5,154 matches
-
amenințarea teritoriilor și schimbarea sistemelor guvernamentale, sunt definite ca naționalitate (...) Cu alte cuvinte, identitatea și alteritatea aparțin unor situații istorice concrete (...) Simplul fapt că aceste concepte au un trecut al lor evidențiază că ele sunt construcții mai degrabă decât categorii ontologice" (Ernst van Alphen, The Other Within, în Raymond Corbey, Joep Leerssen (eds.), op. cit, p. 1). 346 Manuel Castells punctează diferențele dintre identitate și rolurile și statusurile, așa cum le definește sociologia, subliniind importanța pe care o are comunicarea dintre indivizi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
testamentare a lui Satan. Se cere acum gândit totul altfel decât în acea metafizică a identității simple și absolute, în care celălalt, străinul, era prin însăși diferența sa o apariție deficitară, abnormă. El era văzut atunci în felul unui defect ontologic și împins departe de centrul semnificativ al ființei, departe de orice umbilicus mundi. I se refuza un limbaj propriu și un sens distinct, ca și cum ar fi fost străin oricărui logos. Era văzut ca întrupând simpla negativitate, păcatul însuși, absența cuvântului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în tranziția asta nesfârșită. Cam în toate partidele, acești ipochimeni mobilizați numai de nevoia de salvare personală și de arivism i-au eliminat pe cei care nu aveau nepărat nevoie să facă politică pentru a exista, pentru a avea consistență ontologică... Cei din urmă, de altfel, nici nu erau motivați. Așa că rareori mai găsești pe careva de valoare în politichia noastră. Până și cei care, între timp, au reușit în afaceri, deci pot sta pe picioarele lor în principiu, încurcă locul
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
nu poate exista o ancorare permanentă în Bine. Sfântul Maxim respinge replica origenistă prospectivă, conform căreia Binele ar putea fi perceput la maximum numai prin experiența contrariului său, și pătrunde până la rădăcina adevărată a problemei sațietății: implicația unei mutabilități atât ontologice, cât și morale, și a instabilității ființelor create. După cum indică Brooks Otis, presupunerea, în perspectiva origenistă, a unei căderi prin sațietate rezidă în aceea că nici un suflet nu ar alege în mod intenționat răul rațiunea, când este exercitată, nu ne
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
exista nici un fel de interval timpspațiu fie în interiorul unei Persoane, fie între cele trei Persoane ale Sfintei Treimi. Orice existență creată este, prin natura sa, extinsă în timp și spațiu, în concluzie, diastima este caracteristică ființelor create. Există un interval ontologic și epistemologic între ființa Creatorului și cea a creației pe care mintea omenească sau orice altă minte creată este incapabilă să îl traverseze. footnote> care merge dincolo de. Pe acest plan, o creatură se bucură de repausul în eternă mișcare ca
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
lor și numai el străluminează firea cu lumina cea mai presus de fire, și o ridică deasupra hotarelor ei prin covârșirea slavei”. Sfântul Grigorie vede odihna finală a creaturilor ca fiind o devenire perpetuă, din punct de vedere moral și ontologic, pentru că natura umană se deschide înnoită mereu și mereu în relația cu Necreatul și Infinitul. Și în lucrarea sa teologică Capete gnostice (teologice), 89, Sfântul Maxim se ocupă de problema stării sufletelor și trupurilor în viața de apoi, dacă acolo
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
categoriile semne (obiecte înglobând semnificație) și non-semne (obiecte lipsite de semnificație); pentru că nu se poate să existe ceva, care să nu poarte cu sine o semnificație. Comunicarea, ca purtătoare de semnificații, devi-ne aproape deplin răspunzătoare de modul în care ființam ontologic; spre deosebire de lumea animală, lumea omului devine una a semnificațiilor propriu-zise, iar această șansă o datorăm unui "dar" unic cu care am fost binecuvântați: limbajul articulat. Însăși alcătuirea noastră genetică include o componentă instinctual-a-fectivă a comportamentului. Structura pe care noi am
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
a semnificațiilor propriu-zise, iar această șansă o datorăm unui "dar" unic cu care am fost binecuvântați: limbajul articulat. Însăși alcătuirea noastră genetică include o componentă instinctual-a-fectivă a comportamentului. Structura pe care noi am adaugat continuu de-a lungul devenirii noastre ontologice semnificații, îmbogățind-o, adaptând-o ne-cesităților noastre, atribuindu-i valente specifice, dându-i noi dimensiuni și moduri de utilizare, pe atare structura comunicarea construiește lumea noastră, a oamenilor. O teza cu care aproape ne-am familiarizat este aceea a Școlii
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
sau obi că articol exterior de îmbrăcăminte. Design-ul specific al kimono-ului variază în raport cu vârsta, cu sexul, cu starea civilă, cu perioada anului și ocazia la care este purtat. Concluzii: Pe baza celor afirmate, putem formulă următoarele concluzii: 1) evoluția ontologica umană este tributara procesului neîntrerupt de conlucrare dintre gândire și limbaj; 2) la omul cu dezvoltare intelectuală și psiho-motorie normală, comunicarea nonverbală are rolul de a susține și completă comunicarea verbală. "Gestul, mesajul nonverbal nu posedă nici sens (sfera semanticii
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
171. În același sens, esteticianul nuanțează ideea, sesizând o diferență semnificativă între concepțiile celor doi filozofi elini: "Dacă, după Platon, arta corupe, căci în calitate de mimesis phantasmatos creează doar o imagine înșelătoare a aparenței senzoriale, o imitație a imitației, acest defect ontologic pare să reprezinte pentru catharsis-ul aristotelic, din contra, avantajul unei experiențe estetice, propria ei interesare dezinteresată" (ibidem). 57 Vezi și comentariile lui Antoine Compagnon referitoare la teoria mimesis-ului, cu trimitere la studiile lui Northrop Frye și Paul Ricœur (în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
În cazul nostru, setul de reguli cuprinde aserțiuni de genul: "Revoluția Română din decembrie 1989, evenimentele din '89; teroriștii". Ele sînt afirmații categorice, sigure, indubitabile. În formularea lui H.R. Patapievici, regulile sînt "un șir de propoziții atomare de tip aserțiune ontologică" (vezi nota 10, p.199 din volumul nostru Mentalități..., ed. cit.). Între aceste trei reguli, în virtutea unui mecanism de generare, se pot stabili mai multe combinații logice, rezultînd diverse scenarii ale istoriei din decembrie 1989. Totodată, putem fi reținuți doar
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
unui folclorist neadecvată, sub impulsul vieții istoriate. Faptul ține de ordinea evidenței. Linia îndătinată se menține prin apariția personajului feminin care își caută fiul interogînd cu disperare „Prin pădurea rară”. Tragicul vegetațional se mută în antropologie deschizînd cale în direcție ontologică. În riturile vegetației și ale rodniciei, elementele de ornament, înainte de a deveni simboluri și funcții, cunosc serioase migrații. Așa se explică, probabil, asocierea Caloianului cu Paparuda, a cîntecului de seceriș cu cîntecul de nuntă. Sau interdicții: Afrodita nu face parteneriat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de izvoarele ei mitice, care stau la baza discursului despre moarte. Aspectele etnografice nu sunt decît presupuneri ușor decelabile prin comparatismul mitologic. Dacă moartea înseamnă o experiență „negativă” în tradiția mitologică, o criză în realitatea ființei, o ruptură de nivel ontologic, replicile care s-a dat, pe aceleași portative îndătinate, au vizat neabătut valorificarea acestei drame existențiale în planul spiritualității și al fanteziei, acolo unde omul se poate exprima cu libertate nestingherită și încredere idealistă. Moartea are o mie de fețe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
literar-estetică și, în prelungire, filosofică, asumată de-a lungul mai multor decenii de cărturari ca Vasile Alecsandri, Dan Botta, Lucian Blaga, Mircea Eliade. Aceștia au rămas în cadrele stricte ale textului ca fenomen de invenție artistică și de meditație existențialistă, ontologică și nu s-au aventurat în presupoziții fără temeiuri plauzibile. Au avut convingerea că poema, creație orală la origine, se comportă asemenea oricărei compoziții de valoare și-și dovedește disponibilitatea de a fi analizată cu mijloacele și tehnicile retoricii savante
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pronunțată individualitate. Oriunde, în compartimentele oralității, ne întîmpină alegoria moartea-nuntă, portretul idealizat, portretul alegorizat al unui chip uman, dipticul de metafore-catareze, recunoaștem probabila lor proveniență: cea mioritică. Pe scurt, ca să ne oprim doar la evocarea a două direcții, literar-estetică și ontologică, să constatăm că cercetarea mioritică se află într-un oarecare impas. Și, ca în orice asemenea situație cînd se vorbește în ultima vreme despre Miorița, se repetă peste măsură lucruri arhicunoscute sau se lansează „opinii” cu intenții minimalizatoare, din rea-voință
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ca un anume sens să apară mai accentuat într-o anume variantă, în raport cu alta. De aceea transparența se cuvine căutată nu numai în interiorul unui text determinat, ci și prin relație cu altul, aparent nesemnificativ, pe cale comparativă. Se confirmă legea „mutației ontologice” despre care vorbește Eliade. Autorul susține cu argumente plauzibile că totdeauna cînd are loc o revoluție în cultura tradițională (spre exemplu, apariția agriculturii, cunoașterea prelucrării metalelor, descoperirea virtuților terapeutice ale plantelor) noua mitologie se pune de acord cu cea veche
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
exemplu, apariția agriculturii, cunoașterea prelucrării metalelor, descoperirea virtuților terapeutice ale plantelor) noua mitologie se pune de acord cu cea veche, resemantizîndu-și tehnicile și limbajele. Astfel, elementele de cultură, indiferent de aspectele particulare: mitologic, etnografic, literar, estetico-filosofic, situîndu-se „la același nivel ontologic”, se contemporaneizează, își devin corespondente. Dacă le recunoaștem clandestinitatea esoterică și îndepărtat-varuniană, unde e cazul, nu trebuie să le negăm disponibilitatea spre o hermeneutică riguroasă în planul simetriilor cosmice. „Maica bătrînă”, personaj baladesc de „curte feudală”, devine cosemantic cu Magna
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
avertizează asupra sensului special al existenței, fără accente dramatice. I s-a arătat, ca „vestire”, și Păstorului. Eroul l-a descifrat cu luciditate, ca orice ins cultivat prin tradiție, înțelegîndu-i semnificația mai înaltă. Viziunea perspectivistică, momentul feeric al trecerii (mutația ontologică nuntă-moarte) și imaginea estetizată a morții exclud imaginarul terifiant și teama. Iluzia integrării în cosmicitate nu se poate concepe sub presiunea strivitoare a unui ecran sumbru. Este drept că momentul trecerii presupune un ritual complex, avînd multe etape în anterioritate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nu o „salvează”. În legătură cu Mănăstirea de pe Argeș spunem, după Mircea Eliade, că noua construcție a căpătat suflet prin sacrificiu sîngeros și voluntar, fiind omologată astfel, în plan cosmic, drept axis mundi. Condiția a fost ca jertfa să-și mute sensul ontologic de la dramă la joc, așa cum s-a fixat în varianta românească. Neparticiparea voluntară a Anei ar fi zădărnicit construcția, iar îngroparea în zid, cu plîns și blestem, ar fi însemnat închidere. Nici în Miorița sacrificiul nu trebuia să pară sîngeros
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
să ne bucurăm, pe cît e omenește posibil, de izbînzile altora. Îndemnul decurge chiar din „testamentul” mioritic. Fiecare cu zestrea lui. Noi, românii, am depus (și continuăm s-o facem) o probă de comportament existențial în cel mai sensibil moment ontologic, de ființare a ființei, moartea; ar spune Martin Heidegger: în inima Dasein-ului. Multă vreme va trece peste omenire și moartea carpatică va avea mereu șansa de a fi invocată în „conflictul civilizațiilor”, pentru ca umanitatea să nu se abată de la direcțiile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
apăsătoare prin repetiție, ci găsesc noi căi de acces către esența problemei, reînnoind-o, revitalizînd-o, așa cum și Moartea se vrea mereu prezentă. Cea mai recentă abordare, inedită și ea ca perspectivă științifică, a efectuat-o Ștefania Mincu, Miorița-o hermeneutică ontologică (Constanța, „Pontica”, 2002). Titlul arată direcția investigațiilor. Autoarea a avut forța intelectuală, dublată de competență, să pună textele, în totalitatea lor, sub severă observație, din unghiuri diverse și să le delimiteze cu precizie în sfera lor de cuprindere, formală ori
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
asigură Ștefania Mincu, nu doresc, în fond, să-l asasineze pe păstorul „streinel”, ci să-l inițieze întru moarte, adică să-l salveze de orice moarte, mai precis, de moartea „rea”, urîtă, lașă, suferită cu inconștiență. Așa se justifică demersul ontologic al mioritismului. Din această perspectivă, atenția se abate spre făgașul firesc: Ființa (cu majusculă) devine capabilă să judece moartea, cu alte cuvinte, să se situeze în Dasein. Perspectiva etnografică se cuvine drastic limitată: ea pune accent pe conflictul dintre „rivali
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se pare prea minimalizat. O propoziție ca: „Omorul mioritic devine o pură practică semantică” (p. 436) merită admirată pentru jocul sofistic. La fel: „... avem mai degrabă vocea sensului și nu sensul” (p. 470). O propoziție finală din Miorița - o hermeneutică ontologică trebuie să de serios de gîndit cercetătorilor în domeniu: „Pentru a fi mai expliciți, vom spune că cercetările actuale ale Mioriței, în cazul nostru, trebuie să depășească stadiul descripției etnografico-etnologice” (p. 442). Nimic mai adevărat. În repetate rînduri am pledat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
scrierea să producă efectul „invers” decăt cel așteptat, pentru ca acest pharmakon să se vădească dăunător prin întrebuințare, este necesar ca eficacitatea, puterea, dynamis-ul lui să fie ambigue”. Putem observa această ambiguitate a autobiograficului cioranian pe două paliere (impropriu/academic vorbind): ontologico filosofic și lingvistic. Toată „problematica filosofică” a lui Cioran este propria existență „transformată în întrebare” (S.B.), o confesiune spirituală, dar și un act de căință, ce vizează deziluzionarea sa și a celorlalți, un imbold pentru a trăi autentic. Radicalismul (uneori
De-sine-scrierea cioraniană ca pharmakon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2287]
-
stabilită de legi fundamental ireversibile ce implică disiparea și creșterea entropiei. Aceeași substanță poate fi concepută ca fiind formată dintr-un număr extrem de mare de particule, care se mișcă după legile cu simetrie temporală ale mecanicii. Trecerea de la un nivel ontologic la altul este însoțită de ruperea simetriei temporale și conduce de la mișcarea microscopică reversibilă la fenomenele macroscopice ireversibile. Pentru un sistem fizic izolat, mărimi caracteristice celor două descrieri, cum sunt energia și entropia, se comportă în mod diferit: energia are
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]