4,211 matches
-
societate, la dreptul de realizare umană, dar și la loialism și supunere față de autoritatea instituită: "în școală se caută și voința iaste a hultui inimile tinerilor, precum mlădița cea bună în pădurețul cel tânăr, prin carele să rodească ei în obște: buni cetățeni, buni lăcuitori și buni creștini. Din carele urmează folositoare și cu voie slobodă, buni lucrători, înțelepți și chevernisitori la casăle lor. Buni în însoțire, înțelepți părinți, pacinici și liniștiți megiași; îndestulați întrucât să află și oameni cinstiți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
stăpânilor ce vor ave", iar preoților li se interzicea să oficieze căsătorii "până nu vor aduce țidule acei ce vor să-s căsătorească de la stăpânire lor, cum că cu știre stăpânirii să face ace căsătorie". Aceasta deoarece "lucrătorii cei de obște, datori sunt pe dominiumuri, adecă pe stăpânii moșiilor pe care le locuiesc și să hrănesc, să-i cunoască ca pe niște stăpâni ai lor"155. Prin noua decizie politică se realiza o restrângere a libertății individuale anterioare, conform cu politica dusă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Moldova este mai ieftină și de cel mai bun soi. Tot atât de dăunător este importul de vin din Moldova în Bucovina, care aduce cu sine o cheltuială anuală de aproximativ 40.000 de florini. Una din problemele cele mai dăunătoare pentru obște este însă arenda: aproape fiecare sat este arendat și fiecare arendaș caută să se îmbogățească în defavoarea locuitorilor, abuzul fiind cu atât de mare, cu cât un arendaș îi arendează adeseori altui arendaș, spre propriul său folos, un sat în mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
învățătura bisericească”, în altele se predau cântările, noțiuni de istorie, de geografie, de aritmetică, geometrie, comerț, filozofie etc. La București. a apărut. în anul 1789. Descrierea Valahiei, un manual de geografie politică, iar în 1795 se tipărește la Iași De obște gheografie, o traducere după Buffier, în care dascălul Amfilohie oferea sfaturi metodice, recomandând învățătorilor că dintre ,,toate învățăturile mai întâi să învață ce este mai ușor, apoi să se suie la cele mai grele”, așa încât primordial trebuie învățată geografia și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
conține numeroase adnotări, exemple și texte în limba latină și română. În calitatea sa de director, iluministul ardelean a fost mereu preocupat și de pregătirea învățătorilor, organizând pentru formarea metodică a acestora, în perioada 1784-1790, numeroase cursuri pe lângă școala de obște de la Blaj. Petru Maior (1753-1823) rămâne în conștiința publică drept un alt reprezentant de marcă al școlii ardelene, fiind profesor la Școala de obște din Blaj, ca și Gheorghe Șincai sau Samuil Micu. Opera care l-a consacrat, Istoria pentru
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pregătirea învățătorilor, organizând pentru formarea metodică a acestora, în perioada 1784-1790, numeroase cursuri pe lângă școala de obște de la Blaj. Petru Maior (1753-1823) rămâne în conștiința publică drept un alt reprezentant de marcă al școlii ardelene, fiind profesor la Școala de obște din Blaj, ca și Gheorghe Șincai sau Samuil Micu. Opera care l-a consacrat, Istoria pentru începutul românilor în Daciia (1812), a fost elaborată în scopul conștientizării tuturor românilor asupra originii și vechimii lor ca neam. Petru Maior, înregimentat în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
lui Felbiger și Niemayer, a rămas accesibilă oricărui inițiat, fiind structurată pe următoarele teme: educația intelectuală, educația morală, disciplina, educația fizică, datoriile învățătorului și calitățile bunului învățător. În viziunea sa, scopul educației rezidă în formarea de oameni, respectiv cetățeni folositori obștei și patriei. Autorul considera că toți cetățenii trebuie să beneficieze de dreptul la învățătură, statul urmând să le garanteze acest drept, iar fiecare cetățean are datoria să slujească statul-protector. În ce privește disciplina, Velini susținea un sistem lax, blând și rațional, în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
la următoarele prevederi: susținerea materială a școlilor poporale din fondul scolastic comun al școlilor ortodoxe și de către proprietarul de pământ local, ale cărui drepturi și obligații au crescut; obligația comunității în construirea și întreținerea școlii locale; numirea învățătorului cu acordul obștii și al directorului școlar, dar și garantarea unei mai mari stabilități a acestei funcții didactice; interzicerea implicării clerului în activitatea școlilor poporale care erau subordonate direct administrației școlare din provincie; obligativitatea frecvenței școlare. Conform aprecierilor lui C. D. Loga, într-
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cartea de aur a istoriei sale rămâne consemnată la loc de cinste contribuția pe care oamenii de artă au adăugat-o efortului unanim, celor mai nobile strădanii pentru înflorirea țării și fericirea oamenilor care trăiesc pe aceste meleaguri. Mărturisesc în numele obștei muzicienilor din țara noastră bucuria pe care o simt slujitorii artei sunetelor, când văd că toată truda lor sinceră, conștientă, neprecupețită, este luată în seamă și prețuită după cuviință.“ (Contemporanul, 23 august 1974) DUMITRESCU-BUȘULENGA Zoe „Există, parcă, o miraculoasă legătură
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
contacte cu oamenii acestui pământ, pe care-l iubește nespus, în oricare colț al țării, a simțit suflul constructiv și înnoitor emanat de această personalitate atât de dinamică, dar modestă, atât de umană și atentă la dorințele, necesitățile și idealurile obștei, dar atât de exigentă, până la o supremă sobrietate și o generoasă uitare de sine mergând până la sacrificiu, față de ea însăși!“ (Familia, octombrie 1971) „Astăzi, la vârsta maturității rotunjite - la 26 ianuarie a împlinit 55 de ani de viață și 40
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
trebuie să-i aducem în această solemnitate, legitimată atât de frumos și evident cu înaltele făuriri de lucruri și inestimabile transformări în suflet și când întreaga națiune este în Forum.“ (Familia, decembrie 1972) „Dar ader în schimb, ca și întreaga obște din fruntariile României, la aportul constructiv al patriei noastre la acest conclav al statelor europene, efort purtând insigna eminentă a purtătorului nostru de cuvânt, expresie a dorințelor și aspirațiilor comune, care este excepțional om de stat, președintele țării. Încă o dată
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
educare pe care întreaga noastră societate o duce - și trebuie să o ducă - pentru desăvârșirea interioară a omului. Unii se îndreaptă și se încadrează în rosturile lor firești, convinși până la urmă de necesitatea transformării lor, iar alți - constrânși de voința obștei - sunt puși în imposibilitatea de a-și continua comportamentul negativ. Toate acestea subliniază uriașa însemnătate a transformării etice a individului, a continuei sale perfecționări morale, într-un cuvânt a făuririi omului nou - condiție sine qua non a construirii socialismului multilateral
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Partidului Comunist Român.“ (Luceafărul, 17 februarie 1973) DEAC Mircea, critic de artă „Perspectivele fascinante sunt deschise spiritului creator de construcție socialistă, de gândirea științifică și de realitatea tehnologică a epocii contemporane. În vasta panoramă a diversității cu care se prezintă obștea viguroasă și numeroasă a plasticienilor noștri se profilează un număr crescând de personalități artistice, pe o echilibrată scenă a vârstelor, care prin efortul lor creator aduc un adevărat, sincer și entuziast omagiu patriei socialiste.“ (Era socialistă, noiembrie 1977) „Prin conținutul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
parte a documentului este scrisă în limba slavonă, iar cealaltă parte în limba română: „noi șoltuzul din Huși împreună cu o seamă de oameni buni”, între aceștia fiind și „Lorinți și Mateiu Ajod”. Neîndoielnic, „oamenii buni” erau oameni de frunte ai obștii, posibil maghiari după nume, oameni înstăriți, poate chiar pârgari, oameni considerați cinstiți și dăruiți de obște cu încredere de vreme ce întăresc o vânzare de ocină în satul Răspopi. Șoltuz era considerat reprezentatul obștii în relația cu domnia. Uneori cerea domnitorului, în numele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din Huși împreună cu o seamă de oameni buni”, între aceștia fiind și „Lorinți și Mateiu Ajod”. Neîndoielnic, „oamenii buni” erau oameni de frunte ai obștii, posibil maghiari după nume, oameni înstăriți, poate chiar pârgari, oameni considerați cinstiți și dăruiți de obște cu încredere de vreme ce întăresc o vânzare de ocină în satul Răspopi. Șoltuz era considerat reprezentatul obștii în relația cu domnia. Uneori cerea domnitorului, în numele comunității, rezolvarea litigiilor importante, cum ar fi cele legate de pământul sau hotarul târgului. Este cazul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Neîndoielnic, „oamenii buni” erau oameni de frunte ai obștii, posibil maghiari după nume, oameni înstăriți, poate chiar pârgari, oameni considerați cinstiți și dăruiți de obște cu încredere de vreme ce întăresc o vânzare de ocină în satul Răspopi. Șoltuz era considerat reprezentatul obștii în relația cu domnia. Uneori cerea domnitorului, în numele comunității, rezolvarea litigiilor importante, cum ar fi cele legate de pământul sau hotarul târgului. Este cazul jalbei către Vasile Lupu, prin care îl înștiințau de pierderea documentului ce înscria hotarul târgului. Domnul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și chiar dușmănii, căci se crease în vechea familie domnitoare un precedent nemaiîntâlnit. În cele din urmă, Ștefan Rareș va fi ales domn, după ce s-a „adunat împreună poporul, episcopii și cei ce se aflau în fruntea dregătorilor și căpeteniilor obștilor și tot sfatul domnesc”. Însă, domnia lui va fi scurtă, între 11 iunie 1551 și 1 septembrie 1552. Abia în anul următor, noul domn a venit la Huși, unde a semnat cinci urice, între 25 martie și 11 aprilie 1552
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aveau două sinagogi, iar catolicii două biserici. În oraș mai funcționau două farmacii, două instituții de binefacere: un spital evreiesc, întreținut de comunitatea israelită și un spital susținut din donații publice, acesta din urmă funcționând, după 1863, în casele dăruite obștii de către Dimitrie Castroian. Peste 20 de ani, același Mecena hușean va dărui venitul unei moșii din județul Roman, pentru întreținerea Spitalului, care astăzi îi poartă numele. Știm că, la acea vreme, Corpul sanitar era alcătuit din șase medici, doi subchirurgi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu vite, care era în plină dezvoltare, se țineau trei iarmaroace pe lângă cel vechi de la 14 septembrie: la 9 martie, 29 iunie și 8 noiembrie. Târgul avea loc săptămânal, de obicei joia, cu o mare afluență de oameni. Prin jalba obștei târgului Huși adresată domniei la 2 august 1851, se solicita schimbarea zilei de iarmaroc, în ziua de 14 septembrie, de Ziua Crucii, pe platoul numit Dric, în afara orașului, pe imașul târgoveților, „pentru a putea înflori negoțul”. Prin cererea din 28
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe produse. Domnitorul Alexandru Ioan Mavrocordat a răspuns la 2 aprilie 1785, reglementând obligațiile târgoveților față de Episcopie după vechile prevederi. O atmosferă de încordare și de revoltă se înregistra la Huși în 1824, când unii locuitori erau acuzați că „întărîtau obștea târgoveților de a nu recunoaște episcopiei drepturile acordate ei asupra târgului”. Abia în 1834 s-a pus capăt acestei situații, dar Episcopia va exercita o mare influență asupra orașului până în 1858. Un centru de frământări și răzvrătiri, care a durat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
XXIII, 1900-1901, fasc. 2, 1901, pp. 379-380 se publică raportul lui Iosif Vulcan pentru premierea celor trei volume de Nuvele, apărute în 1899. Raportorul subliniază mai ales calitățile scrisului lui Gane: "Limba în care se prezentau reproducea întocmai graiul de obște din timpul acela. Felul său de povestire este simplu. În nuvelele sale nu vom găsi niște intrigi țesute cu rafinărie. Firul curge limpede. Forța autorului este limba poporală... A voit să ne dea o limbă curată românească, întocmai cum o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Felul său de povestire este simplu. În nuvelele sale nu vom găsi niște intrigi țesute cu rafinărie. Firul curge limpede. Forța autorului este limba poporală... A voit să ne dea o limbă curată românească, întocmai cum o vorbește poporul de obște: clară, naturală și neforțată prin imitări de ziceri neaoșe anume căutate. Și a reușit deplin". Calitatea principală a nuvelelor lui Gane stă, după Vulcan, în aspectul lor moralizator: "Sunt de model. Nicăieri, nici un rând care ar jigni simțământul bunei-cuviințe" (textul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
simte umilit și jefuit de propriile bunuri și averi și ar avea dreptul la o satisfacție: întregirea patrimoniului național cu toate cele date regelui. Oare merită „SIRELE” nostru atâtea sacrificii din partea Țării? Să ne amintim că, având calitatea de „capul obștii”, a semnat trimiterea pe front, la moarte sigură, a sute de mii de tineri români. Să ne amintim că a primit cadouri de la ruși și cea mai mare distincție. Dacă ar fi ținut la obrazul lui și al Țării, atunci când
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
era numită în epocă, se afla o instituție laică - Stărostia - și una religioasă, Rabinatul. Și rabinul și starostele erau aleși de adunarea breslașilor, însă ei trebuiau confirmați oficial de domnitor (primul pe o perioadă determinată, celălalt pe viață). Cu timpul, obștile evreiești din Moldova au devenit tot mai numeroase. Faptul a determinat alegerea a doi sau trei starosti al căror lider era numit Roș-Medina, iar conducătorul rabinatului ieșean prelua numele turcesc de Haham-Bașa (mare rabin). Stărostia era o „instituție politică”, creată
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
De aceea, rare erau cazurile de analfabetism în cadrul unei comunități evreiești și, în consecință, se acorda o atenție sporită sistemului de învățământ. Au putut fi observate două dimensiuni ale fenomenului școlar evreiesc, una calitativă, determinată de școlile publice întreținute de obște, și una cantitativă, ilustrată prin rețeaua de școli din teritoriu. La Iași, unul dintre “pionierii” organizării școlilor evreiești moderne fost M. Finkelstein, nu întâmplător și un adept convins al Hascalei. Școlile evreiești din Iași și cele de pretutindeni au o
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]