10,695 matches
-
ideea remunerării cu o sumă fixă a personalului administrativ moldovenesc folosit în Administrația Bucovinei. Astfel, începând cu anul 1777, boierul Leon Imbault, starostele de Cernăuți, era remunerat cu 1.200 florini anual, mazilul Nicolae Gafencu, ca vornic sau director al ocolului Câmpulung Rusesc, cu 300 fl.63, șetrarul Ilie Cîrstea, ca ispravnic de Suceava, cu 600 fl. anual, boierul Angelachi, ca vornic al ocolului Câmpulung Moldovenesc, cu 400 fl., mazilul Mihalachi Cerniovschi, folosit ca tălmaci de limba română și pentru diferite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de Cernăuți, era remunerat cu 1.200 florini anual, mazilul Nicolae Gafencu, ca vornic sau director al ocolului Câmpulung Rusesc, cu 300 fl.63, șetrarul Ilie Cîrstea, ca ispravnic de Suceava, cu 600 fl. anual, boierul Angelachi, ca vornic al ocolului Câmpulung Moldovenesc, cu 400 fl., mazilul Mihalachi Cerniovschi, folosit ca tălmaci de limba română și pentru diferite treburi administrative, cu 800 fl. anual, mazilul Damian Holban, folosit drept cancelist de limbă română, cu 160 fl. anual 64 etc. La început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în teritoriul ocupat de trupele imperiale, în extensia sa maximă, o populație de 17.047 familii, împărțită în cadrul a 289 de localități, din care trei orașe: Cernăuți, Siret și Suceava, iar restul în satele și cătunele cuprinse în cadrul a douăsprezece ocoale 69. Preponderența localităților rurale și slaba dezvoltare a orașelor s-a oglindit pe deplin în structura socială a noii provincii, fiind consemnate un număr de 14.992 familii de țărani, față de 22 familii de boieri, 175 de mazili, 149 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
măsură a lui Enzenberg și, mai ales, cea referitoare la impunerea unei livrări de fân pentru caii armatei imperiale, care putea fi răscumpărată în bani, au determinat protestul nobilimii mijlocii din Bucovina. Printr-o deputăție trimisă la Lemberg, mazilii din ocolul Cernăuți, Suceava și Câmpulung interveneau pe lângă Comandamentul General al Galiției împotriva măsurilor Administrației militare a Bucovinei 97. Doleanța lor principală era aceea de a participa, prin reprezentanții aleși, la sesiunile săptămânale ale Administrației Bucovinei, ca proprietari, ce aveau și încrederea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
supușilor față de principe, la introducerea unei impuneri drepte și stabile etc. Pentru instituirea comisiei de verificare și măsurare a posesiunilor erau propuși fratele episcopului Dosoftei Herescul, ce fusese director administrativ în Cernăuți și care trăia de pe urma veniturilor moșiilor sale din ocolul Cernăuți, precum și Mihalachi, ce era folosit în Administrația militară a Bucovinei. Alături de aceștia mai erau propuși: Pizelli, secretarul Consiliului, grefierul Ergelet din Lemberg și judecătorul militar Harsany, cunoscător al limbii române, care era un sârguincios tălmaci al Regimentului întâi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a cerut să meargă în capitala Moldovei, la Iași, spre a obține de la Divan unele documente autentice de donație, cumpărare sau schimb pentru moșiile clerului, mănăstirilor, boierilor și mazililor din Bucovina 12. În același timp, urma să obțină informații dacă: "ocolul Câmpulungului Rusesc s-ar fi extins în timpuri îndepărtate destul de mult către munții Pocuției, dincolo de Kuty", din care "numai prin uzurpare, mai târziu, stăpânii de pământ de acolo și-au însușit o parte remarcabilă", după cum "poporul și mazilii bătrâni o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
după ce se vor fi fost reglementat veniturile mănăstirilor, reclamând faptul că domnul Moldovei își plătea mult mai bine ispravnicii. Atunci când generalul Enzenberg l-a îndemnat să ia în arendă dreptul de cârciumărit în orașele Cernăuți, Siret și Suceava, precum și în ocolul Câmpulung, acesta s-a arătat de-a dreptul indignat de propunerea făcută, socotind-o umilitoare și nedemnă de statutul său aristocratic, spre deosebire de Mihalachi, secretarul administrației care, profitând de funcția avută, a făcut avere din arendarea mai multor moșii mănăstirești, provocând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în armată că vor primi o anumită soldă și chiar însemne distinctive pentru faptele lor curajoase 205. La o nouă chemare a baronului Vasile Balș, boierul Gheorghe Flondor a recrutat un număr de voluntari pentru apărarea hotarelor Bucovinei și în ocolul Câmpulung Rusesc. Pe lângă aceștia, căpitanului Bucovinei i-au mai sosit în ajutor un număr de țărani din comunele Broscăuți, Drăcinești, Stănești, înarmați cu puști, pistoale și coase, precum și o trupă călare, alcătuită din rândul nobililor bucovineni. Cu aceste întăriri în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
atât timp cât se bucură de dreptul guvernării, nu face decât să stoarcă bani și acordă oricărui țăran, ba și unor sate întregi, învoirea de a se muta de la un loc la altul, cu singura condiție, ca să i se achite în oricare ocol s-ar așeza aceleași dări cuvenite. Din aceeași cauză, țăranul este dator să muncească nu mai mult de 12 zile, pe parcursul anului, pentru stăpânul său și să-i livreze neînsemnata zeciuială a roadelor sale. Obrăznicia sa față de stăpân se datorează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
schimb, Pan a făcut ca nimfa să fie sfîrtecată în bucăți și i-a transformat membrele în stînci unde, grație ecoului, cîntecul ei va continua să răsune nu numai pentru că o dorea, ci și pentru că îi invidia aptitudinile muzicale. Un ocol prin cele două Americi ne-a permis să scoatem la iveală fondul comun al miturilor. Acesta expune sub toate aspectele ei divergența care ni s-a părut că domină compoziția lui Poussin. Divergență inerentă fenomenului fizic al ecoului, care, paradoxal
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
În fond cu revoluția Terrei, prin Însăși diversitatea, heterogenitatea sa prodigioasă. Heterogenitate În care omul a Încercat, de timpuriu, să facă ordine, prin zodiacul babilonean, poate intuind realitatea legată de drumul Pământului pe orbită, chiar dacă Își imagina că Soarele dă ocol Pământului. Încărcătura de energie liberă devine, În cazul omului, a ființei În general, biocâmp, fie excedentar, fie deficitar, reflectând heterogenitatea amintită. Care biocâmp, repartizat după zodia posesorului, reproduce exact sinusoida din Natură. Anume, excedentul maxim e tipic pentru Berbec și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Cetatea Albă, Chilia, Căușani, Reni și Ismail, în cuprinsul cărora se aflau 17 orașe și 693 de așezări rurale, cu o populație de 43160 de familii, adică aproape de 300.000 de locuitori. La rândul lor, ținuturile au fost divizate în ocoale și plase așa ca în Țara Moldovei, care reuneau mai multe sate, menținându-se chiar și vechea Stemă a Țării Moldovei, cu capul de bour în câmpul albastru, căruia i-au adăugat, în registru superior, pajura imperială rusă „în câmp
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
ai ținuturilor pe acei boieri basarabeni care au rămas în provincie, cu înclinații rusofile, care făceau parte din marile familii boierești ale Țării Moldovei, Balș, Catargi, Ghica, Krupenski, Vârnav și altele. Ispravnicii aveau sub ascultare ocolașii, cei numiți în fruntea ocoalelor, și pe vornici sau staroști în cârmuirea satelor. Toți acești dregători, de la membrii sfatului obștesc și până la ultimii starosti de sate, aveau atribuții administrative și judecătorești similare celor din Țara Moldovei. Actele erau scrise în limba română, iar judecățile se
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
iu Iu ! Plânge-mă mamă cu dor, Că ți-am fost de ajutor, Plânge-mă cu lacrimi multe, Că nu-ți mai fac tină-n curte, Nici în curte nici în casă, Nici îmbulzoare la masă. Când vei da mesii ocol Și-mi vei vedea locul gol, Te vei duce prin grădini, Inima să ți-o alini, S-o alini, s-o potolești, Lacrimile să-ți oprești, Pe mine să mă dorești ! U iu, U iu iu ! Plângi măicuță și suspini
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de Administrație din București. Au fost încartiruiți atunci la Cârțișoara un număr de 110 elevi de școală militară și 7 ofițeri instructori. În casa locuitoarei Căpățână Ecaterina a fost organizat un punct sanitar, la primărie, cancelaria detașamentului încartiruit, iar la Ocolul silvic funcționau locul de adunare și o bucătărie de batalion. Am încercat să deșirăm aci povestea tristă a unei perioade efemere, dacă e privită din perspectiva istoriei satului, interminabilă și necruțătoare dacă o luăm în considerație la scara unei vieți
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
În recensământul din anul 1987 sunt înregistrați 6500 de locuitori, cuprinși în 2200 de familii. Ipoteștii singuri adună, în cele 200 de case, 250 de familii, adică 570 de persoane. În timpul recensământului din 1772-1774, Ipoteștii făceau parte din ținutul Hârlău, ocolul Coșulii, și avea 15 case cu 20-24 de familii. 39 Ion Vasiliu, Monografiile comunelor rurale. Monografia comunei rurale Cucorăni, județul Botoșani, 1904, în Arhivele Naționale, filiala Botoșani, dosar 284/1904, f. 5, 9. 40 Augustin Z.N. Pop, Contribuții documentare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nu exista, practic, nici o probă, anchetatorul cerea acuzatului... să se auto-incrimineze: "organelor de cercetare le sunt în întregime cunoscute acțiunile d-tale criminale împotriva regimului și în vederea răsturnării regimului nostru de democrație populară. Ești hotărât să arăți sincer, cinstit, fără ocol și fără frică aceste acțiuni?" Până și Inchiziția înfățișa acuzatului probele incriminante; justiția română anilor '50 nu considera necesar! Sinistrul colonel Șoltuțiu a alcătuit un plan de muncă pe puncte ("tov. Șoltuțiu aproape în fiecare zi spunea că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
El s-a documentat din ceea ce-au scris Vasile Ciurea și alți contemporani despre muzeu. Astfel, a aflat că în 1917 muzeul lui Vasile Ciurea a integrat la patrimoniul său și Muzeul Băii, iar în 1918 piesele din Muzeul Ocolului Silvic Mălini, sporindu-și astfel, necontenit, patrimoniul. După ce-a fost adăpostit temporar în două camere la Gimnaziul "Alecu Donici", devenit ulterior Liceul "Nicu Gane", în 1930 noua instituție s-a mutat, în sfârșit, într-o clădire proprie, frumoasă, corespunzătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
sistemului financiar-bancar, comerțului și industriei, anularea privilegiilor și libertăților tradiționale ale mazililor din 52 de sate de pe văile Ceremusului, Nistrului și Prutului, marele conflict social al administrației imperiale desfășurat între anii 1791-1871 cu țărani răzeși din fostele sate aparținătoare de ocolul domnesc al Cîmpulungului Moldovenesc, sunt dovezi ale abuzurilor stăpânirii austriece, care nu pot constitui un "model" de ordine și drept. Când țăranii din fostul ocol domnesc al Cîmpulungului Moldovenesc se plângeau la Viena că "funcționarii camerali se poartă ca niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
al administrației imperiale desfășurat între anii 1791-1871 cu țărani răzeși din fostele sate aparținătoare de ocolul domnesc al Cîmpulungului Moldovenesc, sunt dovezi ale abuzurilor stăpânirii austriece, care nu pot constitui un "model" de ordine și drept. Când țăranii din fostul ocol domnesc al Cîmpulungului Moldovenesc se plângeau la Viena că "funcționarii camerali se poartă ca niște zbiri, sfidează orice principii de drept și dreptate" și că ei ar prefera "revenirea la jugul otoman" decât să îndure în continuare "batjocura dreptului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
să verific presiunea gazelor care asigură apa caldă a locatarilor. Aș fi putut inventa tot felul de motive ca să revin, nu mă simțeam În stare să mă desprind dintr-o dată, mă Întorceam ca să am de unde să vin, iar după un ocol prin oraș și prin Împrejurimile Pantelimonului, mă pomeneam tot În dormitorul Unității. Seara, moșu’ și cu nevastă-sa o luau din loc spre apartamentele lor din Drumul Taberei și doar eu cu părințelul și haita aia de câini de pripas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
grăbim fără să ne pripim. Ceața unui amurg fumegos ne Împresoară și ne sufocă. Hansi gâfâie lipit de zid lângă mine, și pe urmă Îl văd aplecându-se În spatele unei Dacii care rulează la pas. Alunecă pe lângă ea dându-i ocol și trage prin parbriz afară un om ca pe-o panglică dintr-un joben, În aceeași fracțiune de secundă bușindu-l de asfalt și trăgând zece focuri de pistol În cel de la volan. Hansi e un tigru cu labele pline
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și de-acum știam că rămăsesem un popor format dintr-un singur ins. Sărmanele oasele mele, da, e ziuă și a Început din nou să se tragă și iarăși fug cu moartea Împresurându-mă din toate părțile. Am făcut un ocol mare pe câmpuri ca să ajung la gară și-am constatat cu surprindere că În Împrejurimi viața părea să fi intrat În normal. Lumea mișuna Încolo și Încoace nesinchisindu-se de Împușcături, iar sala de așteptare și peronul erau pline. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mai vârstnică, dar și eu eram mai bătrân cu șase ani și ceva. Până Într-atât mi se răsucise soarta, Încât ai fi zis că nimic nu s-a clintit din loc. Deși săpase În mine urme vizibile, acest mic ocol În timp mă readusese În locul de unde plecasem În urmă cu șase ani. Ca și altădată eu eram un cancer și doamna Plumberanu o ciumă și nu conteneam să ne infestăm reciproc până ce unul din noi n-ar fi dat ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se tem ca nu cumva să fiu lipsit de respect față de sanctuarele și obiceiurile lor. Mă mișc cu multă băgare de seamă și sobrietate, respectând strict sfaturile Aiei. Urmez ipostaza de novice în învățăturile lui Zalmoxis. Pentru câtva timp dăm ocol printre stâncile fortificate și văile locuite: mi se pare că nu înaintăm deloc. Nu facem altceva decât să mergem în zig-zag prin aceleași locuri. Totuși, gesturile oamenilor devin din ce în ce mai solemne; după puțin timp nu mai întâlnim pe nimeni, afară de preoți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]