12,062 matches
-
capete favoarea Divanului și obținu de la sultan un act de neurmărire atât pentru lovitura de stat, cât și pentru secularizarea mănăstirilor. Această ultimă chestiune fu reglementată prin stipularea unei despăgubiri de 100 de milioane de piaștri turcești. După aprobarea Porții Otomane, puterea cea mai interesată, ar fi fost rea-voință să te arăți scrupulos. Rusia se lăsă puțin rugată, dar sfârși prin a se alătura celorlalte curți protectoare în actul de amnistie dat de sultan. Până acum, prințul Cuza a ieșit mereu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
și s-a făcut greșeala de a-i pune să rivalizeze. Ministrul moldo-valah a văzut, prin chiar aceasta, cum i se închid toate porțile marilor piețe din Europa; abia după o luptă obositoare a sfârșit prin a obține de la banca otomană un mic împrumut de 18 milioane de franci în condiții oneroase și atât de problematice, încât ar fi fost suficientă cea mai simplă variație a consolidatelor din Londra pentru a face ca totul să eșueze. Dacă, dimpotrivă, s-ar fi
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
la Lipnic pe Nistru(1469 sau 1470), l-a înlocuit pe Radu cel Frumos cu Laiotă Basarab(1473). În a doua parte a domniei sale(1473-1488), Ștefan a dus un lung și mare război de apărare a independenței Moldovei împotriva imperiului otoman. Războiul antiotoman a început cu bătălia de la Podul Înalt, în apropiere de Vaslui (10 ianuarie 1475), unde oastea moldovenească a pricinuit oștilor otomane o mare înfrângere. Bătălia a avut un mare ecou în toată Europa, trezind admirația Papei, care l-
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
domniei sale(1473-1488), Ștefan a dus un lung și mare război de apărare a independenței Moldovei împotriva imperiului otoman. Războiul antiotoman a început cu bătălia de la Podul Înalt, în apropiere de Vaslui (10 ianuarie 1475), unde oastea moldovenească a pricinuit oștilor otomane o mare înfrângere. Bătălia a avut un mare ecou în toată Europa, trezind admirația Papei, care l-a numit pe Ștefan: „atlet al creștinătății”, iar istoricul polonez Jan Dlugosz a scris că este „cel dintâi dintre principii lumii, care a
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
a pământului țării și la o adâncă pricepere în meșteșugul războiului. Harta bătăliei de la Podul Înalt Ștefan a rânduit oștirea moldoveană lângă Vaslui, în păduri și pe după dealuri, de o parte și de alta a văii pe unde înainta armia otomană. La încrengătura pâraielor Rahova și Vasluiul cu Bârladul, în 10 ianuarie 1475, armia lui Soliman s-a izbit cu tabăra moldovenilor. Ceața umplea valea Bârladului. Încredințați că se vor alege cu pradă bogată și glorie multă, osmanlâii înaintau cu hotărâre
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
firea, să nu cadă în vreo cursă, să nu-și dezorganizeze rândurile de bătaie. S-a iscat totuși un vălmășag de nepovestit. Mulți ieniceri și spahii cădeau răpuși de sulițele, săgețile și buzduganele românilor, venite de pretutindeni. Dar și iataganele otomane secerau cu nemiluita vieți românești. Cumpăna victoriei înclina tot spre Soliman Pașa. Atunci Ștefan Vodă a dat semn buciumașilor să îndemne călăreții și pedestrașii din preajma Vasluiului să se năpustească asupra vrăjmașului cu toată puterea, cu toată mânia, cu toată vitejia
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
asupra vrăjmașului cu toată puterea, cu toată mânia, cu toată vitejia. Și, asemeni tuturor marilor eroi, nu s-a cruțat nici pe sine și a dat asalt în fruntea alor săi, în miezul cel îndârjit și mai fioros al armiei otomane. „Pericolul ar fi devenit foarte mare - scrie cronicarul polonez Dlugosz - dacă nu s-ar fi aruncat Ștefan însuși în linia de luptă a turcilor”. Asta a aprins și mai mult inimile românilor. Dar nici Soliman nu era un general de
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Dunăre, Nistru și mare. Pierderea bătăliei de la Stănilești pe Prut, în 1711, urmată de pacea de la Vadul Hușilor, a însemnat și spulberarea speranțelor pe care domnul român și le pusese în Imperiul Țarist, care manifestă însă la fel ca Poarta Otomană și Imperiul Habsburgic puternice tendințe anexioniste. Aceste interese ale unor mari puteri ca și numeroasele războaie ruso-turce purtate în Moldova au pricinuit imense pagube umane și materiale poporului român, știrbirea integrității sale teritoriale. Dimitrie Cantemir este nevoit să fugă în
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
luat denumirea de Regimentul 13 Dorobanți Iași, Vasluiul rămânând pe mai departe garnizoana unuia dintre batalioane. În aprilie 1877, cele 4 companii ale batalionului din Vaslui pornesc spre București, apoi spre sud de Dunăre pentru a se apropia de întăriturile otomane de la Grivița 1. Remarcându-se, comandantul de grupă Constantin Țurcanu a fost avansat la gradul de sergent. La 30 august 1877, a început marea încleștare pentru cucerirea redutei Grivița 1. După patru atacuri sângeroase, reduta Grivița 1 căzu în mâna
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Cuza!” (Gazeta Transilvaniei, 31 ianuarie 1859) „Principatele Moldovei și Valahiei, constituite de acum înainte sub denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, rămân sub suzeranitatea sultanului.” (Din Convenția de la Paris, 1858) „În stare de război, cu legăturile (cu Imperiul Otoman) rupte ce suntem? Suntem independenți; suntem o națiune de sine stătătoare.”( Din Declarația privind proclamarea independenței citită de Mihail Kogălniceanu, la 9 mai 1877) „În numeroasele lupte care au inundat cu sânge vecinătățile Plevnei, românii s-au condus cu un
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
1831. Astfel, la 16/28 martie, consulul britanic Blutte îl asigura pe lordul Cowley, la Viena, că nu exista în acel moment vreo epidemie contagioasă nici în Principate sau la Silistra (unde se afla o garnizoană militară rusă, pe teritoriul otoman) și nici în învecinata provincie a Basarabiei 28. Presa din Principate continua, de asemenea, publicarea sfaturilor profilactice, "Albina romînească" făcând cunoscute activitatea Comisiilor de carantină de pe Prut și măsurile pentru combaterea holerei în cazul ivirii ei, precum și "proiectul pentru curățirea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Finlanda; contagiunea a atins Moscova în septembrie 1847, iar în iunie al anului următor s-a făcut simțită și la St. Petersburg 195. Concomitent, pe ruta sudică de propagare, epidemia s-a extins din Persia în provinciile asiatice ale Imperiului Otoman, atingând Constantinopolul și porturile turcești de pe litoralul pontic, în luna octombrie 1847196. Semnele prevestitoare ale unui nou flagel de proporții erau vădit îngrijorătoare, iar corpul medical european a intrat din nou în alertă. Astfel, Ministerul Sănătății din Londra (Board of
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
britanice, mai cu seamă Irlanda, în cursul iernii 1831-1832, și al cărei focar se afla, după cum se știe, în India - posesiune colonială engleză. Factorii de răspundere ai ministerului au luat contactul cu Foreign Office, adresând consulatelor britanice din cuprinsul Imperiului Otoman, îndeosebi din Levant, un chestionar asupra manifestărilor epidemiei de holeră din 1831-1832, asupra felului în care fusese combătută și, în sfârșit, asupra numărului celor contaminați, cu procentul celor vindecați și al celor care au sucombat 197. Asemenea chestionare au fost
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cursul lunii iulie. Din acest oraș, molima s-a extins spre nord, atingând, după cum am menționat, și Capitală. Este demn de subliniat faptul că încă de la 17/29 octombrie 1847, când se auzise că holera bântuia în Persia și Imperiul Otoman, Sfatul Administrativ Extraordinar al Moldovei, alcătuit din ministrul din Lăuntru, logofătul Iordache Ghica, ministrul Dreptății "beizadea" Nicolae Suțu, "gheneral inspectorul" Miliției "beizadea" Dimitrie Sturdza și Secretarul de Stat hatmanul Nicolae Mavrocordat, reunit sub președinția domnitorului Mihail Sturdza, hotărâse ca, în afara
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
tot atât de lugubru era înfățișat și într-o altă depeșă, înaintată Foreign Office-ului de consulul Gardner la 24 iunie/6 iulie, în care el dădea și unele indicații cu privire la identitatea celor decedați. Astfel, datorită izbucnirii tulburărilor revoluționare în Principate, Poarta otomană trimisese la Iași un comisar, în persoana lui Talaat Efendi, care urma să poarte discuții cu emisarul țarist, generalul Aleksandr Osipovici Duhamel, în vederea adoptării unor măsuri de represiune. Talaat fusese găzduit în casele prințului Nicolae Vogoridi, în care se încuibase
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ostășești, pusă sub comanda fiilor săi Dimitrie și Grigore. S-au efectuat peste 3 000 de arestări, unii participanți au fost surghiuniți pe la moșii sau mănăstiri, iar 13 dintre fruntașii mișcării porniți spre Galați, pentru a fi deportați în Imperiul Otoman. În drumul de la Galați spre Brăila, șase dintre cei exilați au izbutit să fugă de sub escortă și să se refugieze în reședința viceconsulului englez din Brăila, St. Vincent Lloyd, care a intervenit pe lângă consulul austriac Huber să le procure pașapoarte
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și Ungaria și ajunsese până la marginile imperiului, cuprinzând și Țările Române, amenințând regimurile autocrate, au inițiat măsuri spre a pune stavilă acestei situații. În primul rând erau vizate Principatele dunărene, care se aflau sub un dublu condominium politic, suzeranitatea Porții otomane și protectoratul Curții țariste. Cabinetul de la St. Petersburg a cerut Porții să examineze împreună situația și astfel au fost trimiși la Iași, în iunie 1848 - unde acțiunea revoluționară fusese înăbușită în fașă -, ca emisari ai celor două mari puteri garante
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Petersburg a cerut Porții să examineze împreună situația și astfel au fost trimiși la Iași, în iunie 1848 - unde acțiunea revoluționară fusese înăbușită în fașă -, ca emisari ai celor două mari puteri garante, generalul rus A. O. Duhamel și comisarul otoman Talaat Efendi. Ei au ajuns în capitala Moldovei bântuită de holeră, iar activitatea lor a fost stânjenită datorită acestei triste împrejurări. Nicolae Bălcescu, care se afla atunci la Focșani - după izbânda revoluției în Țara Românească -, îi scria prietenului său și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
comisia de anchetă l-a eliberat pe chezășie 303. Alt amploiat mărunt la Ministerul Treburilor din Lăuntru, serdarul Dimitrie Boiarolu, se declara nevinovat în "tacrirul" ce i s-a luat, la 13/25 decembrie 1848, neavând nici un contact cu comisarul otoman Suleiman pașa, care a recunoscut locotenența domnească, și că nici nu l-a întîmpinat pe acesta la venirea sa în București, la 8/20 august, deoarece chiar de-a doua zi s-a îmbolnăvit de holeră și a zăcut o
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
luni, acțiunea lor menită a înăbuși revoluția. Aceasta s-a realizat numai în a doua jumătate a lunii septembrie, când, datorită conjuncturii internaționale propice și a stingerii flagelului în ambele principate, trupele ruse au silit la intervenția armată și Poarta otomană - puterea suzerană - să pună capăt regimului de la București și să instaureze în Țara Românească - până la Convenția de la Balta Liman (1849) - căimăcămia retrogradă a marelui boier rusofil Constantin Cantacuzino. Ca și marea epidemie de holeră din 1831, cel de-al doilea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
conservator, piosul serdar își exprima, în versuri stângace, recunoștința față de Maica Domnului, apărătoarea norodului nostru împotriva marilor primejdii prilejuite "la leatul 1848" de înfiorătoarea molimă a holerei, de tulburările revoluționare din acel an și de invazia trupelor străine de ocupație, otomane și țariste, venite să instaureze "ordinea" în țară. Iată cum arătau versurile stihuitorului Zilot: Întâia primejdie și scăpare Boala, holera, un groaznic înger Cu sabia goală și cu chip sânger Junghia d-a rândul și mic și mare N-auzeai
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
înglobarea în preconizatul stat maghiar independent. Dar atât românii, cât și maghiarii sau sașii - în afara luptelor politice - priveau cu îngrijorare perspectivele unei noi epidemii de holeră, care se profila la orizont, datorită înaintării ei foarte rapide dinspre Rusia și Imperiul Otoman. Încă din 1847, când molima se propagase în Rusia, cunoscutul poet și publicist Andrei Mureșanu publica, sub pseudonimul "A-m-u", articolul Colera, în "Gazeta de Transilvania", cuprinzând sfaturi pentru evitarea bolii, culese din diferite izvoare, iar odată cu izbucnirea epidemiei în Moldova
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în agonie, hipotermie indicată de termometru"342. Cu aceasta se încheie relatarea doctorului Barasch, iar epidemia din Oltenia de la 1849 dispare, la rândul ei, cu desăvârșire. În ceea ce privește traseul intercontinental al epidemiei din 1848, izvorâtă din Rusia, ca și din Imperiul Otoman, unde holera fusese introdusă, pe căile obișnuite, din Orientul Apropiat, ea l-a urmat îndeaproape pe cel din 1831, răspîndindu-se din Principate și Galiția în Ungaria și Austria, apoi în Germania și Olanda (octombrie 1848), pentru ca din Rotterdam să treacă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și unele simptome de holeră"346. Situația s-a complicat și mai mult pe timpul verii, în urma tensiunii explozive ce domnea în "problema orientală", când Rusia, sub conducerea autoritară a țarului Nikolai I, a considerat momentul potrivit spre a lichida Imperiul Otoman, socotit "omul bolnav al Europei", supunîndu-l unor presiuni și cerințe inadmisibile spre a-i accepta condițiile. Astfel, pentru a-i sili pe turci la concesii, țarul a ordonat trupelor sale, puse sub comanda feldmareșalului cneaz Ivan Feodorovici Pașkevici, să treacă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pe celălalt al fluviului, iar primele cazuri de holeră s-au înregistrat la Karasu-Cernavodă, de pe urma unei schimbări de gardă din Rasova, localitate aflată pe Dunăre și având contacte directe cu Constanța, Hîrșova și Măcin. Unii dintre medicii întîlniți în armata otomană, al căror număr creștea zilnic, datorită noilor veniți din Europa occidentală, au considerat cazurile de holeră ori ca indigestii rebele, ori ca dizenterii "biliare" sau ca holeră "sporadică"; dar cazurile verificate de medicul corespondent al amintitului periodic vienez, atât la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]