5,412 matches
-
anunță parcă intensitatea versurilor din Și pe data e seară.289 Nașterea într-o realitate a durerii amintește de versurile leopardiene: Se naște-n chinuri omul / și e primejdie nașterea de moarte. De lacrimi are parte / din prima clipă (Cantul nocturn al unui pastor pribeag din Asia, vv. 39-42). Tăcerea mesagerilor divini retranspune în inima ermetismului muțenia lunii din aceeași poezie leopardiană, acea liniștea oferită drept răspuns la întrebările păstorului rătăcitor: Ce faci tu, luna, în cer? Ce faci, o, spune
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
fundal pe care se profilează motivul vieții nefericite. Urmează miezul zilei, căruia îi este asociată meditația despre iubire. Ultimul timp este cel al nopții cu luna, cănd singurătatea și înstrăinarea devin tot mai acute pe firul opoziției dintre tăcutul astru nocturn și zgomotul vieții de-a lungul zilei.291 Așadar, pornind de la corespondență arhetipala dintre lumină și viața, următoarele nuclee tematice sunt asociate: zori, dimineața naștere, miez de zi drum al vieții, noapte matrice prenatala sau moarte. În Viață solitara metamorfoza
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poetul din Modica trasează, utilizând adjectivul amintit, sfârșitul procesului metamorfic de trezire la realitatea durerii: Necunoscut mă trezești / la viață pământeasca. Adjectivul ignoto, pus în valoare prin plasarea în poziție inițială de vers, marchează, în aceast fragment concluziv, interiorizarea stării nocturne. El amintește de modalitatea în care Leopardi folosea același epitet pentru a descrie, în tonuri mai puțin reflexive, începutul unui arc temporal, anume viața omului pe pamant: necunoscută / Pace domnea (Imn Patriarhilor, vv. 31-32). În înșiruirea endecasilabilor albi preferați de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
termeni pozitivi a universului neatins, a peisajelor intacte (nearate / ogoare) premergătoare vieții: mute razele de soare, neauzit, plăcut, necunoscută pace, neatinse de plug, mut, străină de vini cântă Leopardi, codri tăcuți, pustiuri stinse, abandonuri, necunoscut mă trezești, reia emulul. Spațiile nocturne quasimodiene învăluite în liniște, anterioare curgerii vieții, precum și sentimentul desprinderii de acestea au un ascendent în tristețea leopardiană de la dispariția lumii originare, viciate de prezență omului care se vede aruncat în vârtejul sonor al curgerii clipelor și lăsat pradă durerii
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
imaginației oamenilor din timpurile mitice, cănd natură era leagănul iluziilor aducătoare de fericire: Creste-abrupte / săltau în dans nemuritoare glezne / și vajnice păduri (azi pustiite / cuibare de viforniți) (idem, vv. 25-28). În Seara zilei de sărbătoare toposul menționat însoțește liniștea peisajului nocturn scăldat în lumina lunii: Dulce și clară, fără vânt e noaptea (Seara zilei de sărbătoare, v. 1). Ar părea așadar o componentă pasivă a unei nocturne de factură romantică dacă nu am ști că în versurile poetului nostru viziunea contemplativa
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sub licăr de zapezi și-n jurul / imenselor ferești vuind cu vântul / glasul meu tânăr răsună pe vremuri, / atunci cand taină josnica și crudă / a tot ce ne-nconjoară încă dulce / ni se vădește (vv. 67-73).344 În final, în Cantul nocturn al unui pastor pribeag din Asia același cuvânt este prezent într-o succesiune de elemente descriptive ce conturează chipul naturii indiferente față de ființă umană, reprezentată de silueta sugestiva a bătrânul cărunt, rătăcitor: Albit de ani moșneagul, / șubred, desculț, în zdrențe
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
bătrânul cărunt, rătăcitor: Albit de ani moșneagul, / șubred, desculț, în zdrențe, / purtând de vreascuri grea povară în spate, / prin locuri neumblate, / prin munți și vai, hătișuri, prund și pietre, pe vânt, furtună, ger sau zăpușeala, / se chinuie să meargă. (Cantul nocturn al unui pastor pribeag din Asia, vv. 21-28).345 Rezumând, vântul apare că manifestare violență a ostilității naturii, ca semn al maniei divinității (cu referire la Dumnezeul creștin în Imn patriarhilor sau la zeii olimpieni în La nunta surorii Paolina
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
refuză să se comunice: pășesc îngeri / muți cu mine. Omului singur îi rămâne puterea de a cerceta și de a încerca să înțeleagă și cunoască: Ce faci tu, luna,-n cer? Ce faci, o spune-mi / blândă, liniștită luna? (Cantul nocturn al unui pastor pribeag din Asia, vv. 1-2). Dacă este Quasimodo condamnat la ceva, el pare condamant la a nu se putea controla pe sine însuși afirmă Carlo Bo, de a nu se putea elibera, de a fi întemnițat în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
din ultimele poezii postbelice ajungând să îl depășească pe cel din plachetele anterioare, probabil, deoarece apropierea bătrâneții și a morții avea nevoie de un element compensatoriu. Compoziția terminologica a versurilor invalidează astfel opinia lui Riccobono conform căreia: poetica silabisirii viselor nocturne se epuizează în Poezii noi. Deși trimite corect la faptul ca stihurile din al doilea moment creativ sunt mai ancorate în realitate, afirmația se poate justifica numai dacă accentul se menține pe adjectivul nocturne.380 În vreme ce primele volume sunt presărate
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Riccobono conform căreia: poetica silabisirii viselor nocturne se epuizează în Poezii noi. Deși trimite corect la faptul ca stihurile din al doilea moment creativ sunt mai ancorate în realitate, afirmația se poate justifica numai dacă accentul se menține pe adjectivul nocturne.380 În vreme ce primele volume sunt presărate cu viziuni onirice, foarte frecvente în ciuda numărului mic de ocurente, după 1945 visul este din ce in ce mai prezent că vocabula, motivul alunecând pe nesimțite spre cel al amintirii, cu care deseori se contopește. La granița visului
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ochilor săi: femeia și natura perfect consubstanțiale în noapte se deschide o distanta insurmontabila, amplificata în fragmentul imediat următor de imaginea universului ostil. Quasimodo, dimpotrivă, nu aprofundează în vers meditația asupra naturii, limitându-se să creioneze în ochii iubitei cadrul nocturn sinestezic: Tainica / noaptea ploilor de calde luni // îți doarme în priviri (Delfică).395 Uneori accentul cade pe distanță deschisă de somn între eu și iubita: Nu mă adăpostesc în tine / în dulcea-ți nemișcare adormita / de bucuria ce a trecut
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
volumul Și pe data e seară somnul reprezintă aproape în exclusivitate o prerogativă a ființei iubite, neexistând ocurente ale termenului respectiv care să se refere la poet. Pentru a compensa această lipsă, creatorul atribuie eului o seama de viziuni onirice, nocturne sau diurne. El creionează un eveniment oniric, adică un fel de delir, de halucinație care seamănă, în esență, cu un vis și care este format din mai multe plăcute de mozaic și fragmente ce apar fulgerător, adesea impregnate cu atmosfera
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mare parte din poezia recanatezului. Pornind de la analiza lexicului versurilor scrise de poeții noștri ce constituie, firește, scheletul analizabil și cuantificabil al structurii tematice, s-au identificat, fără pretenția de exhaustivitate, motive și teme (precum singurătatea eului, exacerbarea durerii, peisajul nocturn, iubirea năvalnica ce atrage dorința de neant etc.) de factură romantică, prelucrate în maniera specifică sensibilității moderne. Cuantificarea termenilor recurenți a avut rolul de a verifica și dovedi ascendente ale operei sicilianului în Canturi, ascendente ce ne fuseseră inițial sugerate
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cuantificând ocurentele cuvântului sonno somn, s-au identificat în rimele autorului ermetic trei cazuri în care iubita este cuprinsă de somn și s-a observat cum, în stil leopardian, reprezentarea femeii adormite este creionata pe fundalul unui peisaj natural, uneori nocturn, mereu armonios. Așa cum silueta feminină din Seara zilei de sărbătoare, cufundata deopotrivă în somn și în tabloul cu luna prilejuia perspectiva contemplativa, iubita eului din poezia ermetica, pradă somnului, uneori împietrita, ca o statuie de marmură din antichitate, transmite tihna
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
144 Nessun poeta moderno și rivolgerebbe alla luna col famoso interrogativo: che fai tu luna, în ciel? în "Luna e poesia", Corriere della seră, 17 iulie 1969. Este vorba despre întrebarea pe care pastorul i-o adresează lunii în Cantul nocturn al unui pastor pribeag din Asia. Cfr. și Diana Cristadoro Parra, op. cît., p. 21. 145 Gilberto Lonardi, op. cît., pp. 57-58. 146 Diana Cristadoro Parra, op. cît., p. 2. 147 Idem, p. 25. 148 Addirittura în Montale l'infanzia
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
E tutte queste immagini în poesia ec. sono sempre bellissime e tanto più quanto più negligentemente son messe. Zibaldone, 1928-29. 347 Giuseppe Savoca (CQ), op. cît. 348 Deși în opera ermeticului există reminiscențe ale filonului romantic, precum predilecția pentru peisajul nocturn, lunar și tema trecutului valorizat în defavoarea prezentului, nu întâlnim nici peisaje ale naturii dezlănțuite, nici tonul patriotic, impetuos din unele versurile leopardiene; prin urmare nu regăsim nici toposul discutat cu semnificația de element ostil al naturii, nici ca instrument al
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
reținerile exprimate mai sus. Mircea Cărtărescu propune trecerea de la femeia-iubită la femeia-simbol: "Poeții romantici sunt poeți ai nopții și ai femeii. Imnele către noapte ale lui Novalis, cu a cărui gândire magică Eminescu are mari afinități, prezintă întreaga constelație arhetipală nocturnă în forma ei cea mai pură, iubita, noaptea și apa contopindu-se în spațiul fluid al visului, al vieții interioare" (2011, 52). Semnalam în paginile anterioare, citând din Ioana Em.Petrescu, relevanța oglinzii de aur și a hieroglifei, prin care
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
alta echivalează cu asumarea sacrului. După cum calea sfârșitului de zi spre noapte (inclusiv noaptea somnului) conturează aceeași experiență a sacrului, numai că pe coordonata ei temporală: Noaptea a fost întotdeauna încărcată de sacralitate. Marile culte ale zeilor greci sunt asociate nocturnului, iar romantismul a știut să exploreze potențialitățile de mister ale acestuia. Căci noaptea exprimă tocmai ambivalența sacrului: obscuritatea maschează particularitățile și ne restituie fascinanta unitate ascunsă a lumii; însă în același timp apare angoasa de a fi văzut fără a
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
însă, din modul în care autoarea reconstruiește trecutul privit ca formă individuală a tradiției universale din prisma prezentului. Promovând ludicul prin intermediul versurilor scurte ("Luna turna pe luciul ei/ Ulei".), care întrerup brusc idilicul ("Apa era fără sfârșit rotundă") cu accente nocturne ("Din apă, ieșeau trupuri albe de plopi/ Cu forme somnoroase și suave".), pentru crearea unei atmosfere de joc, de voie-bună, specifice celei din Întâmplări din grădina mea. În aceeași notă sunt și poemele cu primele infiltrații blagiene ("Vreau satul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
TA sistolică TA diastolică Valori măsurate în cabinetul medical 140 mmHg 90 mmHg Valori măsurate prin monitorizarea ambulatorie pe 24 ore a TA valori medii / 24 ore 125130 mmHg 80 mmHg valori medii diurne 130-135 mmHg 85 mmHg valori medii nocturne 120 mmHg 70 mmHg Valori măsurate de pacient la domiciliu 130-135 mmHg 85 mmHg 4.1.1.1. Măsurarea valorilor TA în cabinet Prima măsurătoare trebuie efectuată la ambele brațe, deoarece uneori valorile tensiunii arteriale diferă substanțial de la un braț
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
pe 24 ore a TA (ambulatory blood pressure monitoring - ABPM) se corelează mai bine cu afectarea organelor țintă și cu riscul cardiovascular, comparativ cu valorile obținute la determinarea TA în cabinet. ABPM oferă date suplimentare precum: profilul TA diurn și nocturn, diferența dintre mediile TA între zi și noapte (de exemplu lipsa scăderii TA pe perioada nopții sau profilul de tip non-dipper 48 prezintă un risc crescut cardiovascular), evidențiază eventuale episoade de hipotensiunea arterială. În plus, monitorizarea ambulatorie automată a valorilor
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
din înregistrările valorilor TA ale subiecților cu ABPM. Argumente identifică pacienții cu hipertensiune mascată și cu HTA de halat alb; arată eficacitatea tratamentului: permite prescrierea mai eficientă, mai fidelă a medicației; scade necesarul de medicație antihipertensivă; identifică pacienții cu hipertensiune nocturnă, cu risc crescut de a dezvolta accident vascular cerebral; prezintă o valoare predictivă superioară altor metode de măsurare a TA asupra evoluției HTA. Tabelul 4.13. Valorile TA la monitorizarea ABPM Valorile TA (mmHg) la monitorizarea ABPM Status Valori optime
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
instruiți să efectueze activități zilnice normale, dar să evite exercițiile fizice extenuante și să țină brațul întins și nemișcat pe perioada măsurării TA; este util ca pacientul să își noteze într un jurnal evenimentele neobișnuite și elemente legate de somnul nocturn (durata și calitatea); este necesar ca citirea automată a TA să nu se efectueze la intervale de timp mai mari de 30 minute, pentru a obține un număr cât mai mare de valori și pentru a avea cât mai multe
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
4.18., respectiv 4.19. (18). Indicațiile de reevaluare prin ABPM Indicații de reevaluare prin ABPM Subiecții cu HTA de halat alb; Pacienți tratați cu HTA de halat alb; Subiecți vârstnici cu simptome ce sugerează hipotensiune ortostatică; Pacienți cu HTA nocturnă; Pentru a compara efectele schimbării medicației antihipertensive; Pacienții cu risc înalt; Pacienții cu diabet zaharat. Tabelul 4.19. Frecvența reevaluării prin ABPM Frecvența repetării ABPM în diverse circumstanțe Pattern sugestiv pentru HTA de halat alb - confirmare diagnostic în 3-6 luni
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
și fragili: scăderea activității baroreceptorilor, scăderea volumului intravascular, sensibilitatea la hipopotasemie, alterarea funcției renale și hepatice, modificări ale sistemului nervos central (10). Patternul TA la ABMP la subiecții vârstnici HTA de halat alb HTA mascată HTA sistolică izolată (frecvent) HTA nocturnă Pierderea controlului autonom sau al baroreceptorilor (hipotensiune în timpul zilei și hipertensiune nocturnă) Hipotensiune posturală Hipotensiune drog-indusă Hipotensiune postprandială 152 Tratamentul farmacologic poate fi inițiat cu diuretice tiazidice, blocanți ai canalelor de calciu, antagoniști de receptor de angiotensină, IECA și beta-blocante
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]