4,294 matches
-
țării. Pe lângă aceste locașuri sfinte se înființau bolnițe sau azile pentru nevoiașii suferinzi, nevolnici sau pentru cei loviți de soartă. "Solidaritatea obștii (a comunităților), întemeiată pe stăpânirea comună a unor bunuri, se extinde și pe tărâmul organizării judecătorești și administrative, obștea funcționând ca un organism autonom și din acest punct de vedere" (Istoria românilor, 2001, p. 114). Se pune mereu problema dacă în Țările Române asistența socială, fiind de natură filantropică, era organizată sumar și se afla într-o stare de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
pâinii și în rugăciuni. Și tot sufletul era cuprins de teamă, căci multe minuni și semne se făceau în Ierusalim prin apostoli, și mare frică îi stăpânea pe toți. Iar toți cei ce credeau erau laolaltă și aveau toate de obște. Și își vindeau bunurile și averile și le împărțeau tuturor, după cum avea nevoie fiecare. Și în fiecare zi, stăruiau într-un cuget în templu și, frângând pâinea în casă, luau împreună hrana întru bucurie și întru curăția inimii. Lăudând pe
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
din Faptele Apostolilor, versetele 32-37. Să vedem și aici care este îndemnul: Iar inima și sufletul mulțimii celor ce au crezut erau una și nici unul nu zicea că este al său ceva din averea sa, ci toate le erau de obște. Și cu mare putere apostolii mărturiseau despre învierea Domnului Iisus Hristos și mare har era peste ei toți. Și nimeni nu era între ei lipsit, fiindcă toți câți aveau țarini sau case le vindeau și aduceau prețul celor vândute. Și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
este descrisă Biserica primitivă de către Sfântul Luca în Faptele Apostolilor IV, 32-35: Iar inima și sufletul mulțimii celor ce au crezut erau una și nici unul nu zicea că este al său ceva din averea sa, ci toate le erau de obște. [...] Și nimeni nu era între ei lipsit, fiindcă toți câți aveau țarini sau case le vindeau și aduceau prețul celor vândute, și-l puneau la picioarele apostolilor. Și se împărțea fiecăruia după cum avea cineva trebuință". Două veacuri și jumătate mai
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
avem menționate câteva aspecte filantropice din perioada de început a formării Bisericii. Iar inima și sufletul mulțimii celor ce au crezut erau una și nici unul nu zicea că este al său ceva din averea sa, ci toate le erau de obște./ Și cu mare putere apostolii mărturiseau despre învierea Domnului Iisus Hristos și mare har era peste ei toți./ Și nimeni nu era între ei lipsit, fiindcă toți câți aveau țarini sau case le vindeau și aduceau prețul celor vândute./ Și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cuvinte. Paginile acestea din Sfânta Scriptură sunt nemaipomenite. Trei aspecte trebuie urmărite aici: îndemnul la botez; viața organizată în jurul "frângerii pâinii", adică am zice noi, cei de azi în jurul Sfintei Liturghii și problema filantropiei, prin faptul că toate erau de obște. Aceste rânduri din Sfânta Scriptură, pentru teologi, atunci când fac tâlcuiri biblice, reprezintă o prefigurare a vieții din împărăția lui Dumnezeu. Simplu: așa se trăiește în veșnicie. Așadar, primii creștini au început să trăiască veșnic! 4 Sursa: Site-ul Episcopiei Caransebeșului
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
această formă de dependență decât mai târziu, prin intermediul regalită ții maghiare și poloneze, practică adusă din apus de regii francezi ai Ungariei, dar care ră mâne străină românilor. Feudalizarea societății românești comportă particularități și practici reieșite din structura social-economică a obștii sătești teritoriale, în care se infiltrează elemente din obștea marcă germană și zadruga slavă. Peste aceste elemente autohtone se suprapun forme de feudalism asiatic, purtător al “culturii de stepă”. Cu avarii și supușii lor slavii (hunii sunt prea bine cunoscuți
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ții maghiare și poloneze, practică adusă din apus de regii francezi ai Ungariei, dar care ră mâne străină românilor. Feudalizarea societății românești comportă particularități și practici reieșite din structura social-economică a obștii sătești teritoriale, în care se infiltrează elemente din obștea marcă germană și zadruga slavă. Peste aceste elemente autohtone se suprapun forme de feudalism asiatic, purtător al “culturii de stepă”. Cu avarii și supușii lor slavii (hunii sunt prea bine cunoscuți datorită lui Ammianus Marcellinus și Priscus Panites), începe pentru
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
se suprapun forme de feudalism asiatic, purtător al “culturii de stepă”. Cu avarii și supușii lor slavii (hunii sunt prea bine cunoscuți datorită lui Ammianus Marcellinus și Priscus Panites), începe pentru protoromâni dominația asiatică și vasalitatea de stepă. În timp ce în interiorul obștii teritoriale se detașează ca poziție socială și avere juzii, cnezii și voievozii, care judecă și administrează o societate cvasipatriarhală, elementele de dominație de factură asiatică au față de această societate românească o poziție extrateritorială geografic, peste care vine periodic în pradă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
etc. Inițial, teritoriul românesc a fost supus unor incursiuni periodice, cu spolierea populației și luarea de sclavi, după care s-a ajuns la un aranjament formal și verbal între șefii militari, aristocrația de stepă, și reprezentanții populației locale, aleși de obște sau impuși de migratori. În relație cu acești migratori, juzii, cnejii și voievozii au putut juca un rol mai important în cadrul obștilor și uniunilor de obști, evoluând, treptat, spre organizarea de tip feudal. Între migratorii turanici și autohtoni se pot
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
la un aranjament formal și verbal între șefii militari, aristocrația de stepă, și reprezentanții populației locale, aleși de obște sau impuși de migratori. În relație cu acești migratori, juzii, cnejii și voievozii au putut juca un rol mai important în cadrul obștilor și uniunilor de obști, evoluând, treptat, spre organizarea de tip feudal. Între migratorii turanici și autohtoni se pot admite și relații de schimb, deși, de pe locurile lor de origine, n-au plecat să facă schimburi comerciale, ci să jefuiască populațiile
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și verbal între șefii militari, aristocrația de stepă, și reprezentanții populației locale, aleși de obște sau impuși de migratori. În relație cu acești migratori, juzii, cnejii și voievozii au putut juca un rol mai important în cadrul obștilor și uniunilor de obști, evoluând, treptat, spre organizarea de tip feudal. Între migratorii turanici și autohtoni se pot admite și relații de schimb, deși, de pe locurile lor de origine, n-au plecat să facă schimburi comerciale, ci să jefuiască populațiile sedentare. De altfel, nefiind
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care sunt esențiale pentru individualizarea românilor: a) conștiința romanității, care include și regretul pentru Roma, o Romă tot mai îndepărtată; b) viața spirituală dominată de credința creștină, altoită pe un teren pregătit de spiritualitatea geto-dacă; c) organizarea socială bazată pe obștea gentilico-sătească. Este cât se poate de adevărat că societatea din nordul Dunării, cunoscută și ca Romania, a avut, după retragerea romană și până în epoca modernă, o evoluție lentă, fiind o societate patriarhală, suficientă sieși. Suntem, fără îndoială, o societate veche
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Fundu Herței. Satul protoromânesc și românesc însemna, în același timp, vatra de locuire, dar și forma de organizare social-economică, satele fiind alcătuite din familii rude între ele și având un moș ca strămoș întemeietor comun. Altfel spus, satul reprezenta o obște gentilică, a cărei caracteristici au fost analizate, fără să mai lase loc de adăugiri și interpretări, de istoricul P.P.Panaitescu . Revenirea la sat a făcut ca așezările romane numite vicus și pagus să fie uitate. Pentru pagus avem o explicație
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
poveștilor care fascina ascultătorii, întărindu-le convingerea în puterea și victoria binelui. În plan politic, discontinuitatea barbarilor, după distrugerea ringului avarilor, până la venirea ungurilor, pecenegilor și cumanilor, timp de mai bine de 100 de ani, se observă o regrupare a obștilor sătești, pe care le numim celule latinofone, și a Romaniilor populare spre țări, ca forme incipiente de organizare. Perioada de discontinuitate barbară, combinată cu agresivitatea statului de imitație al bulgarilor, suprapuși slavilor și populației romanizate de la sudul Dunării, va da
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
curs de desfășurare, reprezintă cea mai profundă schimbare în mentalul societății românești vechi. Existența mai mult biologică, decât social- politică și culturală se încheiase; mai lipsea mobilul intern și extern pentru teritorializarea statului . Germenii mobilului intern îi descoperim în evoluția obștii gentilico-sătești, în sensul deteriorării poziției față de proprietate; în principal, asupra pământului. Multă vreme, în societatea protoromânească și românească, doctrina creștină a egalității în fața lui Dumnezeu a avut corespondent în viața socială, prin egalitatea deplină a membrilor obștii, în care diferențierea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
descoperim în evoluția obștii gentilico-sătești, în sensul deteriorării poziției față de proprietate; în principal, asupra pământului. Multă vreme, în societatea protoromânească și românească, doctrina creștină a egalității în fața lui Dumnezeu a avut corespondent în viața socială, prin egalitatea deplină a membrilor obștii, în care diferențierea de avere este abia perceptibilă. Solidaritatea membrilor obștii se menține și după apariția primelor elemente de feudalism românesc, care este atât de deosebit de cel apusean: „Feudalii” români, cnezii și juzii, n-au cucerit teritorii pe care să
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în principal, asupra pământului. Multă vreme, în societatea protoromânească și românească, doctrina creștină a egalității în fața lui Dumnezeu a avut corespondent în viața socială, prin egalitatea deplină a membrilor obștii, în care diferențierea de avere este abia perceptibilă. Solidaritatea membrilor obștii se menține și după apariția primelor elemente de feudalism românesc, care este atât de deosebit de cel apusean: „Feudalii” români, cnezii și juzii, n-au cucerit teritorii pe care să le împartă după vitejia și cutezanța manifestată în lupte, n-au
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ei înșiși, românii vechi își continuă existența modestă în comunități sătești, în care, treptat, dar sigur, sunt asimilate elemente disparate ale stepei care, după dezastrele suferite, nu se mai întorc în stepele de pornire sau nu sunt acceptate în Imperiu. Obștea românească veche are capacitatea de a exista prin sine, își amplifică funcțiile, inclusiv pe cele de apărare, păstrează egalitatea între membrii ei, se orientează activ spre forme de organizare mai evoluate, capabile să reziste în fața ofensivei slave. Capacitatea de rezistență
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
slave. Capacitatea de rezistență față de slavi a fost dată și de posibilitatea, începând cu secolul al VII-lea, de a se mișca liber în spațiul Roamniei Orientale, care fortifică coeziunea elementelor de limbă latină vulgară, populară. Este îndeobește admis că obștea gentilico-sătească și apoi teritorială la daco-romani, protoromâni și români prezintă asemănări cu „marca” germană, cu „mir” și „zadruga” salvă, cu obștea bizantină, făcându-se precizarea că, spre deosebire de marca germană și zadruga slavă, care folosesc în comun tot pământul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
mișca liber în spațiul Roamniei Orientale, care fortifică coeziunea elementelor de limbă latină vulgară, populară. Este îndeobește admis că obștea gentilico-sătească și apoi teritorială la daco-romani, protoromâni și români prezintă asemănări cu „marca” germană, cu „mir” și „zadruga” salvă, cu obștea bizantină, făcându-se precizarea că, spre deosebire de marca germană și zadruga slavă, care folosesc în comun tot pământul că „proprietate” comună, obștea daco-romană și protoromânească ar fi cunoscut pe lângă folosirea comună și o „proprietate” individuală. Se face remarca potrivit
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
teritorială la daco-romani, protoromâni și români prezintă asemănări cu „marca” germană, cu „mir” și „zadruga” salvă, cu obștea bizantină, făcându-se precizarea că, spre deosebire de marca germană și zadruga slavă, care folosesc în comun tot pământul că „proprietate” comună, obștea daco-romană și protoromânească ar fi cunoscut pe lângă folosirea comună și o „proprietate” individuală. Se face remarca potrivit căreia „fiecare membru (al obștii - n.a.) poseda o proprietate funciară care era ereditară”, și, oarecum legată de această „proprietate”, obștea dobândește noi funcții
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
că, spre deosebire de marca germană și zadruga slavă, care folosesc în comun tot pământul că „proprietate” comună, obștea daco-romană și protoromânească ar fi cunoscut pe lângă folosirea comună și o „proprietate” individuală. Se face remarca potrivit căreia „fiecare membru (al obștii - n.a.) poseda o proprietate funciară care era ereditară”, și, oarecum legată de această „proprietate”, obștea dobândește noi funcții: „numai în măsura în care obștea gentilică sub influența migratorilor se transformă în obște teritorială, această organizație ancestrală dobândește, pe lângă funcția socialeconomică și pe cea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
o „proprietate” individuală. Se face remarca potrivit căreia „fiecare membru (al obștii - n.a.) poseda o proprietate funciară care era ereditară”, și, oarecum legată de această „proprietate”, obștea dobândește noi funcții: „numai în măsura în care obștea gentilică sub influența migratorilor se transformă în obște teritorială, această organizație ancestrală dobândește, pe lângă funcția socialeconomică și pe cea politică, culturală și religioasă” . Este dificil de admis superioritatea obștii românești față de celelalte cu care a fost în contact, pornind, tocmai de la forma de folosire a pământului, ca și cum în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
oarecum legată de această „proprietate”, obștea dobândește noi funcții: „numai în măsura în care obștea gentilică sub influența migratorilor se transformă în obște teritorială, această organizație ancestrală dobândește, pe lângă funcția socialeconomică și pe cea politică, culturală și religioasă” . Este dificil de admis superioritatea obștii românești față de celelalte cu care a fost în contact, pornind, tocmai de la forma de folosire a pământului, ca și cum în conștiința acestor strămoși ai noștri ar fi pătruns ideea proprietă ții funciare individuale, și aceasta, cu atât mai mult, cu cât
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]