4,526 matches
-
posibilă la expresionism. Adeseori, sub entuziasmul Întîmpinării feeriei citadine, străbate o tensiune surdă, un aer de „nebunie”, o anume stridență, pe care „țipătul fals” al „soneriei Europei” o sugerează pregnant, ca și „huruitul roților În beznă / și nebunia ca un noroi pînă la gleznă”, ori alte versuri precum: „Se-apropie noaptea: despletire albă, troică În nebunie”, „corul-lătrat: sirene și ciori Ave-Marie. / Abstract surîsul. VÎntul prins de epilepsie / Întreg șahul cer, În apă cu frunze răsturnat” etc. În chiar miezul energicelor, vitalelor
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
rebeli se afundă Într-un ocean de foc, Satan mai Întîi, fiind mai greu. Imaginea este remarcabilă: munți de foc se Înalță, plesnesc, vîrteje de fum se rotesc În jurul unei inimi de foc negru, iar dracii, desfigurați, Înoată Într-un „noroi de flăcări”: „Încep să mișuiască În vasta Încăpere, Într-un noroi de flăcări de tot desfigurați.” Noroi de flăcări e, probabil, metafora cea mai frumoasă a poemului. Ea marchează capătul procesului, semnalat mai Înainte, de materializare a elementelor aeriene, de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fiind mai greu. Imaginea este remarcabilă: munți de foc se Înalță, plesnesc, vîrteje de fum se rotesc În jurul unei inimi de foc negru, iar dracii, desfigurați, Înoată Într-un „noroi de flăcări”: „Încep să mișuiască În vasta Încăpere, Într-un noroi de flăcări de tot desfigurați.” Noroi de flăcări e, probabil, metafora cea mai frumoasă a poemului. Ea marchează capătul procesului, semnalat mai Înainte, de materializare a elementelor aeriene, de „degradare” a lor pe măsură ce se Îndepărtează de arhetipurile pure. Ele și-
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
munți de foc se Înalță, plesnesc, vîrteje de fum se rotesc În jurul unei inimi de foc negru, iar dracii, desfigurați, Înoată Într-un „noroi de flăcări”: „Încep să mișuiască În vasta Încăpere, Într-un noroi de flăcări de tot desfigurați.” Noroi de flăcări e, probabil, metafora cea mai frumoasă a poemului. Ea marchează capătul procesului, semnalat mai Înainte, de materializare a elementelor aeriene, de „degradare” a lor pe măsură ce se Îndepărtează de arhetipurile pure. Ele și-au păstrat fluiditatea (au devenit un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
profund, cum este În strofa desperecheată de mai jos. „Înger căzut! Înfipt-ai piciorul tău În tină, Mișcînd din vreme-n vreme aripele-n lumină. Putea-vei scăpa oare din glodul ce te-a prins? Vai! chiar pe-a ta aripă noroiul s-a Întins!”* O strofă ce pare scrisă de un Arghezi mai tînăr cu o jumătate de veac. O nedeslușire calculată, un simbol cu mai multe straturi, o metaforă ascunsă În niște versuri ce curg limpede. Cine este Îngerul căzut
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a Întins!”* O strofă ce pare scrisă de un Arghezi mai tînăr cu o jumătate de veac. O nedeslușire calculată, un simbol cu mai multe straturi, o metaforă ascunsă În niște versuri ce curg limpede. Cine este Îngerul căzut În noroi, năzuind ca abstracta ființă argheziană, spre O lumină inaccesibilă? Poetul, creația, iubirea, existența? Alecsandri atinge În acest fragment o nesperată profunzime. O figură nouă se deschide În lirismul lui explicit: figura indeterminării și ambiguității, proprie poeziei moderne. X Spitalul amorului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Ambiguitatea unui simbol: sania. Spațiul deschis. Poet al matinalului. Dialectica orelor. Figuri ale intimității și ale euforiei. O erotică enervant Îngerească. Erosul galant. Steluța și Rodica. Retorica peisajului, peisajul retoricii. Impresionism poetic? Retorica poemului epic (Dumbrava roșie). Aripa pătată de noroi a Îngerului. X. Spitalul amorului. 1. Apariția conștiinței erotice și nașterea conștiinței lirice. Scriitura erotică și funcțiile ei. Dragostea ca excitant al expresiei. 2. Conachi și preocuparea de a cuprinde noima amorului. Cele două firi ale amorului. Tema fatalității erosului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sinistru își desparți buzele înca palide urăndu-și: Bun venit înapoi! Aici sus: De cănd se întorsese, Gavriel nu își părăsise patul negru de nori. Nu mai vorbea. Nu mai găndea. Nu mai zbura. Era anesteziat de durere și plin de noroi pe picioare. Cănd avea oare să scape de mizeria în care se scufundase? Peste căteva luni: Gavriel stătea așezat pe un nor de ploaie.Era o mică alinare credea el, i se părea că durerea se scurge din el împletindu
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
el, dar renunțase în cele din urmă. Copilul lor nu era făcut să-și petreacă toată viața la sapă sau la tăiat piatră, să mulgă vacile, că culeagă măslinile sau, în cel mai bun caz, să repare bocanci murdari de noroi și de bălegar. Era fiica lui Martello, unul dintre cei mai vârstnici țărani din sat, muncise la vreme de secetă și foamete, împreună cu taică-său și frații ca un catâr, ca o apucată, și cunoștea toate năravurile bărbaților: era de-
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
duhovnic pentru a da socoteală de scandaloasa încălcare a regulilor monahale. Fra' Tommaso, acel evreu Abraham cu care te-ai văzut este o figură ce nu face cinste statutului și prieteniei tale. Îi cunoști trecutul? Acest individ a mânjit cu noroi bunul și solemnul renume al religiei noastre. Da, mi-a zis ceva despre viața și convertirile lui. Inima lui e zbuciumată, sufletul lui este tot o rană, iată de ce aleargă după miraje și făgădinți. Tu să-mi răspunzi așa cum se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
rostit., sufletul meu este străin de toate murdăriile voastre delirante. În inima mea vorbește glasul lui Dumnezeu, mă ajută să fiu liber și să spun mereu adevărul. Iar misiunea voastră este să nu contrafaceți realitatea și să faceți din ea noroi și fiere. Nu pot fi condamnat pentru ceea ce n-am săvârșit numai fiindcă cineva visează să mă vadă pe rug ca pe o oaie pentru a-și satisface lăcomia răutății. Vorbește-ne de părintele Ippolito Beccaria. Oh, bătrânul era un
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să primească în moalele capului o găleată de lături. Cum mijlocul străzii era desfundat, Maca o luă pe lângă ziduri. Făcu două salturi ce se dovediră prea puțin inspirate, căci scândura pe care nimeri împroșcă în cele patru zări stropi de noroi amestecat cu var. Holul avea o lumină bolnăvicioasă, ce mirosea a ou clocit, venind dintr-un bec chior, atârnat de două fire verzi, împletite. Duhoarea se îngălbenea pe măsură ce te apropiai de casa scărilor ; undeva, în subsol, vremurile vechi putrezeau în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se poartă altfel. ăștia au apărut de nicăieri, ca mucegaiul. Sau poate de peste tot, spuse Tili, și nu i-am văzut noi atâta vreme. — Hei, exclamă Maca, dar tu de unde ai apărut ? — Am venit printre copaci... spuse Tili, curățindu-și noroiul de pe tălpi. — Oamenii cumsecade vin pe alee... observă Maca. — Tocmai... încuviință Tili, dar ceilalți nu înțeleseră ce anume aprobase. După ce ai fost într-un loc ca ăla, îți vin tot felul de idei. — Mai ales ție, spuse Jenică, fără să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nu mai exista. Numit astfel, i se sugera că, în lumea cea nouă, nici el nu mai exista. Îi privi pentru întâia oară în ochi. Își primi fiecare partea lui. Păreau acum mai mulți. Pașii veneau, care afundându-se în noroi până la glezne și icnind să se smulgă, care bocănind pe lespezi, cu bocanci clăpăugi, fără șireturi, și lăsând pe ziduri ecouri ascuțite, care alergând speriați, care împleticindu-se, care târându-se în pulberi, pe drumul deportărilor. Pământul celor morți se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
anumite distanțe. Ioanide zicea că individul născut într-un astfel de cartier reprezintă congenital un nenorocit fără sentimentul formelor, că acolo nici pământul, nici cerul n-au caracter și prin urmare nici oamenii. Prefera mahalaua cea mai infectă, care prin noroiul și colibele într-o rână te face să visezi coloane dorice și unde un nuc într-o curte are semnificația unei erupții a forței vegetale. Arhitectura, spunea el, e în continuă antiteză cu natura. Când o desființează complet, ca în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
răspunsurile erau aruncate cu o suspectă stângăcie. - E o toamnă superbă, zise Ioanide, uscată și senină, fărăvînt, când frunzele cad în troiene. La București e somptuoasă G. Călinescu toamna fără ploaie, ploaia degradează totul, dă o impresie de groapă cu noroi. La Paris, dimpotrivă, ploaia este pigmentul autumnal care face să sclipească felinarele și dă contururi fine bulevardelor. Nu-i așa, domnule Hagienuș? Regele Lear, denumit de când cu numărul de revistă într-un singur exemplar și Ulise, confirmă foarte fîstîcit: - Da
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
abordeze problemele ideologice acumulate în ultimul deceniu. Din nefericire, nu exista o soluție rapidă. După ce storseseră esența respingătoare a identității maoiste din carcasa puterii comuniste, Deng și tovarășii lui nu aveau cu ce să o înlocuiască. Așa că ... au turnat înapoi noroiul unsuros, sperând că motorul va mai funcționa. (Levine, 1994, p. 32) Evenimentele din Piața Tiananmen au forțat elitele chineze să recunoască problemele ridicate de modernizare pentru propria lor legitimitate. Dar, astfel, ele au devenit conștiente de necesitatea continuării acestei strategii
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
bon vivant ale lui Balzac și Alexandre Dumas. De asemenea, trebuie auzit concertul de elogii care îl înconjoară întotdeauna! "Vorbiți-ne de Mondor! Trăiască Mondor! Este binefăcătorul lucrătorului; este providența poporului". În realitate, el se abandonează orgiei, împroașcă trecătorii cu noroi; demnitatea sa și demnitatea umană suferă întrucâtva .... Dar, eh, dacă nu se face util prin el însuși, se face util prin averea sa. Face să circule banul, curtea sa nu încetează să facă plinul furnizorilor care se retrag întotdeauna satisfăcuți
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
În ceea ce zice elevul, se pot recunoaște teoriile și până și formele oratorice ale maestrului. Cetățeni, vă voi propune mai întâi câteva articole necesare pentru a completa teoria voastră asupra proprietății. Să nu alarmeze pe nimeni acest cuvânt. Suflete de noroi, care nu măsurați decât aurul, nu doresc să mă ating de averile voastre, oricât de impură este sursa acestora [...]. Mie mi-ar plăcea mai mult să mă nasc în coliba lui Fabricius decât în palatul lui Lucullus etc. Vreau să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mers până la a zice: Virtute! Tu nu ești decât un nume! Dar dacă a scăpat de la hulire ceva până acum... Bani blestemați! bani blestemați! Să facem un pic de filozofie. Ce vi s-a întâmplat? A aruncat Cresus 36 cu noroi în dumneavoastră? Mondor v-a răpit dragostea pentru firimitura voastră de pâine? Sau poate Zoilus 37 a cumpărat împotriva dumneavoastră o diatribă la gazetă? Nu invidiez carul lui Cresus; renumele meu, prin faptul că nu valorează nimic, scapă limbii lui
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Dar pe drum vede un car împotmolit, se apucă să dea ajutor, pierde termenul întoarcerii și rămâne pe pământ. Legenda siciliană a trecut lucrurile din spirit în suflet; a intrat în joc bunătatea proastă. Binefăcătorul sfârșește cu scoaterea carului din noroi și cu ratarea Ființei. Era însă vorba de bilanțul săptămînii: Sorel a făcut deci prefața la Logica autorității a lui Bochenski și a tradus din Parmenide. Gabi a scris Lămuririle preliminare la Phaidros, iar eu am terminat Interpretarea la Phaidon
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
început modest acesta, nu trebuie să ne împlă tocmai cu iluziuni; dar poate că totuși va fi odată un "început". Dacă e însă să se pregătească și să se creeze ceva cu minte, dacă, e ca să scoatem odată carul din noroi, trebuie ca din nici o parte să nu ne punem alene mînele în sân. Credem a fi trecut pentru totdeauna timpii aceia în cari poporele-și cugetau încorporată înțelepciunea cea mai mare în eventualele sfere nalte ale guvernului; timpi în cari popoarele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în substanța literaturii s-au comis în mod delibarat cele mai cumplite sperjururi pe care un scriitor european a îndrăznit să le facă: fie dezvoltând o întreagă poetică a fecalelor în primele piese, fie luând în tărbacă și împroșcând cu noroi de sus până jos mitul creștin și personajele sale centrale. Mai înainte de a-l înțelege pe autor, trebuie să ne gândim serios la noi înșine și să decidem asupra modului în care trebuie să ne stăpânim sentimentele de scârbă, repulsie
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
o cămară aromată. Într-o cămară miroase tot timpul plăcut, atunci când cineva nu se găsește în cămară, pentru că posedă o cămară.. adică nu. EA: Știi, tu vii în bucătărioara porcească cu o lingură, ca și cum ți-ai fi curățat în fața intrării noroiul adunat pe cizme din grajd. Aduci ouăle calde încă de la curul găinilor și de asta te-ai repezit pe roșu în intersecție și arăți ca și cum ai fi căzut de pe tractor. EL: Și eu după ce am pus ouăle deoparte, îți pun
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
-i de la mama, aia-i sfânt. Tatăl sughite, fratele se masturbează agitat. PAIȘPE FRATELE LUI MARIEDL: Știu, creierul meu e ambalat dintotdeauna într-un neglijeu murdar, de asta văd mereu totul ca printr-o ferestruică violată de o avalanșă de noroi. Chiar din clipa nașterii mi s-a scurs pe buze spermă paternă. Știu că este bine și că tata va fi găsit mort. Tata nu s-a agățat de viață, viața s-a agățat de el ca un coi plin
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]