4,483 matches
-
(în , în , în ) este un oraș în regiunea Cernăuți (Ucraina), centru administrativ al raionului omonim. Este situat la distanțe de 48 km nord-est de orașul Cernăuți și 67 km nord-vest de orașul Briceni (Republica Moldova). Orașul se află la o altitudine de 247 metri, pe malul fluviului Nistru, în partea de nord-est al raionului. Are locuitori, preponderent ucraineni. ul, pentru prima dată atestat în
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
centru administrativ al raionului omonim. Este situat la distanțe de 48 km nord-est de orașul Cernăuți și 67 km nord-vest de orașul Briceni (Republica Moldova). Orașul se află la o altitudine de 247 metri, pe malul fluviului Nistru, în partea de nord-est al raionului. Are locuitori, preponderent ucraineni. ul, pentru prima dată atestat în anul 1001 , este localizat pe malul drept al Nistrului, fiind parte a provinciei istorice Moldova. Arhitectura orașului include Cetatea Hotinului, construită în secolele XIII-XV (o nouă fortăreață a
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
sporit semnificativ de la circa 15.000 în 1810 la circa 200.000 în 1917 (din care peste jumătate se afla în jumătatea de nord a Ținutului Hotin), în principal din cauza migrației din Podolia (de peste râul Nistru). În timpul Primului Război Mondial, colțul de nord-est al Ținutului Hotin a fost singura porțiune a Basarabiei, care a fost ocupată temporar de către Austro-Ungaria. Odată cu prăbușirea Imperiului Rus în timpul Primului Război Mondial, Basarabia s-a proclamat independentă de Rusia în anul 1917 și s-a unit cu România la 27
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
România, formată din satele Brăești (reședința), Brătilești, Goidești, Ivănețu, Pârscovelu, Pinu și Ruginoasa. Comuna se învecinează cu comuna Chiliile la est, la sud și sud-vest cu comunele Odăile, respectiv Bozioru, la nord-vest cu Gura Teghii și cu comuna Lopătari la nord-est. În vecinătatea localității Brăești se află mănăstirea Pinul. Aflată în zona montană din nord-vestul județului, în zona masivelor muntoase din Carpații de Curbură, în Munții Buzăului, comuna este dispusă pe cursul superior al Bălănesei, satele fiind aflate în vale sau
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
pentru Școala de Aplicație pentru Forțele Aeriene „Aurel Vlaicu” din satul Boboc. Comuna Cochirleanca este așezată în Câmpia Râmnicului, în extremitatea de est a județului, la limita cu județul Brăila. Este traversată de șoseaua județeană DJ220, care o leagă spre nord-est de Bălăceanu și spre vest de Poșta Câlnău (unde se intersectează cu DN2) și mai departe de Zărnești, Racovițeni și Murgești. Altitudinea variază între . Reședința comunei este satul Cochirleanca, aflat la o distanță de față de orașul Buzău și la față de
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
Fabrica de brânzeturi de la Roșioru, abatorul de la Cochirleanca, la care se adaugă morile de făină, mălai și uruială existente la Cochirleanca, Boboc și Roșioru. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ220, care o leagă spre vest de (DN2) și spre nord-est de . Prin comună trece și calea ferată Buzău-Focșani, pe care comuna este deservită de gara Boboc. La Gara Bobocu funcționează Școala de Aplicație pentru Aviație Aurel Vlaicu. În comună sunt trei școli cu clasele I-VIII (două în Cochirleanca și
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
județul Buzău, ambele ca situri arheologice de interes local situate în zona satului Caragele. Unul cuprinde o așezare din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), aflat pe terasa de pe malul stâng al Călmățuiului, la nord și nord-est de sat. Celălalt, aflat pe „Movila Lungă”, cuprinde o așezare din epoca migrațiilor aparținând culturii Cerneahov (secolele al IV-lea-al V-lea e.n.)
Comuna Luciu, Buzău () [Corola-website/Science/300822_a_302151]
-
Câmpia Râmnicului, la o altitudine medie de 125 metri. Satul se încadrează la climatul temperat-continental, cu veri călduroase (o medie de 25 C) și ierni geroase (-3 C).Iarna se manifestă crivățul, un vânt geros și uscat ce bate dinspre nord-est, iar pe timpul verii se simte influența austrului, dinspre sud-vest. Precipitațiile sunt reduse (cca 500 mm/an). Este tipică vegetația de stepă, puternic modificată de om, care a luat în cultură majoritatea terenurilor. La marginea drumurilor și pe terenurile nelucrate vegetează
Gara Bobocu, Buzău () [Corola-website/Science/300815_a_302144]
-
Lanurile (în trecut, Socariciu și Nicolae Fleva) este un sat în comuna Ziduri din județul Buzău, Muntenia, România. Se află în zona de câmpie din nord-estul județului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul se numea "Socariciu" și era unicul sat al comunei cu același nume din plasa Râmnicul de Jos a județului Râmnicu Sărat. Comuna Socariciu avea 820 de locuitori, o biserică ortodoxă fondată în
Lanurile, Buzău () [Corola-website/Science/300824_a_302153]
-
Brad, apoi ajunge la Izvorul Varlaamului. La nord-vest, Gura Teghii se învecinează cu comuna Zagon și, în dreptul văii Bâscăi Mari, cu mica comună Comandău, ambele din județul Covasna. În extremitatea nordică, se învecinează cu teritoriul administrativ al orașului Covasna. Înspre nord-est, dincolo de limitele comunei se află comuna Nereju din județul Vrancea. Înspre est, se învecinează cu alte două comune vrâncene, Vintileasca și Jitia și cu comuna buzoiană Lopătari. Spre sud și sud-est, vecinii Gurii Teghii sunt Brăești, Bozioru și Colți. Înspre
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
râului Sărata și este traversată, prin satele Cioranca și Limpeziș, de șoseaua națională DN2, care leagă Buzăul de București prin Urziceni. Prin satul de reședință trece șoseaua județeană DJ203C, care o leagă de Amaru, spre sud-est, și de Pietroasele, spre nord-est. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Movila Banului se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,04%), cu o minoritate de romi (7,67%). Pentru 4
Comuna Movila Banului, Buzău () [Corola-website/Science/300830_a_302159]
-
(cunoscută impropriu sub titulatura ului) este o cetate medievală din Moldova, aflată la marginea de nord-vest a orașului Târgu Neamț (în nord-estul României). Ea se află localizată pe stânca Timuș de pe Culmii Pleșului (numită și Dealul Cetății), la o altitudine de 480 m și la o înălțime de 80 m față de nivelul apei Neamțului. De aici, străjuia valea Moldovei și a Siretului
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
metri. Acest zid a încadrat o curte exterioară. Pentru a evita apropierea dușmanilor de zidurile cetății, Ștefan cel Mare a dispus săparea unui șanț de apărare mult mai adânc și mai larg decât cel anterior, în partea de nord și nord-est a fortului. În cetate se pătrundea printr-un pod de acces arcuit cu o parte fixă și o alta mobilă, sprijinit pe 11 piloni de piatră de formă prismatică. Partea mobilă se afla pe porțiunea de pod dintre ultimul pilon
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
printr-un sistem de scripeți, dar odată trecut de ea existau două capcane cu trape, cunoscute și sub numele de "curse de șobolani". Intrarea în fortul mușatin se făcea printr-o poartă gotică, în arc frânt, aflată în turnul de nord-est. Inițial, la cetate se ajungea de pe un drum care ocolea vârful Cerdacului, pe care se aflau "părcane", sub formă de șanțuri întărite cu palisade. Drumul actual a fost construit abia în anul 1834, în timpul domniei lui Mihail Sturdza. Cetatea Neamț
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
romano-catolic ( vezi www.biserici.org ) Satul este situat la distanță de 7 km de localitatea Teaca. Drumul județean DJ 162, aflat în modernizare, care trece prin localitate face legătura între localitățile Teaca, Stupini și Sânmihaiu de Câmpie. “În partea de nord-est a Câmpiei Transilvane înconjurat de dealurile domoale, cu căciuli de stejar și plete de pajiști înflorite, într-un amfiteatru natural își duce existența-i milenara satul Archiud.” - asa începea articolul ,Din viața Parohiilor„ dintr-un ziar local din anul 1980
Archiud, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300863_a_302192]
-
2 grade Celsius în luna ianuarie. Temperatura medie anuală este de 11 grade Celsius. Precipitațiile sunt cuprinse între 550- 600 mm anual. Numărul zilelor fără îngheț variază între 180 și 200 de zile. Masele de aer rece din nord și nord-est care escaladează Munții Apuseni își atenuează influența lor negativă, făcând ca iernile să fie moderate , fără geruri puternice. Rețeaua hidrografică este în cea mai mare parte antropică, fiind reprezentată printr-o serie de canale create pentru eliminarea excesului de apă
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
Oficial Nr. 707 din 27 septembrie 2002. Comună este situată la poalele munților Călimani, la contactul cu Podișul Transilvaniei, fiind mărginita la est cu Piemontul Calimanilor, la sud și sud-vest de Dealurile Șieului, la nord-vest de Dealurile Bistriței și la nord-est de Depresiunea Livezile-Bârgău. Comună Cetate se află situată din punct de vedere geografic la intersecția meridianului de 24 grade și 38 de minute longitudine estică și paralelele de 47 grade și 8 minute latitudine nordică. Suprafață totală este de 6
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
Ilva Mare (, ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Localitatea Ilva Mare se află în nord-estul județului Bistrița-Năsăud, fiind situată pe cursul superior al râului Ilva, în partea centrală a Munților Bârgăului. Localitățile limitrofe sunt: Accesul se face pe drumul național DN17D, sau pe calea ferată Cluj-Napoca-Iași. Altudinea variază între 600 m și 1457 m (Vârful
Ilva Mare, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300878_a_302207]
-
o suprafață de 9.121 ha și are ca vecini: la răsărit Poiana Ștampei din județul Suceava, la apus Ilva Mare, la nord localitatea Șanț iar la sud localitățile Tiha Bârgăului și Leșu. Lunca Ilvei este așezată în partea de nord-est a județului Bistrița Năsăud, la izvoarele râului Ilva, la întretăierea paralelei 47 grade 21' 25" latitudine nordică, cu meridianul 24 grade 56' 20" longitudine estică. Aceasta înseamnă că localitatea se găsește la jumătatea distanței între Ecuator și Polul Nord, în mijlocul zonei
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
pantelor și expoziția acestora, clima zonei este temperat-continentală. Media anuala a temperaturii este între 4- 6 °C în partea Nordică a comunei iar 6-8 °C în cea sudică. Vânturile dominante sunt de obicei uscate și vin din direcțiile Est și Nord-Est. Iarna începe în a doua jumătate a lunii noiembrie și durează, în medie, până în prima sau a doua decadă a lunii martie. Startul de zăpada are, în medie 40-60 cm. Primăvara și toamna, aerul rece se acumulează în zonele joase
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
Șieuț este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Localitatea Șieuț este situată în nord-estul Depresiunii Transilvaniei, la contactul acesteia cu Munții Călimani, in sud-estul județului Bistrița-Năsăud, la poalele Dealurilor Șieului, pe drumul județean (DJ 154), la o distanță de 31 km. față de orașul Bistrița și la 28 km. de orașul Reghin. Localitatea este străbătută
Șieuț, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300894_a_302223]
-
Reghin. Localitatea este străbătută de valea Șieului. Satul Șieuț se întinde pe o distanță de 2 Km de-a lungul drumului județean (DJ 154) cu o ramificație spre est, către satul Ruștior pe o lungime de 1 Km. Situată în nord-estul Depresiunii Transilvaniei localitatea Șieuț are un relief colinar unde predomină dealuri cu înălțimi ce nu depășesc 500 m. Vegetația este specifică zonei de deal caracterizată de păduri de fag și conifere, floră spontană și plante medicinale. Fauna este reprezetată de
Șieuț, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300894_a_302223]
-
altitudine, inclinarea pantelor și expoziția acestora, clima zonei este temperat-continentală. Media anuală a temperaturii este cuprinsă între 4-6 °C în parte nordică și 6-8 °C în cea sudică. Vânturile dominante sunt de obicei uscate și vin din direcțiile est și nord-est. Iarnă începe în a doua jumătate a luni noiembrie și durează, în medie, până în primă sau a doua decadă a lunii martie. Startul de zăpadă are, în medie 40-60 cm. Primăvară și toamnă, aerul rece se acumulează în zonele joase
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
sat în comuna Telciu din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. La recensământul din 2002 avea o populație de 1151 locuitori. Satul Telcisor se mărginește la sud-vest cu localitatea Telciu, la nord cu satul Fiad (aparținător și el de Comună Telciu), la nord-est cu Comună Romuli (Valea Frumușica), la est cu satul Parva (Comună Rebra), iar la sud-est cu satul Gersa ÎI (Comună Rebrisoara). Valea Telcisorului este indicată pentru turiștii care vor să escaladeze Vârful Pietrosul Rodnei (2303 m), prin Muntele Bătrână (1710
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
strănile cântăreților pardoseala este din scândură de brad. Naosul este despărțit de altar prin catapeteasmă. Forma altarului este semicirculară, având bolta comună cu naosul. Altarul are un singur geam - spre răsărit, iar pereții interiori sunt prevăzuți cu trei firide spre nord-est, spălătorul fiind fixat în zid. Dușumeaua este din scândură iar Sf. Masă este din zid. Catapeteasma bisericii, pictată de persoane anonime, în stil bizantin, datează din sec. VIII-IX. Este compusă din icoane pe lemn de tei, pe schelet de stejar
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]