3,729 matches
-
întrebăm pe bunicul care ar fi adevărul. CUM SE FĂCEA ARMATA Ne povestea bunicul cum „se făcea” armata pe timpul său. Soldații se bărbiereau dar purtau mustață. Încălțămintea era opinca. În loc de ciorapi se foloseau obiele. Dimineața, în loc de ceai, li se da ostașilor câte 50 grame de țuică. Zicea bunicul: „într-o toamnă căpitanul companiei lor se pregătea să facă nuntă fiicei sale și a aranjat cu majurul de la magazia de alimente ca să-i facă rost de țuică din rația ostașilor. Din această
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
se da ostașilor câte 50 grame de țuică. Zicea bunicul: „într-o toamnă căpitanul companiei lor se pregătea să facă nuntă fiicei sale și a aranjat cu majurul de la magazia de alimente ca să-i facă rost de țuică din rația ostașilor. Din această cauză, cel ce distribuia țuica dimineața, nu le mai da ostașilor rația obișnuită, ci-i așeza în rând și avea într-o mână o cană cu țuică iar degetul arătător de la cealaltă mână îl îmuia în țuică
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
căpitanul companiei lor se pregătea să facă nuntă fiicei sale și a aranjat cu majurul de la magazia de alimente ca să-i facă rost de țuică din rația ostașilor. Din această cauză, cel ce distribuia țuica dimineața, nu le mai da ostașilor rația obișnuită, ci-i așeza în rând și avea într-o mână o cană cu țuică iar degetul arătător de la cealaltă mână îl îmuia în țuică și ungea uda mustața fiecărui ostaș și așa plecau la câmpul de instrucție
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
distribuia țuica dimineața, nu le mai da ostașilor rația obișnuită, ci-i așeza în rând și avea într-o mână o cană cu țuică iar degetul arătător de la cealaltă mână îl îmuia în țuică și ungea uda mustața fiecărui ostaș și așa plecau la câmpul de instrucție. Câteva zile ostașii au făcut haz de procedeu, dar după un timp unii dintre ei au raportat neregula. Căpitanul s-a supărat foc și a cerut să fie pedepsiți cei vinovați. Unul dintre
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ci-i așeza în rând și avea într-o mână o cană cu țuică iar degetul arătător de la cealaltă mână îl îmuia în țuică și ungea uda mustața fiecărui ostaș și așa plecau la câmpul de instrucție. Câteva zile ostașii au făcut haz de procedeu, dar după un timp unii dintre ei au raportat neregula. Căpitanul s-a supărat foc și a cerut să fie pedepsiți cei vinovați. Unul dintre reclamanți a ajuns la colonel și colonelul a venit în
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
toți miros a țuică. Colonelul „a constatat” că raportul reclamantului era fals și a ordonat să fie pedepsită întreaga companie. Și astfel la nunta fiicei căpitanului au petrecut fericiți și majurul și căpitanul și colonelul. Dar zicea bunicul: „de atunci ostașii nu mai poartă mustață”. BUNICUL JANDARM În nopțile lungi de toamnă ale lui decembrie ne povestea mama despre bunicul, despre întâmplările mai deosebite din viața lui. Bunicul a fost jandarm conștiincios și a fost reținut ca „reangajat”. Pentru conștiinciozitatea lui
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
satul Prunișor. Compania întreagă mergea încolonată ca și cum ar fi mers către câmpul de instrucție. Probabil că ofițerii noștri nu știua care este linia frontului. „Trupa” cu care intram în linia I-a a frontului însă era formată numai din „elevi” ostași neinstruiți, pentru că alții nu existau atunci, acolo, unde avansau trupele maghiare. Elevii care alcătuiau aceste plutoane abia lucrau la „deprinderea vederii” și la „triunghiul greșelilor”; ei nu făcuseră nici-o tragere cu cartușe de război. În urma companiei veneau câteva care trase
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
românii se retrăseseră, iar armata pe care o priveam noi în stânga noastră, era a ungurilor. Era ora 13,30-14. Vedeam în stânga arme puse la rastel sau făcute piramidă și oameni dezbrăcați de cămăși făcând plajă. Noi credeam că aceia sunt ostași români, dar ei erau ostași unguri, în repaos. Deci, noi mergeam cu compania încolonată pe plotoane, pe linia de luptă.(?!?) Cei din stânga noastră (ungurii) priveau către noi dar erau liniștiți. Noi am intrat în pădure, am început să ne facem
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pe care o priveam noi în stânga noastră, era a ungurilor. Era ora 13,30-14. Vedeam în stânga arme puse la rastel sau făcute piramidă și oameni dezbrăcați de cămăși făcând plajă. Noi credeam că aceia sunt ostași români, dar ei erau ostași unguri, în repaos. Deci, noi mergeam cu compania încolonată pe plotoane, pe linia de luptă.(?!?) Cei din stânga noastră (ungurii) priveau către noi dar erau liniștiți. Noi am intrat în pădure, am început să ne facem gropi, amplasamente pentru mitraliere. După
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
caii ofițerilor noștri, în marginea pădurii, ca să aduc de acolo carul cu muniție. Am făcut cale întoarsă pe drumul pe care venisem. Din partea ungurilor s-au tras focuri de armă împotriva noastră. Ne-am mirat pentru că știam că acolo sunt ostași români, dar am mers mai departe. A mai venit o rafală asupra noastră, care ne-a obligat să ne ascundem într-o groapă cu mărăcini de pe marginea drumului. Când ieșeam din groapă cineva din partea noastră stângă, a strigat: „Fugiți că
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
dat, îndatorirea la care m-a atenționat, au fost prezente în toată viața pe care am trăit-o până am ajuns să scriu aceste rânduri. Un PREOT, Un PROFESOR, UN OM. La întoarcerea de la examenele din februoarie cu trenul, trei ostași ruși mi-au luat cu forța un aparat de radio pe care căpitanu Drăguș m-a rugat să-l iau de la soția sa care se afla în Râmnicul Vîlcea și să i-l predau la Ineu. La refuzul meu de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
fost în sufletul meu, transcriu aici câteva pagini scrise sub apăsarea sufletească de atunci. ÎNSEMNĂRI ZILNICE Volovăț, 24 aprilie 1950. În Duminica Tomii am slujit Sfânta Liturghie și am predicat în biserica din Volovăț. După amiază au venit la biserică „ostașii Domnului”. Am făcut vecernia și după aceea, o rugăciune către Domnul nostru Iisus Hristos. Cei prezenți au suspinat și au vărsat lacrimi în timpul acestei rugăciuni. Oameni cu sete de trăire duhovnicească. Dar ce folos? Ei nu au și nu știu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
face ? Cum îmi pot ajuta soția și copilul ? Când voi primi salariul ? Cât va trebui să plătesc pentru masă părintelui Vasiliu ? Ce mai rămâne? Sâmbătă, la ora 16 am plecat spre Volovăț. Duminică, după masă m-am întâlnit iarăși cu „ostașii Domnului”. Luni pe la orele 10,30 am ieșit în sat. Am găsit o bătrânică ce se chinuia să întindă niște sârmă ghimpată ca gard, pentru a nu-i mai strica vitele semănătura din grădină. I-am ajutat până a terminat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
lesne asupra celuilalt: “șo bîlo vasii hrek” (“Să fie păcatul dumneavoastră”), după formula “apostolului” Lukov. O scenă antologică, după opinia mea, este cea în care don' majur Boțocan propovăduiește teriștilor subtila teologie a Nașterii Mântuitorului. Citiți și cruciți-vă! “Mă' ostași! După cum vedeți don' maiur nu veni. O fi reținut de fo damă, or o fi la Monte Carlo la un păhăruț de țuică, de, ca omul. Mă trimise pe mine să vă povestesc despre ce e aia Crăciun și ce
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
drum, sunt invitat la masă. Nu pot să refuz din cauza candelii de bunătate din ochii lor. Erau amărâți fiindcă aveau un băiat în armată și primeau vești că era mereu înjosit și agresat. și nu era altceva decât un ostaș credincios al Armatei Române! Oameni și oameni, lume ca vai de lume. În fine, la 31 august 1929, activitatea mea la Dumbrava a încetat. Părăseam un sat de țigani lingurari, un sat pe care l-am iubit, am iubit copiii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
în termen. Așteptam să vină și tot nu venea. Nu ne părea rău, că oricum mai bună era o așteptare decât târâșul la ordin prin ploaie și ninsoare burnițată. Ne pomenim cu don major Boțocan Ilie. Era euforic rău. - Mă ostași! După cum vedeți don maiur nu veni. O fi reținut de fo damă or o fi la Monte Carlo la un păhăruț de țuică, de, ca omul. Mă trimise pe mine să vă povestesc despre ce e aia Crăciun și ce
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
porcul, beți vinul și aveți grijă și de dom' ajur, săracul. Să n-aud că ați făcut fo prostie și că vă aduce jandariul din post în post, că vă bag în p.m. ș-apoi dracul e-al vostru. Bună ziua ostași! - Să trăiți domajur! - Aia e. * Sâmbăta seara plecam împreună cu Popa Vladimir, cu bilet în regulă și ne întorceam fie duminică seara, fie luni dimineața, dar neapărat până suna deșteptarea. La Tabacu eu mă opream la șura Bărgăuanu, unde dormeam, iar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Drânceni. Sub ploaie, noaptea săpam tranșee iar ziua stăteam camuflați. Eram la compania a 4-a mitralieră, sub comanda căpitanului Droahnă Petre. Ei bine, când generalul Antonescu a dat ordinul: ”Români, treceți Prutul!”, parcă alături de noi erau miile de alți ostași români căzuți pentru glie. Mergeam să ne reîntrupăm Țara. Soldații și toți ceilalți cântau: Azi noapte războiul la Prut a-nceput Românii trec dincolo iară Să ia înapoi, prin gloanțe și scut, Moșia pierdut-astă vară. Mergem în câmpia basarabilor Plină
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
noștri”. Soldații și ofițerii se întrebau ce căutăm noi peste Nistru. și mâncam amărâți pâinea pe jumătate cu mălai: Foaie verde de susai Antonescu și Mihai Ne dau pâine cu mălai. La Dalnic, în jurul Odesei, au pierit mulți, foarte mulți ostași români. Era o porțiune între două lacuri și ne curățau ca pe răzătoare. Nemții aveau pierderi infime fiindcă alegeau cele mai convenabile și mai puțin periculoase poziții. și la Bujalic au fost lupte grele. Acolo a căzut sublocotenentul în rezervă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
căruță: “Craiova-Moscova”. Ce să-i faci? Vorba cuiva, pe români umorul i-a făcut mai puternici sau, mai pe șleau, i-a scos din... Dacă erau o serie de derbedei de la periferii de orașe care camuflau nemernicia sub haina militară, ostașii români, țărani sau meșteșugari, conduși în majoritate de învățători ofițeri în rezervă își arătau cu prisosință omenia atât față de populație cât și față de prizonieri. După ce am fost îngropat de obuz la Dalnic, mam trezit în spitalul din Cartagino unde am
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de kilometri până la Vaslui. Din păcate locotenent colonelul Abdenagor Constantinescu fusese înlocuit de colonelul cu stea Momiceanu Scarlat, ofițer de stat major. Eram de față când l-a întrebat pe colonelul “Coajă”, cum era Abdenagor Constaninescu poreclit cu dragoste de ostași: - Ce fel de raport ai făcut de te-au schimbat? - Am arătat că nu mai pot face față cu oamenii neschimbați de la începutul războiului și plini de păduchi, bolnavi și obosiți. - Mda. și cum merg treburile pe aici? - O să vedeți
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
faceți singur adăpostul. - Fă mi-l tu. Eu sunt ofițer activ. - Dacă sunteți atât de activ, faceți-vă groapa singur. - și dacă, să zicem, te împușc? - În cazul ăsta, dacă veți fi mai rapid decât mine, pe urmă vă împușcă ostașii mei. - Bine. Vom mai vedea. - Dimineața, după ce s-a terminat bombardamentul și locotenentul s-a ridicat din groapa pe care și-o săpase singur după ce fusese categoric refuzat de alți soldați, i-a întrebat pe soldații mei ce-ar fi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
bună parte a intelectualității, din viața politică, din cultură, Învățământ, din aparatul administrativ, al ordinei publice și din oficiile de opinie În mase. A fost pusă sub acuzare Întreaga armată care a participat la Campania din răsărit de la mareșal până la ostaș. Dacă adăugăm și rudele apropiate deopotrivă Încriminate rezultă că majoritatea populației naționale a fost exclusă din sistemul funcțional al statului. În locul celor repudiați, români, devenise firesc să fie instalată populația neimplicată În războiul de reîntregire, respectiv cea alogenă. Au urmat
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Cornești jud. Ungheni, cu sprijinul Acad. Nic. Dediu s-a construit o stelă În marmură spre amintirea ilustrului om de știință Florov Nicolae, fost profesor la Iași. În orașul Nisporeni, filiala locală Ginta Latină (primar Vasile Artene) a reamenajat cimitirul ostașilor români căzuți pentru eliberarea Basarabiei și s-a Înălțat o troiță În memoria lor. La Varzărești În apropiere de Nisporeni a Început reconstituirea Cimitirului militar (Zenaida Foltea) În zona unde au avut loc luptele din 1941. La Chișinău În squarul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cea mai populată având cca 160.000 români. Activitatea culturală se desfășoară prin Asociația Vlahilor din Bulgaria cu sediul la Vidin și o filială la Sofia a macedoromânilor. Are o publicație bilingvă - precumpănitor În limba bulgară. Numeroase monumente istorice Închinate ostașilor români căzuți În războiul ruso-turco-român din 1877 prilejuiesc comemorări româno bulgare la Plevna, Smârdan, Vidiu. Este În proiect punerea În circuitul turistic a palatului Regina Maria de la Balcic unde se află una din cele mai bogate biblioteci de bizantologie. Voivodina
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]