doar infinitul selenar. văpaie viața e în noi și nemurirea nu se poate, pentru că totul e șuvoi și viața -nseamnă însăși moarte. trăim împăturiți în gând și-n lumea noastră de hârtie, noi nu realizăm nicicând că suntem doar o jucărie. o jucărie-n mâini celeste ce-i aruncată în
O JUCĂRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379711_a_381040]
-
nu va apune, Soarele ei mereu răsare, Simbol de patrie rămâne, O inimă nemuritoare! Secunda vieții-i se aude De la plecarea-n veșnicie Și rezonanța ei ascunde, Multe tristeți și bucurie! O plânge Balcicul și țara Și plângem noi și nemurirea, Să-i ușurăm în veci povara, Pentru că ea ne-a dat Unirea! (Poezie dedicată Reginei Maria a României) Referință Bibliografică: Plânge Balcicul! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1604, Anul V, 23 mai 2015. Drepturi de Autor
PLÂNGE BALCICUL! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379749_a_381078]
-
acest loc, Rădăcini pierdute, sânge de străbun! Tinerețea trece, mâine ești bătrân Rătăcind ca orbul fără de noroc... Cumpărați, cumpărați loc de primenire, Doinele de jale și-un ciob de trecut, Ca din amintire sâmburi de-nceput Mândru să rodească întru nemurire! Nenfricarea-n sânge, temeri - să le-ngroape; Un descântec tainic care să reînvie Florile câmpiei înflorind pe iie, Mugetul de cerbi, ... Citește mai mult Cumpărați, cumpărați!Cumpărați, cumpărați amintiri pierdute,Flori de adevăr sub bocanc strivite,Umbre de mioare la răscruci
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
urme pe-acest loc,Rădăcini pierdute, sânge de străbun! Tinerețea trece, mâine ești bătrânRătăcind ca orbul fără de noroc...Cumpărați, cumpărați loc de primenire,Doinele de jale și-un ciob de trecut,Ca din amintire sâmburi de-nceputMândru să rodească întru nemurire! Nenfricarea-n sânge, temeri - să le-ngroape;Un descântec tainic care să reînvieFlorile câmpiei înflorind pe iie,Mugetul de cerbi, ... XXVI. O DORINȚĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE”, de Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 2005 din
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
mugurul de dud. Sub dalbe florile de pruni Să m-aștepți întotdeauna Petale-n palme să le-aduni Când ninge peste burguri Luna Pe alb covorul de lumină Sub a divinului privire, Descătușați de orice vină Ne vom uni spre nemurire! Cu palme de lumină și credință Ai revărsat o ploaie de lumini Explozie de râs și de culoare Și ochii întunecați de umbre plini Au încolțit precum un bob de soare... Legând cuvintele-ntr-un pod de flori Citește mai
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
crudși-adun în zâmbet rostul viețiiDin fraged mugurul de dud.Sub dalbe florile de pruniSă m-aștepți întotdeaunaPetale-n palme să le-aduniCând ninge peste burguri LunaPe alb covorul de luminăSub a divinului privire,Descătușați de orice vinăNe vom uni spre nemurire!¤¤¤¤¤Cu palme de lumină și credințăAi revărsat o ploaie de luminiExplozie de râs și de culoareși ochii întunecați de umbre pliniAu încolțit precum un bob de soare...Legând cuvintele-ntr-un pod de flori... XXVIII. CU PAS DOMOL, de Gabriela
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
nr. 1584 din 03 mai 2015 Toate Articolele Autorului Ramuri sentimentale -poezii minimale- 1. În căutarea iubirii Cu raza dimineții prinsă-n plete, pornesc în a iubirii căutare. Dar stavilă voinței stau regrete, când dragostea sfârșește prin trădare! * * * 2.Al nemuririi vis real Când doru-mi ține companie prin univers sentimental, îmi răstignesc în poezie, destinul vieții la final. În altă soartă să învie al nemuririi vis real. * * * 3. De iubire inocentă De inocentă iubire, foc de dor am pus în scris
SCRIERI PENTRU ISTORIA LITERATURII ROMÂNE-ANTOLOGIE-RAMURI SENTIMENTALE (I) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379775_a_381104]
-
în a iubirii căutare. Dar stavilă voinței stau regrete, când dragostea sfârșește prin trădare! * * * 2.Al nemuririi vis real Când doru-mi ține companie prin univers sentimental, îmi răstignesc în poezie, destinul vieții la final. În altă soartă să învie al nemuririi vis real. * * * 3. De iubire inocentă De inocentă iubire, foc de dor am pus în scris. Să-i trezească amintire, celui care l-a aprins. * * * 4.Pe raze de priviri De dorul iubirii trăită odată, cristale verzi din ochi îmi
SCRIERI PENTRU ISTORIA LITERATURII ROMÂNE-ANTOLOGIE-RAMURI SENTIMENTALE (I) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379775_a_381104]
-
Acasa > Poeme > Devotament > MI-AI PROMIS Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1495 din 03 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Mi-ai promis nemurirea și mi-ai dat-o-ntr-un vers Când pe cerul senin ai pictat viitorul Și-nnodând gând cu gând lângă mine ai mers Risipind îndoieli ostoitu-mi-ai dorul. * Dintr-o lume nebună picurând slăbiciuni Ai făcut o clepsidră de cernut dimineți Într-o parte
MI-AI PROMIS de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379792_a_381121]
-
Meditatie > DOR DE EMINESCU Autor: Gheorghița Durlan Publicat în: Ediția nr. 2356 din 13 iunie 2017 Toate Articolele Autorului DOR DE EMINESCU VREME TRECE, VREME VINE... Vreme trece, vreme vine, Veșnic îmi e dor de tine! Vreme vine, vreme trece, Nemurirea ți-e tot rece... Trece timpul, vine vremea Să-nțeleagă astăzi lumea Că din geniu precum ești Tot mereu întinerești... Ce ți-i vremea, când prin veacuri, Steaua-ți va zâmbi pe lacuri, Și de-i vremea bună, rea, Ție
DOR DE EMINESCU de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374637_a_375966]
-
tot rece... Trece timpul, vine vremea Să-nțeleagă astăzi lumea Că din geniu precum ești Tot mereu întinerești... Ce ți-i vremea, când prin veacuri, Steaua-ți va zâmbi pe lacuri, Și de-i vremea bună, rea, Ție-ți curge Nemurirea... Că știi: omu-i călător, De-adevăr căutător... Tu...doar Geniul îl găsești Și cu el te logodești... CODRULE, CODRUȚULE... -Codrule, codruțule, Ce mai faci, drăguțule? Că de când El a plecat Nu te-a mai cutreierat Niciun prinț cu ochii negri
DOR DE EMINESCU de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374637_a_375966]
-
mai faci, drăguțule? Că de când El a plecat Nu te-a mai cutreierat Niciun prinț cu ochii negri, Ascultând în taină cerbii, Niciun prinț cu ochi de vise Străbătând căi interzise..., Niciun prinț cu gând de taină Și cu-a nemuririi haină..., Niciun prinț cu gând de aur Și cu fruntea-n cerc de laur... -Ia, eu fac ce fac demult: Veșnicia o ascult, Cum vă cerne clipele, Ca-ntr-un zbor aripele Și vă lasă pustiiți Și de soartă amăgiți
DOR DE EMINESCU de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374637_a_375966]
-
la jocul sorții... Destinul crud, de ne-a-nhățat Și-am înghițit amarul, Așa precum ne-ai învățat, Am stat drepți ca stejarul... Tot alergând cu toți nebuni, Să întâlnim iubirea, Ne spui mereu că nu-s minuni Să-i dea ei nemurirea... Ne-ai învățat că-n cercul strâmt Norocul ne petrece, Doar Tu, în lumea ta, rămâi... NEMURITOR ȘI RECE... prof. Gheorghița Durlan Referință Bibliografică: DOR DE EMINESCU / Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2356, Anul VII, 13 iunie
DOR DE EMINESCU de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374637_a_375966]
-
ci doar răzbate din sufletul prea bine-ngrijit și fără hibe, a omului jertfire când moartea-n ușa vieții tale-ncet va bate, un ultim gând pios mintea-ți va străbate trăit-am cu sfiala și frica, iubirii neîntinate o nemurire dându-i, o nemurire mică Egocentrismul să nu-ți fie țel, tu prea loial fiind creației divine trăiește-ți efemerul cu ochii de oțel, urmașii tăi să-ți fie suflete caline Sonnet VI Shakespeare Then let not winter's ragged
A IERNII RĂUTATE N-O LĂSA ÎN TINE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374661_a_375990]