3,943 matches
-
Ciudin, care s-a sinucis În sufrageria caselor sale din str. Sucevei din cauza pierderii de bani la joc de cărți, moștenind dumneaei și la moartea dânsei a moștenit tatăl meu, vânzând-o mai târziu familiei Lovinescu. Mama tatălui meu era nepoată dreaptă a Mătușichii Cichirdic, fiind născută Ciudin, căsătorită tare tânără cu Romanescu. Zilele trecute am fost la familia Kalmicov unde m-am simțit tare bine fiind foarte drăguți și primitori. Cu D-na Kalmicov am fost la familia Ciuntu unde
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
vie amintire poetei Andriu. Posedă manuscrise foarte interesante de la dânsa. E dispus să le Împărtășească Muzeului Împreună cu acea „caracterizare” a poetei așa cum doriți Dvs. Mi-a adăogat că cunoaște el și familia sa și prețuiește În mod deosebit pe o nepoată a poetei, nepoată pe care o Întâlnește foarte des În familie. Mi-a făgăduit să-mi remită un plic care va conține ceea ce doriți. Cum Însă În făgăduieli nu e bine să te Încrezi 100% - nu ar strica dacă și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Andriu. Posedă manuscrise foarte interesante de la dânsa. E dispus să le Împărtășească Muzeului Împreună cu acea „caracterizare” a poetei așa cum doriți Dvs. Mi-a adăogat că cunoaște el și familia sa și prețuiește În mod deosebit pe o nepoată a poetei, nepoată pe care o Întâlnește foarte des În familie. Mi-a făgăduit să-mi remită un plic care va conține ceea ce doriți. Cum Însă În făgăduieli nu e bine să te Încrezi 100% - nu ar strica dacă și cu el ați
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
decât din motive de rea voință și intenție. Acum, când ai pus la punct, Muzeul pentru literatură, ai, poate, ceva mai mult răgaz - ca să pui mata lucrurile În ordine, cu privire la anuar. Mă bucur sincer că sunteți mai bine cu sănătatea. Nepoata mea din München Îmi scrie, că de mult a trimis prin Crucea roșie de acolo „Purinor”-ul și se miră, că n-a sosit Încă. Îl așteaptă pe soțul ei - nepotul meu - care e plecat să-și construiască o casă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Vă doresc Doamnei și matale sănătate și tot binele, pe care Vi-l pot dori un bun prieten, V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”6 dec. 1974”> Iubite domnule Dimitriu, Ieri, 5 dec., ne-au vizitat nepoatele lui Dragoslav, d-na prof. Maria col. Niță-Râpeanu și Lenuța Râpeanu și am vorbit despre toate, dar, mai ales despre Flt. și Casa oamenilor de seamă și diriguitorul ei. Ne-au spus, că mata nu te-ai simțit bine, că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Râpeanu și am vorbit despre toate, dar, mai ales despre Flt. și Casa oamenilor de seamă și diriguitorul ei. Ne-au spus, că mata nu te-ai simțit bine, că ai avut o infecție etc. Acum au trecut toate acestea. Nepoatele lui Dragoslav voiau să-l cunoască și pe dl. prof. Popa și v-au așteptat să le vizitați Împreună, lucru care nu s-a Întâmplat, spre supărarea lor . Între altele mi-au vorbit și despre mirarea matale, că eu l-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
nesfârșită cu splendorile ei. Și acum dragul meu nepot, eu Îmi Închei scrisoarea, În credința căți vor pricinui oarecare bucurii, cele scrise și arătate de mine. Doamnei Dimitriu - mamei -, multă sănătate și toate cele cuvenite din parte-mi. Pe Jenița, nepoata o sărută moș Jorj cu drag, ca pe Jenița mea, iar pe tine Eugen te sărută și Îmbrățoșează cu toată dragostea Moșu Jorj Când mai dispui de timp, mai aruncă către Botești câteva rânduri, căci Îmi fac mare plăcere și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
gurii, care nu-i dispare, indiferent de subiectul conversației. Mă izbește asemănarea fizică a lui Javier cu Boris Buracinschi, un jurnalist basarabean stabilit la Tallin. Aflu de la Javier că o cunoaște pe Eugenia Bojoga, prietena și colaboratoarea noastră de la Cluj, nepoata lui Eugeniu Coșeriu, care a stat la Madrid, cu o bursă, acum un an. Îmi mai spune, amuzându-se copios, că dintre toate textele pe care le-a tălmăcit în spaniolă pentru Expresul Literar, ale noastre - al meu și al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
populară Ion Creangă, al cărei casier e harnicul învățător Bancea; peste limpedea și repedea Ozană apoi vedem în despărțirea IV Neamț acum, în strada Ion Creangă, casa marelui scriitor, care casă a suferit pe dinlăuntru multe transformări, "căci dă, zice nepoata lui, Sofia Grigoriu, dă, era o antică veche, și ca pe vremea aceea... Noi am mai făcut dă... cum se cuvine..." Și într-adevăr se simte și în mobila casei și în vorbire, influența începătoare a mahalalei. Mai vedem casa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
veniți din toate părțile, Dumnezeu știe de unde. Două mese din bielșug una seara și alta după miezul nopții două mese care ar fi putut hrăni trei sute de flămânzi. Vinul curgea gârlă. Popa avea vre-o cinci fete și tot atâtea nepoate. Fetele învață sau au învățat la școli; una din fete e medicinistă chiar. O nepoată e moașă. Se bea, se petrece, se danțează, se râde. Într-un târziu se joacă și pocher și popa Guțan de la Iași un uriaș cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
după miezul nopții două mese care ar fi putut hrăni trei sute de flămânzi. Vinul curgea gârlă. Popa avea vre-o cinci fete și tot atâtea nepoate. Fetele învață sau au învățat la școli; una din fete e medicinistă chiar. O nepoată e moașă. Se bea, se petrece, se danțează, se râde. Într-un târziu se joacă și pocher și popa Guțan de la Iași un uriaș cu părul creț și cu glas de bas profund se așează în capul mesei de joc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
turcit din pricină că iubea pe o turcoaică. 24 VII Somova Désiré Andriol țăran necăjit, feciorul părăsit al unui inginer franțuz Moș-Kerim, moșneag mărunt cu barba mare, umblă cu capul gol și iarna și vara. Baroneasa de Weicum Femeia perceptorului din Somova nepoata unui doctor neamț de la Heidelberg adus pe vremuri de turci. familie decăzută. Dealurile împădurite și curăturile, și câmpiile cultivate presarate cu arbori din vechea pădure dinspre Sarica. Apoi Niculițelu Sunetul ascuțit de elitre al insectei tropicale numită cicada. Bisericuță bizantină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Iuda și ca procleatul Arie în veci... Anița logofeteasa, Solomon Bârlădeanu, Roșca visternicul. Jariște. Casele Prăjescului. Toderașcu nepotul Iorgăi. Drosoaia. Cârstina cluceroaia lui Statie. Gorovei, logofăt de visterie Iordache Spătarul. Iorga Stolnicul. Miron Bucioc, stolnic și jupâneasa sa Tudosca. Anghelina, nepoata lui Filip. Irina. Ileana. Ursu, fecioru lui Buhuz. Popa Matei. Avram Mezehănescu. Gavril Kirică. Toader Jora. Doamna Dafina a lui Istrati Vodă. Iani Hadâmbul. Condrea. Securice. Grumază armașul. Ștefan Roșca, fata lui Basarabu. Cornarschie, pisăr leșesc. Nicula visternicul. Mihai Șindilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
La Pommeraege n-a mai putut practica medicina în Franța și a venit să se stabilească la Slatina unde a trăit, s-a căsătorit c-o româncă ș-a murit. D-na Urlățeanu (sau altfel, pensionara Casei Dotației) e o nepoată a acestui La Pommeraege, slătinean și romanizat, mâncău și bun băutor. De ce a plecat cuconu Ilie Leu în străinătate? Din două motive. Întâiul. Bărbierul lui dela bae, om bătrân încă cu mare reputație că are "mână ușoară", a observat, servindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
slut. Întoarcerea cu sănii pe viscol. Bogdan duce pe tatăl său la casa Jderului, unde e găzduit, unde află dragoste și-nțelege că Jder a fost nedreptățit... Atuncea vine și Jder cu feciorul și cu bețivul. Ștefan iartă pe Bogdan. Nepoata Jderului se amorezează de Bogdan. În această împrejurare, se vede că Jderul era țăran râdicat și pârâșul lui era boer vechiu, cneaz. Ștefan Vodă se mânie, dar Jderul e creștin și ertător și pentru pace în anii bătrâneței lui Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au să mai vadă strălucirea ființei tale! L 27 M 28 M 29 J 30 Iunie L-au îndemnat la vânătoare cu hultanul cel mare ce se chiamă SCRISOARE Pan Tricolici-Vornicul scrie doamnei mele Negoița și fiicei mele Neagșa, și nepoatei mele Mara, și nepotului meu Mihuță, și Miaei, tot nepot al meu, și fratelui meu Nicoară din Vasluiu și fratelui meu Dragotă Tămășanul, și lui Pașco, și lui Miloș, și lui Cozma Moarul, fratelui lui Soltau și tuturor fraților și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Onoruri numai la o singură mână: 4 = 100 5 = 150 patru ași = 150 manșa = 200(r.t.) Roberul = 500 sau 700 Întâlnire cu Neculai Albu Tatarii, nagâții Trecutul monahului nebun Nucile Tăierea boierilor Dimcea țiganul, gâdea Țărcile Vizita la lehuza, nepoata lui Tomșa Stratonic Pornește vânt Isaiia vornic Peisagiul Cătră sară va ploua Negrilă paharnic Broaștele vestesc ploaea. Luca pah. 28 1472 Neagu comis 15 28 43 1444 Veste de ploaie pe care o dă femeilor Bețiv nu-s, că n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
împrumută fără a restitui, care se pleacă la genunchii miniștrilor și metreselor acestora, care trișează la cărți ca d. de Cessac, care trăiesc pe socoteala doamnelor mari ca Caderousse, care dau pe soțiile lor regelui, ca Soubisse, care îi oferă nepoatele, ca Villanceau, ori care susțin ca Bussy, "că cei mai delicați din punctul de vedere al onoarei cată să se socotească prea fericiți când asemeni noroc se adaogă carierei lor", ni se pare că avem dreptul de a conchide că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Voevod născut la 8 Nov. 1612 în Silișteni. Domn al Moldovei, în Iunie (10 sau 25) 1685. Mort în 13 Martie 1693. Înmormântat întâi la Sf. Nicolai domnesc din Iași, apoi la M-rea Mirea (Putna). Prima căsătorie cu o nepoată a lui Grigore Ghica Vodă din Țara Românească (1660-1664). A doua căsătorie cu Ruxanda Gane (1665). A treia cu Ana Bantăș. c. 1668 moartă 1677, îngropată probabil la Tomești (Tutova). Din a doua căsătorie, o fiică Ruxanda. Din a treia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nevoiți să poarte cu ei armele la lucrările câmpului. La 1854 muntenii au atacat palatul cneazului David Ceavciavadze, prădându-l și dându-i foc, luînd cu cei douăzeci și unu de captivi, între care Ana cneaghina și sora ei cneaghina Varvara Orbelian, nepoată al lui Gheorghe XIII ultimul rege al Georgiei și damă de onoare a împărătesei. Cinci copii ai prințesei Ana, deși cruzi încă, fuseseră duși în robie. Trei zile pe drumuri aspre, când călare când pe jos, captivii au fost duși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a trebuit să pribegească până în anul 1449, când, după moartea fraților săi, Iliaș și Ștefan, se urcă în scaunul Moldovei. Locurile în care a pribegit Bogdan al II-lea au fost Țara Românească, unde domnea Vlad Dracul, căsătorit cu o nepoată a lui Bogdan, și Transilvania. Cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara, care încerca să refacă unitatea de luptă a românilor pentru a stăvili înaintarea turcilor, Bogdan al II-lea trece munții Moldovei în toamna anului 1449 și, la Tămășeni, pe apa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ungureni, primind, în schimb, satul Jivcovul de Jos, pe care îl dăruia mânăstirii Putna. La 3 aprilie 1488, domnul dăruia mânăstirii Putna “satul nostru propriu, anume Cozminul”. La 26 noiembrie 1499, Ștefan cel Mare face un schimb de sate cu nepoatele lui Ivan Damianovici. Acestea îi dau domnului trei sate: Rușii, Călugărenii și Dumeștii, pe care aveau privilegiu de la Alexandru cel Bun. În schimbul celor trei sate, domnul dă nepoatelor lui Ivan Damianovici patru sate. Două dintre aceste sate Ștefan le moștenise
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
26 noiembrie 1499, Ștefan cel Mare face un schimb de sate cu nepoatele lui Ivan Damianovici. Acestea îi dau domnului trei sate: Rușii, Călugărenii și Dumeștii, pe care aveau privilegiu de la Alexandru cel Bun. În schimbul celor trei sate, domnul dă nepoatelor lui Ivan Damianovici patru sate. Două dintre aceste sate Ștefan le moștenise de la “bunicul nostru, Alexandru voievod”. Ștefan mai cumpără alte două sate și le dă nepoatelor lui Ivan Damianovici. Celelalte trei sate, pe care domnul le primise în schimb
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care aveau privilegiu de la Alexandru cel Bun. În schimbul celor trei sate, domnul dă nepoatelor lui Ivan Damianovici patru sate. Două dintre aceste sate Ștefan le moștenise de la “bunicul nostru, Alexandru voievod”. Ștefan mai cumpără alte două sate și le dă nepoatelor lui Ivan Damianovici. Celelalte trei sate, pe care domnul le primise în schimb, le dăruie mânăstirii Dobrovăț. La 22 martie 1500, domnul face iarăși un schimb de sate cu mânăstirea Bistrița. El primește cinci sate, pe care mânăstirea avea un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
făgăduia că îi va restitui toate moșiile. Ceea ce presupune că domnul confiscase toate satele Mihului. Documente ulterioare ne arată că domnul a dat Marușcăi, fiica lui Mihul, o parte din sate. La 15 martie 1490, Marușca, fiica lui Mihul logofăt, nepoata popii Iuga, și Dragoș Stănigescul, fiul lui Nan, vând satul Buciumeni lui Isac vistier. Satul Buciumeni fusese dăruit de Alexandru cel Bun popii Iuga și fratelui său, Nan. Isac vistier cumpără și Fălticenii, aproape de care era și cu care avea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]