KorAP: Find »[drukola/base=ocupațional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...107 108 109 ...380 >

9,482 matches

Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484

prin teste situaționale, contextualizate. Una este dexteritatea manuală necesară pentru un chirurg, alta cea relevantă pentru o dactilografă. Așadar, este hazardată măsurarea lor prin unul și același instrument abstract. În schimb, BTPAC conține alte două aptitudini foarte importante pentru consilierea ocupațională și predicția performanțelor la locul de muncă: rapiditatea în reacții și capacitatea decizională. Fiecare dintre cele opt aptitudini cognitive de maximă relevanță pentru o performanță academică și profesională a fost operaționalizată printr-o serie de teste care o măsoară. Numărul

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
factor implicat în performanța profesională, șansa de succes a unei persoane este cea mai mare în acele profesii pentru care are aptitudinile necesare. Această asumpție, validată de o cantitate impresionantă de date, a stat la baza stabilirii, pentru fiecare profil ocupațional, a nivelurilor ocupaționale aferente (vezi GATB, O’NET etc.). Practic, fiecare ocupație are un anumit profil aptitudinal, exprimat pe cinci niveluri (1 - foarte slab, 2 - slab, 3 - mediu, 4 - bun, 5 - foarte bun). BTPAC permite stabilirea nivelului fiecărei aptitudini, în funcție de

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
performanța profesională, șansa de succes a unei persoane este cea mai mare în acele profesii pentru care are aptitudinile necesare. Această asumpție, validată de o cantitate impresionantă de date, a stat la baza stabilirii, pentru fiecare profil ocupațional, a nivelurilor ocupaționale aferente (vezi GATB, O’NET etc.). Practic, fiecare ocupație are un anumit profil aptitudinal, exprimat pe cinci niveluri (1 - foarte slab, 2 - slab, 3 - mediu, 4 - bun, 5 - foarte bun). BTPAC permite stabilirea nivelului fiecărei aptitudini, în funcție de performanțele la testele

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
decât nivelul aptitudinal al individului. La fiecare nivel sunt afișate profesiile selectate la nivelul respectiv, precum și profesiile selectate la nivelurile anterioare. În acest fel, persoanei care solicită consilierea și orientarea în carieră i se oferă gradat un meniu de alternative ocupaționale din ce în ce mai mare, pentru care ea poate opta. Aceasta poate alege, de pildă, o ocupație pentru care profilul aptitudinal propriu se suprapune exact sau poate alege o ocupație inferioară profilului său aptitudinal, dar pe care o preferă din alte motive bine

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
decizională 1 În tabel sunt trecute ponderile pentru fiecare test în cele două versiuni: lungă și scurtă. La versiunea scurtă nu am mai luat în considerare performanțele de timp de reacție și capacitate decizională, care nu au corespondent în profilurile ocupaționale. Matching-ul/compararea profilului individual cu profilul aptitudinal al ocupației se face luând în considerare aptitudinile 1-6 pe baza mediei ponderate la fiecare aptitudine. Aptitudinile 7 și 8, rapiditatea în reacții și capacitatea decizională, apar în profilul aptitudinal individual al unei

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
potențează reciproc pentru a asigura o performanță superioară. Profilul aptitudinal are o valoare informativă mult mai mare decât fiecare aptitudine în parte, de aceea am tratat aptitudinile în conjuncție logică. 3) Profilul aptitudinal al ocupațiilor a fost preluat din Profilurile Ocupaționale publicate de MMSS. BTPAC oferă doar profilul aptitudinal al individului, pentru care noi am lucrat cu maximă rigoare. Am presupus că s-a lucrat cu aceeași rigoare și în stabilirea profilului aptitudinal al ocupațiilor, dar responsabilitatea asupra validității acestor profiluri

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
stabilirea profilului aptitudinal al ocupațiilor, dar responsabilitatea asupra validității acestor profiluri nu revine Cognitrom, ci echipei de elaborare a PO. În consecință, profilul aptitudinal individual va fi comparat cu profilul aptitudinal al ocupațiilor așa cum a fost stabilit anterior prin Profilurile Ocupaționale, publicate de MMSS, din ianuarie 2003. 4) Utilizarea BTPAC trebuie să fie centrată pe client. În mod automat aplicația BTPAC compară profilul aptitudinal individual cu profilul oricărei ocupații. Utilizatorul profesionist al BTPAC (consilier, psiholog, pedagog etc.) trebuie să ia în

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
Fleishman, E.A.; Quaintance, M.K.; Broedling, L.A. (1984), Taxonomies of Human Performance, Academic Press. Macleod, C.; MacDonald, P.A. (2000), „Interdimensional interference in the Stroop effect: uncovering the cognitive and neural anatomy of attention”, Trends in Cognitice Science, 4, pp. 383-391. Profiluri Ocupaționale (2000), Grupul de lucru al proiectului „Informare și consiliere privind cariera”, București. Shepard, R.N.; Cooper, L.A. (1982), Mental images and their transformations, MIT Press, Cambridge, Massachusetts. Shepard, S.; Metzler, D. (1988), „Mental rotation: Effects of dimensionality of objects and type

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
cu: constatarea și soluționarea cazurilor de încălcare a normelor metodologice, deontologice și de bună practică în domeniu; coordonarea activității de cercetare științifică fundamentală și aplicativă; protejarea și consolidarea statutului psihologului în Ministerul Administrației și Internelor. • Cadrul metodologic 1) Alcătuirea standardelor ocupaționale În anul 2002, sub coordonarea Consiliului pentru Acreditare și Standarde Ocupaționale (COSA) a început activitatea de realizare a standardelor pentru funcțiile de intrare în MAI, acestea fiind foarte utile în elaborarea de condiții și criterii de selecție particularizate pentru principalele

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
și de bună practică în domeniu; coordonarea activității de cercetare științifică fundamentală și aplicativă; protejarea și consolidarea statutului psihologului în Ministerul Administrației și Internelor. • Cadrul metodologic 1) Alcătuirea standardelor ocupaționale În anul 2002, sub coordonarea Consiliului pentru Acreditare și Standarde Ocupaționale (COSA) a început activitatea de realizare a standardelor pentru funcțiile de intrare în MAI, acestea fiind foarte utile în elaborarea de condiții și criterii de selecție particularizate pentru principalele profesii și ocupații specifice domeniului ordinii și securității publice. A devenit

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
stres; monitorizarea persoanelor identificate ca având probleme de natură psihologică; promovarea sănătății mintale și a stării de bine (homeostazie); dezvoltarea personală (cunoașterea propriilor aptitudini și abilități, clarificarea valorilor personale, rezolvarea problemelor emoționale și de comportament, rezolvarea dificultăților legate de stresul ocupațional, facilitarea relaționării în grup, îmbunătățirea eficienței personale etc.); prevenția dispozițiilor afective negative, a neîncrederii în sine, a comportamentelor dezadaptive, a conflictelor interpersonale, a dificultăților de învățare, a disfuncțiilor psihosomatice, a situațiilor de criză. Rețeaua de asistență psihologică poate fi sintetizată

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
Resursele umane, nr. 2, pp. 44‑48, Editura Ministerului de Interne, București. Turc, D. (2001), „Asigurarea psihologică a efectivelor Ministerului de Interne. Direcții de acțiune”, Resursele umane, nr. 3-4, Editura Ministerului de Interne, București. Adrian Brate* Diagnoza multidimensională a stresului ocupațional la manageri Abstract The study of occupational stress is hindered by the lack of compact and comprehensive standardized measurement instruments. The Pressure Management Indicator (PMI) is a 120-item self-report questionnaire developed from the Occupational Stress Indicator (OSI) and offers an

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
manager’s stress, Pressure Management Indicator, occupational stress management. 1. Introducere Societatea modernă, supusă unei tehnologizări și informatizări alerte, generează la nivel organizațional și individual multiple probleme. Una dintre acestea, creată de mediul socioprofesional și competiția economică acerbă, este stresul ocupațional, care are repercusiuni asupra sănătății și performanței în muncă. „Privatizarea, una dintre orientările fundamentale ale economiei capitaliste...”, a impus „problema adoptării unor stiluri manageriale noi, care sunt centrate pe profit și productivitate...” (Pitariu, 2003, passim; 2004, p. 94). Managerul este

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
stresul este perceput ca o problemă curentă, aproape de neevitat, cu care individul se confruntă zilnic, în mediul său de muncă sau extraprofesional; pe de altă parte însă, poate reprezenta și o experiență esențială pentru schimbarea, dezvoltarea și performanța persoanei. Stresul ocupațional (SO) generat de viața profesională și de mediul muncii influențează activitatea socioprofesională dar și sănătatea și satisfacția persoanelor din diferite ramuri de activitate. Scopul principal al procesului interdisciplinar de măsurare și diagnoză a stresului ocupațional/organizațional (SO) este de a

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
dezvoltarea și performanța persoanei. Stresul ocupațional (SO) generat de viața profesională și de mediul muncii influențează activitatea socioprofesională dar și sănătatea și satisfacția persoanelor din diferite ramuri de activitate. Scopul principal al procesului interdisciplinar de măsurare și diagnoză a stresului ocupațional/organizațional (SO) este de a-i cunoaște următoarele dimensiuni, pentru diagnoză, intervenție și management: cauzele/antecedentele (măsurarea stresorilor ocupaționali specifici individuali sau organizaționali); factorii personali (diferențe individuale) sau organizaționali, care intervin în procesul stresului (măsurarea variabilelor moderatoare/mediatoare) și consecințele

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
și sănătatea și satisfacția persoanelor din diferite ramuri de activitate. Scopul principal al procesului interdisciplinar de măsurare și diagnoză a stresului ocupațional/organizațional (SO) este de a-i cunoaște următoarele dimensiuni, pentru diagnoză, intervenție și management: cauzele/antecedentele (măsurarea stresorilor ocupaționali specifici individuali sau organizaționali); factorii personali (diferențe individuale) sau organizaționali, care intervin în procesul stresului (măsurarea variabilelor moderatoare/mediatoare) și consecințele stresului muncii (măsurarea strain-urilor și efectelor în planul sănătății sau satisfacției) la nivel individual și/sau organizațional. În

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
de măsurare/diagnoză a SO este în mod clar dependentă de scopul investigării și orientarea paradigmatică a cercetătorului. O problemă cu care se confruntă multe dintre instrumentele de diagnoză este legată de definirea conceptuală, operaționalizarea și măsurarea constructului de „stres ocupațional/profesional, organizațional”, precum și de îndeplinirea criteriilor științifice riguroase de fidelitate și validitate a scalelor utilizate. În abordările timpurii ale stresului muncii s-a adoptat o perspectivă unidimensională (unele ocupații erau considerate ușoare, altele grele, deci mai stresante), iar cei mai

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
care abundă în aplicații, reconceptualizări, îmbunătățiri sau critici la adresa lor, dar sunt semnalate (elaborate și testate) și unele modele mai noi ale SO (vezi Brate, 2002). În figura 1 este prezentat un posibil model comprehensiv de diagnoză multidimensională a stresului ocupațional. 2. Obiectivul cercetării Acest studiu își propune să surprindă și să evalueze principalii descriptori - și relațiile dintre ei - implicați în diagnoza surselor și perceperea efectelor stresului ocupațional/socioprofesional la un lot de manageri români. Cercetarea urmărește: diagnoza relațiilor dintre componentele

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
figura 1 este prezentat un posibil model comprehensiv de diagnoză multidimensională a stresului ocupațional. 2. Obiectivul cercetării Acest studiu își propune să surprindă și să evalueze principalii descriptori - și relațiile dintre ei - implicați în diagnoza surselor și perceperea efectelor stresului ocupațional/socioprofesional la un lot de manageri români. Cercetarea urmărește: diagnoza relațiilor dintre componentele procesului dinamic-recursiv al stresului profesional: surse (stresori, operaționalizați ca variabile independente), diferențe individuale (dimensiuni ale personalității cu posibile influențe moderatoare), strategii de coping și efecte (operaționalizate ca

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
PMI a fost tradus succesiv și adaptat în scop experimental de autorul studiului (sub denumirea de Indicatorul de Management al Presiunilor Socioprofesionale - IMP), cu acceptul dr. Williams, bazându-se pe un model conceptual comprehensiv de diagnoză și management al stresului ocupațional elaborat și prelucrat (vezi Figura 1). 3.3. Procedura Această cercetare face parte dintr-un studiu mai amplu asupra stresului ocupațional (utilizând ca instrument principal PMI, Indicatorul de Management al Presiunilor Socioprofesionale - IMP), care și-a propus elaborarea unui model

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
Socioprofesionale - IMP), cu acceptul dr. Williams, bazându-se pe un model conceptual comprehensiv de diagnoză și management al stresului ocupațional elaborat și prelucrat (vezi Figura 1). 3.3. Procedura Această cercetare face parte dintr-un studiu mai amplu asupra stresului ocupațional (utilizând ca instrument principal PMI, Indicatorul de Management al Presiunilor Socioprofesionale - IMP), care și-a propus elaborarea unui model conceptual comprehensiv de diagnoză multidimensională și intervenție (profilaxie, control și management) în stresul ocupațional pentru diferite categorii socioprofesionale din România și

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
dintr-un studiu mai amplu asupra stresului ocupațional (utilizând ca instrument principal PMI, Indicatorul de Management al Presiunilor Socioprofesionale - IMP), care și-a propus elaborarea unui model conceptual comprehensiv de diagnoză multidimensională și intervenție (profilaxie, control și management) în stresul ocupațional pentru diferite categorii socioprofesionale din România și utilizând/înglobând instrumente și variabile diferite. Cei N=30 de subiecți, având calitatea de manageri de vârf, au fost „extrași” din baza de date alcătuită, în urma colectării a 939 de protocoale valide ale

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
psihodiagnostic multidimensional al stresului, s-a procedat în prealabil la etalonarea pe o populație românească a scalelor și subscalelor Indicatorului de Management al Presiunii (939 de subiecți). IMP permite realizarea unor profiluri multidimensionale individuale, grupale, interorganizaționale sau interculturale ale stresului ocupațional, prin raportare la etalon. În urma raportării la etalonul românesc, s-a realizat profilul diagnostic multidimensional al stresului socioprofesional la managerii români investigați (N=30 subiecți), care prezintă următoarele caracteristici: au realizat scoruri medii și sub medie la majoritatea variabilelor care

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
predictori) pentru perceperea nivelul efectelor la stres: controlul și influența personală, balanța viață - muncă, pulsiunea de tip A, focalizarea pe problemă, suportul social. Este important ca, pe viitor (deocamdată s-au întreprins prea puține studii), în diagnoza mutidimensională a stresului ocupațional să se ia în calcul și alte variabile (diferențe individuale), ca posibili moderatori/mediatori în relația dinamică și specifică între stresorii și efectele percepute (de exemplu, rolul agresivității, al mâniei, al sentimentului de autoeficacitate, modele cognitive de structurare a cunoștințelor

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
autoeficacitate, modele cognitive de structurare a cunoștințelor și scenariilor, a tipurilor de procesare informațională, ca dimensiuni de personalitate). Primul și cel mai important pas realizat - diagnoza stresului - urmează structurarea intervențiilor pentru managementul stresului: profilaxie și control. 6. Intervenția în stresul ocupațional Strategiile de profilaxie, control și management al stresului socioprofesional care se pot aplica (apud Brate, 2002) la diferite paliere de intervenție pot fi rezumate astfel: la nivel individual; cuprinzând: evaluarea realistă a aspirațiilor; dietă, exerciții fizice și somn; biofeedback, timp

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]