2,820 matches
-
penale învestite cu soluționarea fondului cauzei să se pronunțe ea însăși cu privire la cererile și excepțiile care au fost ridicate în procedura de cameră preliminară și au fost respinse în această procedură. 5. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de
DECIZIE nr. 838 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342, art. 345 alin. (1) şi (2), art. 346 alin. (1) şi (4) şi art. 374 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269594_a_270923]
-
în acest sens prezintă și argumentele Deciziei Curții Constituționale nr. 51 din 31 ianuarie 2008 în legătură cu caracterul definitiv al actelor emise de Agenția Națională de Integritate; caracter specific actelor de jurisdicție. Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal opinează că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
DECIZIE nr. 401 din 8 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 şi 92 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, a dispoziţiilor Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în ansamblul său, precum şi, în special, a art. 1 alin. (3), art. 10, art. 12 alin. (1), (2) şi (4), art. 13-19 şi art. 20-26 din Legea nr. 176/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256431_a_257760]
-
instituționalizarea unui spațiu volatil prin natura sa - spațiul artelor - și au creat posibilitatea controlării și modelării identității muncitorești prin implicarea muncitorilor în număr cât mai mare în activități culturale.[1] Într-o culegere a Academiei R.S.R din 1970, se opina că „nu se poate disocia acțiunea de masă a tehnicilor și canalelor de difuzare culturală de tehnicizarea continuă a muncii, a loisir-ului și a vieții în general, precum și de importanța socială, politică și culturală, a participării tot mai însemnate
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
Hotărârea trebuie să fie rezultatul acordului membrilor completului de judecată asupra soluțiilor date chestiunilor supuse deliberării. ... (2) Când unanimitatea nu poate fi întrunită, hotărârea se ia cu majoritate. ... (3) Dacă din deliberare rezultă mai mult decât două păreri, judecătorul care opinează pentru soluția cea mai severă trebuie să se alăture celei mai apropiate de părerea sa. ... (4) Motivarea opiniei separate este obligatorie. ... (5) În situația în care în cadrul completului de judecată nu se poate întruni majoritatea ori unanimitatea, judecarea cauzei se
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277570_a_278899]
-
referitoare la situația din penitenciarul unde se află cu privire la aplicarea prevederilor art. 64 alin. (1) al Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. 7. Judecătoria Timișoara opinează în sensul că prevederile criticate nu încalcă dispozițiile constituționale și convenționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate și face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materie. 8. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de
DECIZIE nr. 485 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în ansamblu, precum şi a prevederilor art. 14 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277028_a_278357]
-
Hotărârea trebuie să fie rezultatul acordului membrilor completului de judecată asupra soluțiilor date chestiunilor supuse deliberării. ... (2) Când unanimitatea nu poate fi întrunită, hotărârea se ia cu majoritate. ... (3) Dacă din deliberare rezultă mai mult decât două păreri, judecătorul care opinează pentru soluția cea mai severă trebuie să se alăture celei mai apropiate de părerea sa. ... (4) Motivarea opiniei separate este obligatorie. ... (5) În situația în care în cadrul completului de judecată nu se poate întruni majoritatea ori unanimitatea, judecarea cauzei se
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276286_a_277615]
-
321 din Codul penal, respectiv dacă pentru existența infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal se impune în mod necesar ca violențele, amenințările sau atingerea gravă adusă demnității să vizeze una sau mai multe persoane. Reprezentantul Ministerului Public a opinat în sensul respingerii, ca inadmisibilă, a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru dezlegarea chestiunii de drept invocate, pentru următoarele considerente: cu privire la elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal, a arătat că
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
prevăzute de art. 371 din Codul penal nu este afectată de concluzia conform căreia singularul include pluralul și viceversa, nu mai este necesară analiza acestui punct. Specialiștii din cadrul Facultății de Drept a Universității "Nicolae Titulescu" - Catedra de drept penal au opinat în sensul că infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice subzistă și în ipoteza în care actul de violență este îndreptat împotriva unei singure persoane, sub condiția ca fapta să se petreacă în public și prin aceasta să se
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
singură persoană nu operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal. VI. Punctul de vedere exprimat de Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra chestiunii de drept supuse dezlegării Direcția de specialitate opinează în sensul că violențele, amenințările sau atingerile grave aduse demnității nu trebuie să fie comise împotriva mai multor persoane, pentru existența infracțiunii prevăzute în art. 371 din Codul penal fiind suficient ca violențele, amenințările ori atingerile grave aduse demnității, care
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
acordul părților sau intervenția instanței de judecată)", punându-l pe promitentul-cumpărător în imposibilitate de a deveni proprietarul terenului, fiind astfel contrare prevederilor art. 44 alin. (1) și (2) și art. 135 alin. (1) ��i (2) din Constituție. 7. Judecătoria Călărași opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în parte, respectiv cu privire la dispozițiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 , deoarece aplicarea acestor prevederi duce la desființarea dreptului de creanță al promitentului-cumpărător, drept dobândit în mod valabil prin
DECIZIE nr. 147 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271783_a_273112]
-
element constitutiv al unei infracțiuni, lipsa elementului material al laturii obiective neregăsindu-se în cuprinsul textului criticat printre condițiile în care poate fi dispusă achitarea. 7. Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că maniera în care legiuitorul a înțeles să incrimineze infracțiunea de camătă, la art. 351 din Codul penal, prin folosirea noțiunii de "îndeletnicire" nu este de natură a conferi textului legal criticat
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
stabilirea încadrării juridice trebuie făcută în raport cu numărul de patrimonii afectate, nu în raport cu numărul persoanelor vătămate, urmând, totodată, a fi stabilit dacă ne aflăm în prezența unui concurs de norme juridice sau a unui concurs de infracțiuni. Sub acest aspect, a opinat că, în ceea ce privește aspectele vizate de sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, nu ne aflăm în prezența unui concurs de norme juridice, ci în prezența a două tipuri de norme juridice, una generală și una
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
în bugetul de stat, iar nu în patrimoniul autorității contractante, care are doar rolul de a verifica conformitatea documentelor cu situația faptică a lucrărilor, a autoriza și a efectua plata către beneficiarii proiectelor finanțate. 10.18. Așa fiind, s-a opinat că, în privința fondurilor europene obținute în mod fraudulos, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 , în timp ce, în cazul fondurilor provenite de la bugetul de stat, sunt îndeplinite condițiile de tipicitate ale infracțiunii
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
muncă în teritoriul înconjurător; • după cadrul natural: stare de șes, sate de zone de deal, sate de munte. Luând în seamă importanța "vetrei" satului, sub aspectul semnificațiilor sale sociologice, vom stăruii ceva mai mult asupra acestora. În ceea ce ne privește, opinăm pentru susținerea ipotezei potrivit căreia "vatra satului" reprezintă o relitate cu semnificații care depășesc sfera determinărilor geografice concrete. În spațiul nostru lingvistic, termenul definește prima formă de instituționalizare a puterii comunitare, etapap incipientă, embrionară, decristalizare a unui sistem relațional primitiv
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
Tipic acestui moment poate fi satul răsfirat în care factorul genealigic, deși preponderent, încetează de a mai fi exclusiv, întrucât apar elementele unei colectivități locale în plin proces de specializare sub presiunea satisfacerii unor trebuințe în permanență diversificare. Criteriul rudeniei, opinează specialiștii, orânduiește indivizii devălmași (composesori) înlănțuindu-i biologic, alcătuind spițe de neam în interiorul unităților sociale ce le-au adoptat, formă ce va supraviețui peste veacuri. Și la noi, deci, proprietatea comună asupra pământului în comunitățile gentilice și în obștile sătești
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
opozanților regimului din Germania. Experiența emoționantă a exilului său se oglindește în poezia In der Fremde ("Printre străini"). În ultimii săi opt ani de viață a fost țintuit la pat, unii cred că a avut scleroză în plăci, în timp ce alții opinează că a avut sifilis. A murit la Paris și a fost înmormântat în Cimitirul Montmartre. În 1933, în cursul raidului întreprins de naziști asupra Institut für Sexualwissenschaft ("Institutul pentru științe sexuale"), printre cărțile arse în Piața Oprerei (Opernplatz) din Berlin
Heinrich Heine () [Corola-website/Science/300132_a_301461]
-
mult mai ușor să sugestionezi o colectivitate, decât un individ. Credința în puterea sa și lipsa de răspundere, îi dau gloatei o intoleranță și un orgoliu excesive". Înaintea sa, în lucrarea "De la Démocratie en Amérique I" 1835, Alexis de Tocqueville opina că: "În general, concepțiile simple pun stăpânire pe spiritul poporului. O idee falsă, dar exprimată clar și precis, va avea întotdeauna o putere mai mare în lume decât o idee adevărată, dar complexă. Prin urmare, partidele - care sunt un fel
Propagandă () [Corola-website/Science/300180_a_301509]
-
17%). Pentru 2,6% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Denumirea comunei Pipirig comportă mai multe variante: pe de o parte, se spune că acesta ar veni de la planta de apă („pipirig”) care crește în abundență în zonă; alții opinează că denumirea ar veni de la familia Pipirigeanu, mocani veniți din zona Prundul Bârgăului. Privitor la numele satului Pluton , nu se știe exact originea acestuia. Unele surse spun că satul Pluton își trage numele de la o unitate militară (ploton) de greci
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
refăcut în secolul al XIX-lea, la ctitoria sa din Câmpulung. "„În urâta zugrăveală de pe la 1820, el apare cu o coroană înflorită, sprâncenat, oacheș, bărbos, purtând peste haină o misadă ca în portretul lui Vlad Țepeș”". Mai recent, s-a opinat că celebrul portret al domnitorului din fresca "Deisis" de la Curtea de Argeș, este tot al lui Nicolae Alexandru, și nu al lui Basarab I cum s-a crezut la început, de vreme ce Sf.Ioan Botezătorul a fost înlocuit în scenă cu Sf.Nicolae
Nicolae Alexandru () [Corola-website/Science/298712_a_300041]
-
cu cumanii de la răsărit (li s-a spus tătarii "kîpceak") și au adoptat "limba cumană". Istoricul Neagu Djuvara presupune că, deși Basarab poate că nu stăpânea această limbă, o posibilă origine cumană a sa putea crea afinități. Istoricul Gheorghe Brătianu opinează că Basarab, profitând de anarhia din conducerea regatul Ungar, s-a așezat sub protecția Hoardei de Aur, de la care va primi sprijin militar. În 1330, potrivit aceluiași istoric, românii și tătarii s-au aflat alături în două bătălii: cea de la
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
în această direcție rămâne Mihail Bulgakov cu românul sau ""Maestrul și Margareta"", redactat în 1940 și publicat abia în 1966. În literatura română trebuie menționat Tudor Arghezi cu inegalabilele lui "Bilete de papagal". Autorul, regizorul și actorul german Jesko Friedrich, opina într-un interviu că: „Satiră este îndreptată, în primul rând, împotriva a ceva, si anume împotriva unei realități resimțite că incorectă și defectuoasă, reprezentată de persoane, instituții și mentalități. Acestea sunt comparate critic cu un ideal, căruia nu-i corespund
Satiră () [Corola-website/Science/299948_a_301277]
-
imediat după căsătoria acestuia cu Johanna (Jenny) von Westphalen, aceștia reproșându-i că implicarea lui politică ca și studiile și mai apoi doctoratul obținut în filozofie în loc de drept, nu reușesc să-i asigure un venit stabil, așa cum era normal în opina lor pentru un bărbat care decisese să se căsătorască; însă această incapacitate a lui Marx de a-și asigura venituri suficiente sieși și familiei lui va fi o constantă și în același timp o dureroasă problemă a întregii lui existențe
Karl Marx () [Corola-website/Science/297774_a_299103]
-
a nega progresul social, el sesizează laturile lui negative și atrage atenția asupra lor în mod special. Caracterul contradictoriu al progresului se observă cel mai bine în cea de-a treia etapa a istoriei - etapa apariției proprietății private. Izvorul inegalității, opinează filozoful, este proprietatea privata. Ea nu exista în „stare naturală” și de aceea nu este justificată de legea naturală: „Primul om care, împrejmuind un teren, s-a încumetat sa spună: «acesta este al meu» și care a găsit oameni destul de
Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni () [Corola-website/Science/306985_a_308314]
-
Arhanghelului Mihail - i-a fost inspirată de icoana Sfântului Arhanghel aflată pe ușa din dreapta a iconostasului bisericii mari de la Văcărești). Încă înainte de al Doilea Război Mondial, Dem I. Dobrescu, care fusese primar al Bucureștiului în perioada februarie 1929 - ianuarie 1934, opinase că mănăstirea Văcărești, „cu superba ei priveliște, cu frumosul bulevard Văcărești, ar putea fi destinată ca reședință Patriarhiei noastre”, ale cărei instituții religioase erau „înghesuite” în Dealul Patriarhiei. În 1973 Șahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi a vizitat România și i-
Mănăstirea Văcărești () [Corola-website/Science/307362_a_308691]
-
cu greu și acest detaliu poate constitui o explicație clarificatoare... Avem, cum s-a amintit mai sus, și exemplul Egiptului al cărui statut a fost pentru istoricii tradiției musulmane însăși ambiguă, unii susținând că a fost cucerit prin forță, alții opinând că a fost vorba despre o predare cu tratat de protecție (dhimmi). Din nou cronicile nonmusulmane (cele copte în speță) ne descriu prăpădul făcut la cucerirea Egiptului, de exemplu aceea a coptului Ioan de Nikiou, care descrie cucerirea orașului Bahnasa
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]