18,249 matches
-
--- Antropologul francez, Alain Testart, a publicat în această toamnă un studiu erudit de 600 de pagini intitulat „Înainte de Istorie. Evoluția societăților de la Lascaux la Tarnac”. Autorul urmărește să regăsească un „sens global” al evoluției societăților omenești, de la cele lipsite de bogăție la cele bazate pe proprietatea pământului. Evoluție nu vrea să însemne neapărat superioritate: părerea lui Testart este că societățile din paleolitic erau, într-o privință, mai complexe decât societatea contemporană. Societății de vânători i-a
Ne cunoaștem cu adevărat strămoșii? () [Corola-journal/Journalistic/4040_a_5365]
-
sinceritate uluitoare. E adevărat, nu e vorba numai de libertatea lor, e vorba și de libertatea lui Dumnezeu. Mi-a plăcut întotdeauna să aflu în operele poeților creștini secvențe mai apropiate de realitatea lumii, de terestru, cu alte cuvinte mai omenești și mi-a plăcut să descopăr în poeziile autorilor scoși de pe lista canonică, locuri absolut dumnezeiești, extaze, stări și trăiri, e drept, de o clipă, dar de o intensitate harică de necontestat. Sunt câțiva autori care, recitiți recent, mi-au
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
Eminescu, așa cum se detașează ea, e un indiciu categoric în acest sens. Poetul nu apare nicidecum idilizat. Scenariul n-are nimic de melodramă, destinul nu se pretează romanțelor kitsch. Dimpotrivă. Tușele sunt adeseori crude, dar în esență firești, avantajând tocmai omenescul (care nu exclude, bineînțeles, nici turpitudinile maladiei). Eminescu al Florinei Ilis nu seamănă deloc cu statuia diafană, sculptată în fum de tămâie, a celuilalt Eminescu, cel mitizat. (Apropo de mitul acesta, o secvență transcrie fictiv și caricatural ședința de redacție
Visuri trecute, uscate flori (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4070_a_5395]
-
să scrie alții despre cum este el când o poate face el însuși în deplină cunoștință de cauză? Deslușim, ca peste tot la Barbu Cioculescu, amestecul de registre: amuzament și gravitate, ironie și autoironie, umor și tristețe: „Altcum, sentimentul nimicniciei omenești să fi fost atât de puternic încât, scriind, în timp, cam despre orice, tocmai despre mine să nu scriu nimic? Să las pe alții să vorbească despre misteriosul meu farmec, în termenii comuni care-i caracterizează și să nu fac
Pretinsul uituc by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3959_a_5284]
-
pe gratuitatea ei estetică, și e interesant să remarcăm că Debray, revoluționarul și stângistul din anii 1960, ține în anii 2000 partea esteților: „La ce servește literatura? La nimic și tocmai asta o face cu adevărat utilă. Acest nimic este omenescul. La ce servește un frison? O emoție? O plăcere? La ce servește Bach?” Nu numai umbra lui Chateaubriand se lasă asupra lui Debray, dar și aceea a Doamnei De Staël.
Catacombele lui Régis Debray () [Corola-journal/Journalistic/3975_a_5300]
-
au plecat la porunca Stăpânului ca să predice Evanghelia „la toată zidirea“. Înflăcărați de forța misiunii, lasă foișorul din Ierusalim și merg să împlinească porunca încredințată. Petru va merge la Roma, iar Pavel, la Atena, ca să înfrunte puterea lumească și înțelepciunea omenească. Alții vor merge în India și Asia, la sciți sau la arabi, ca să facă auzit cuvântul sacru al Evangheliei. Nu către oamenii de jos își vor îndrepta învățătura, ci către cei puternici, către oratori și filosofi, către înțelepții lumii, ca să
Agenda2005-12-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283516_a_284845]
-
pe cap de locuitor l Direcția Poliției Rutiere din M.A.I. a anunțat că numărul accidentelor ușoare a crescut, în 2004, cu 48,1%, până la 199 787, la care se adaugă 6 860 evenimente grave, soldate cu pierderi de vieți omenești; totodată, la finele anului 2003, în România erau înmatriculate circa 3,1 milioane de autoturisme, comparativ cu 1,2 milioane în 1989, în timp ce numărul conducătorilor auto a urcat de la 2,87 milioane, în 1989, la 5,48 milioane în urmă
Agenda2005-14-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283559_a_284888]
-
000 de persoane din cei aproximativ 6 000 de locuitori când, „pentru a separa populația bolnavă de cea sănătoasă au fost amenajate spitale (...) folosindu-se pentru aceasta și Casa de vânătoare”. Cu ocazia săpăturilor făcute pentru fundația clădirii, pe lângă oseminte omenești și fragmente de arme s-au găsit bani de argint cu efigia Sfintei Maria, din 1503, monede din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, care purtau emblema „Herzog von Brandemburg”, o mare cantitate de monede de argint din
Agenda2005-14-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283565_a_284894]
-
țintuindu-mă cu ochii lor fosforescenți Mă obligau să le admit existența Să le fac loc în camera strâmtă unde toți abia așteptau Să se termine tot circul acela și să treacă la masă Le-am văzut: fiare cu chip omenesc Plăsmuirea cuvintelor prin care bâjbâiam nepricepută Doar ca să nu dezamăgesc Așa cum mai târziu scriam poezii Numai după ce iubiții aveau să adoarmă M-am născut după potop și înaintea dezghețului Nici noapte nici zi La intersecție de imperii care nu duc
Carmen Firan by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/10406_a_11731]
-
să poată sta întorși cu fața către Dumnezeu ca să-I poată pune întrebări, să aștepte răspunsuri, să se certe sau să plece capul. Să urle și să vrea să pipăie concretețea ideii de divinitate. Să accepte sau nu condiția nimicniciei omenești. E “o îndoială de credincios”. E revolta spiritului liber al omului-trestie împotriva bigotismului, dar și o revoltă împotriva așa-zisului bun-simț comun și globalizant. Dacă i-am pune la zid pe astfel de oameni, ar trebui să-i condamnăm pe
GRAVITY TO HEAVEN. GOODBYE! de CARMEN NICULCEA în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373655_a_374984]
-
știința filozofiei idealiste și al conceptului religios. În acest discurs, Domnia Sa accentuează și despre intrarea omenirii în mileniul trei, epocă plină de provocări, astfel spunând: „Un astfel de drum are întindere, este plin de obstacole, de capcane care întrec puterile omenești, dar avem Crucea-lumină, dar avem euharistia și, în prezența Ta, Cristoase, putem să îndrăznim, putem să auzim „inima cerului și inima omului”. În continuare Dan Bodea ne mai spune: „Calea bisericii, în cel de-al III-lea mileniu este un
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
Române de la origini până în present”). Ligia Gabriela Janik (Germania, poet, scriitor, eseist) ne reprezintă metafora prin cea mai perfectă formă a versului și, totodată, ne surprinde cu expresii simple, dar, în același timp, pline de realități ce există în afara conștiinței omenești și independent de ea. Deci: „Fă-mi, Toamnă, dorul mai aprins,/ Să ardă-n mine vreascuri de iubire./ Să mistuiesc ca strugurii în teasc,/ să mă cobor, să mă înalț/ Ca frunza care moare, ca să învie.” (Ruga unui vis pustiu
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
care se afla secretul, scris negru pe alb, de a face din căcat aur. Noi știam că românii fac din aceeași materie primă bici, capabil să și pocnească, dar ideea de a extrage aur din banalul căcat, fie el și omenesc, devine de-a dreptul fascinantă pentru Demeter. Cartea respectivă purta semnătura cercetătorilor de la American Chemical Society (ACS), care demonstrau, fără dubii, că, prin metoda respectivă, se puteau obține și alte metale prețioase. „Vai, și cât rahat este în România! Adică
ABSURDUL TÂRZIU AL LUI GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373646_a_374975]
-
Becali sau Copos, dar cu ce s-ar fi ales? Așa că Dumnezeu i-a pus mâna în cap și Demeter a trecut la descifrarea și popularizarea nemaipomenitei teorii de obținere a aurului din murdăria umană, fiindcă „Nimic din ceea ce e omenesc nu mi-e străin... Ori rahatul e ceva omenesc...!”, gândea fericitul și norocosul căutător prin gunoaie. Ironia și autoironia sunt de-a dreptul întristătoare, în acest caz, dragi cititori .Puteți desluși în această parabolă ideea că noi, românii, proprietarii bogățiilor
ABSURDUL TÂRZIU AL LUI GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373646_a_374975]
-
ales? Așa că Dumnezeu i-a pus mâna în cap și Demeter a trecut la descifrarea și popularizarea nemaipomenitei teorii de obținere a aurului din murdăria umană, fiindcă „Nimic din ceea ce e omenesc nu mi-e străin... Ori rahatul e ceva omenesc...!”, gândea fericitul și norocosul căutător prin gunoaie. Ironia și autoironia sunt de-a dreptul întristătoare, în acest caz, dragi cititori .Puteți desluși în această parabolă ideea că noi, românii, proprietarii bogățiilor de la ROȘIA MONTANĂ, am dat aurul și platina unor
ABSURDUL TÂRZIU AL LUI GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373646_a_374975]
-
eu , că suntem amândoi. te-aș creiona încet pe prag de vreme cu degetul rănit de asfințit și-aș prinde gândul meu de-un colț de ploaie să-ți curg din ochiul stâng ce m-a privit. și toate cele omenești le-aș face de-aș ști că chipul nopții mele ești, din lirele de mosc aș încropi balade și ochii mei ți-aș da să mă privești. Referință Bibliografica: Te-aș desena pe poala nopții albe / Loredana Nicoleta Vițelaru : Confluente
TE-AȘ DESENA PE POALA NOPȚII ALBE de LOREDANA NICOLETA VIȚELARU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373727_a_375056]
-
formă de cerc. „Cercul strâmt” de care vorbea Eminescu în Luceafărul. Ascundem oare ceva, ne ascundem de cineva? De noi înșine! Norocul nostru este că sufletul nu-i contemporan lumii. (...) Jorge : Poetul în polemica sa cu matematicianul adâncește misterul destinului omenesc, simulacrul identităților. A fost un vagabond - susține poetul - care, înainte de a fi nimeni în fața morții, își va aminti că a fost sau s-a făcut cândva rege. Pedro: M-ai convins că un om „normal” nu poate trăi în afara visului
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
mărturiei, templul din Ierusalim, sinagogile și apoi bisericile creștine care au împânzit lumea odată cu încreștinarea diferitelor popoare. Locașurile de cult sunt sfinte pentru că prin sfințire sunt dedicate lui Dumnezeu, iar actele care se săvârșesc în ele nu sunt doar lucrări omenești ci și divine. Mântuitorul numește templul din Ierusalim, unde mergea adeseori pentru rugăciune și pentru ca să învețe poporul, „casa Tatălui Meu” (Ioan 2, 16). Biserica este deci casa lui Dumnezeu. Ea este plină de slava lui Dumnezeu (cf. II Cronici 7
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
parcă aud roata lumi cum readuce la suprafață evenimente dezaprobatoare care inerent se repetă. Dacă mi-ar reveni tinerețea sau clipele fericite mai treacă-meargă. Doar clipele neplăcute se repetă supărător. Revoluția furată este un eveniment atât de real încât justiția omenească nu-l poate condamna. Să sperăm că mineriadele comandate de forurile conducătoare să fie mai în concepția împărțitorilor de dreptate. Ore cu ce s-au făcut vinovați creștinii care se rugau pentru sufletul celor 32 tineri arși de vii dacă
ROATA LUMII SE-NVÂRTEŞTE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384696_a_386025]
-
Se crede acest partid în pericol că pierde, cu această ocazie, osul de ros de fură cu nerușinare simțămintele exprimate de mulți reprezentanți ai poporului? Rușine lor. Iar noi îi votăm. Adunările populare dirijate politic pornite de spontaneitate în simțămintele omenești abia a început. Sper că nu va dura o veșnicie ca precedentele similare. Păcat că „opoziția” nu ia măsuri să apere viitori ei alegători. Se pare că, din contră, încearcă să profite la fel de condamnabil ca „puterea”. Cine mai apără libera
ROATA LUMII SE-NVÂRTEŞTE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384696_a_386025]
-
fond, dacă stau bine să mă gândesc, cam așa și era. Mama avea, aproape, dreptate. Nu El începuse cu exemplul acela stupid, cu pământul, cu poziția, și universul lui aiurit? De ce nu s-a gândit la altceva, la ceva mai omenesc, mai la ce se gândesc toți tații? Totuși trebuie să fac ceva să îl scap de furia Mamey, care vad că nu se mai oprește din ( turuit ) În fond este Taty meu și ne jucam amândoi ca doi copii mari
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (CAP 1) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384545_a_385874]
-
consolidând cea mai directă lucrare a sa, uitarea! Ce se întâmplă, însă, în intimitatea omului, atunci când uită ce-a iubit?! Răspunsul dorit de fiecare a nu fi adevărat este trădarea de sine, căci există și acest rău, zidit în natura omenească. Uitându-l pe cel ce-a fost zugrăvitor al spiritului bucovinean și pentru el, prin cântecul glasului său, precum meșterii Voronețului prin vopselele descoperite o singură dată în sevele vegetale și pulberi minerale, apoi înghițite pe vecie în taina frescelor
VASILE CĂNĂNĂU, TÂRZIUL CONSOLIDEAZĂ UITAREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384732_a_386061]
-
și execuție a unora, înțeleși ca rapel, ca un rezumat plini de forță, Lucia Olaru Nenati, s-a dovedit prin toată poezia scrisă de Domia Sa, capabilă de virtuozitate până la creearea de imagini admirative și tonice, de care tot sufletul omenesc are nevoie. .............................................. ,, Poate o ninsoare-albastră Mi-a supt chinul în adânc Poate-o liniște sihastră M-a înfășurat pe-un cânt Și nu sânt decât o umbră Și nu sânt decât cuvânt În cetatea asta parcă Mă întorc cu un
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384753_a_386082]
-
suspine. Mi-am ascuns tot sufletul sub pleoape Și cu mintea sfredelesc nămeții Să te țin, iubirea mea, aproape, Să te-alint cu roua dimineții. Cu suflarea ei criogenată Încerca-va iarna să răcească, Dinlăuntru, febra emanată De iubirea noastră omenească; Dar vom izbuti să-nvingem gerul Și înnegurarea-i de genună, Să găsim căldura-n noi și Cerul, Dacă vom rămâne împreună. Nu mi-e teamă, nu mă pierd cu firea; Chiar dacă înghețul mă rănește, Iarna asta nu-mi va
GÂND HIBERNAL de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384813_a_386142]
-
Daniel Vighi - primul jam-session al serii - “Atunci ajunsei eu să înțeleg cu cît te doare mai mult lipsa unui bun pe care l-ai cunoscut” (Mateo Aleman, Viața lui Guzmán de Alfarache, iscoadă a vieții omenești) Pune rucsacele aici. - Unde? - Uite aici, la margine, lîngă traversele astea. Proptește-le aici că o să stăm mai mult, precis o să stăm mai mult. - Întotdeauna Pol are probleme. Nu știu cum se face că nenorocitu’ ăsta ne face să intrăm în belele
Jimi Hendrix se vede într-un colț, întors din profil by Daniel Vighi () [Corola-journal/Imaginative/13141_a_14466]