2,936 matches
-
stimuleze viciile supușilor. Frica ne transformă în insulițe. Singuri nu rezistăm. De aceea, când ne îndepărtăm de credință, ne iau viciile în primire. Monologul este un soi de convorbire între soț și soție. Medicii ne interzic alcoolul, considerându-l o otravă lentă. Vor, oare, să trecem la cianură? La lansarea unei cărți e ca la înmormântare. Toate discursurile au parfum de tămâie. În cazul veleitarilor, lipsa de talent este compensată de impertinență. Când te înfigi la masa celor puternici, ori te
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Se mulează viciile pe unii, precum pilitura de fier pe magnet. Și arderea spirituală dă destule reziduuri. Instinctele nu vor renunța de bunăvoie la putere. Capitalismul are un metabolism extrem de eficient. Poate transforma și sentimentele în bunuri de consum. Fără otrăvurile cărnii, viața ar fi probabil mai puțin comestibilă. Unii poeți caută stelele doar în coniac. Nu se știe deocamdată, câte etaje are subsolul condiției umane. Ieșirea din timiditate se face uneori prin mitocănie. Mizantropul fuge de toți, misoginul, de toate
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
voință m-a creat ca să sufăr, dă-mi și puterea de a suferi ca să nu mă doboare!... Îmi pierd mințile, Doamne; Doamne, scapă-mă de disperare, că ești bun, că ești drept... căci îndoiala ucigătoare pătrunde în sufletul meu ca otrava“. Vocea i se stinse încet-încet, puțin câte puțin, într-un murmur neânțeles... Deodată, mintea i se întunecă... și se prăbuși cu totul în sinea lui, apoi, se pomeni strigând: - Hai, măi Tudore... hai ieșâți... de când v-aștept?... glasul lui se
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
rele și dușmănoase, erau ca un plânset, ca un geamăt de fiară doborâtă... „- Măi, Lisandri... măi băieti!.. se apropie de tejghea un bătrân, cu vorba dulce, bună; el a întors fruntea cu privirile tulburate, simțind în glasul flăcăului, cum fierbe otrava mâniei... Neliniștea lui era dragostea de om stătut pentru o fată prea tânără și prea frumoasă; el înțelegea că în inima inimii lui arde un chin și o întrebare, și a înțeles ca vorba lui trebuie să-i stingă focul
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
un cuțit mare și ruginit și am să-l folosesc cu sete împotriva mea! N-aș fi nici prima și nici ultima de pe fața pământului, cu siguranță!”, gândise ea odată cu cinism, dar, Istorisiri nesănătoase fericirii 139 totuși, calmă și neabătută. „Otravă puternică am să-mi torn în ochi și în urechi, ca să nu mai pot să văd și să aud de suferințele de pe lumea asta, începând cu cele ale mele!”, cugetă ea altădată. Așa este, toată vremea cât stă el pe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
acum să te urăsc! Trebuie să te fi drogat foarte multă vreme, ca să fi putut acumula tu această sumă ca datorie. Mi este scârbă doar și când mă gândesc cât de putred ai ajuns pe dinăuntru, din cauza ticăloaselor ăstora de otrăvuri! Acum, curge sânge stricat prin tine! Mărturisește-mi drept, cine te-a îndemnat să te droghezi, cine ți-a sugerat asta, cine ți-a vârât în minte toate aceste bazaconii spurcate și de modă nouă? Ce idoli blestemați, perfizi și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
abia face față vânticelului de primăvară, o umbră cu ochelari. E papagalul clasei, un nevinovat îndrăgostit de vrăbii, protectorul gâzelor, neînțărcatul mamei, naivul, papă-lapte al școlii... Îhî... Dar e frumos să-mi mănânci atâția bani, să-mi umpli sufletul cu otravă, pentru un țânc abia sărit din al doilea rând de pelinci, Z?... Explic, tot prin tăceri așa găseam eu cele mai grozave argumente că meseria de detectiv e dată dracului, că niciodată nu vezi totul în alb sau negru, lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
se cîntărească durerea și să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă, 3. ar fi mai grele decît nisipul mării: de aceea îmi merg cuvintele pînă la nebunie! 4. Căci săgețile Celui Atotputernic m-au străpuns, sufletul meu le suge otrava și groaza Domnului bagă fiori în mine! 5. Zbiară măgarul sălbatic cînd are verdeață? Mugește boul cînd are de mîncare? 6. Poți mînca ce-i fără gust și fără sare? Are vreun gust albușul unui ou? 7. Orice lucru de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
12. Dulce era răul în gura lui; îl ascundea sub limbă, 13. îl mesteca întruna și nu-l lăsa, îl ținea în cerul gurii: 14. dar hrana lui se va preface în măruntaiele lui, va ajunge în trupul lui o otravă de aspidă. 15. Bogățiile înghițite le va vărsa, Dumnezeu le va scoate din pîntecele lui. 16. Otravă de aspidă a supt și de aceea, limba năpîrcii îl va ucide. 17. Nu-și va mai plimba privirile peste pîraiele și rîurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
-l lăsa, îl ținea în cerul gurii: 14. dar hrana lui se va preface în măruntaiele lui, va ajunge în trupul lui o otravă de aspidă. 15. Bogățiile înghițite le va vărsa, Dumnezeu le va scoate din pîntecele lui. 16. Otravă de aspidă a supt și de aceea, limba năpîrcii îl va ucide. 17. Nu-și va mai plimba privirile peste pîraiele și rîurile de miere și de lapte, 18. va da înapoi ce a cîștigat, și nu va mai trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
el, de care lumea nu putea să-și dea seama. Un ceva drăcesc, un ceva criminal, un ceva fără putință de a fi depistat și înlăturat, reparat, ameliorat, vindecat. Ori, măcar, mergând spre vindecare. Acel ceva, se chema GELOZIE. Boala otrăvii otrăvurilor de pe lume. Nimic nu-i mai cumplit decât așa ceva! Nimic, oameni buni. și, o să vedeți, de ce spun asta. și, o să vă îngroziți. Casapu, că ăsta era numele său, Casapu Ion, chiar avea să nu-și dezmintă numele. Prin faptă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
de care lumea nu putea să-și dea seama. Un ceva drăcesc, un ceva criminal, un ceva fără putință de a fi depistat și înlăturat, reparat, ameliorat, vindecat. Ori, măcar, mergând spre vindecare. Acel ceva, se chema GELOZIE. Boala otrăvii otrăvurilor de pe lume. Nimic nu-i mai cumplit decât așa ceva! Nimic, oameni buni. și, o să vedeți, de ce spun asta. și, o să vă îngroziți. Casapu, că ăsta era numele său, Casapu Ion, chiar avea să nu-și dezmintă numele. Prin faptă. Prin
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
crezuse mereu, „rafinamentele“ nu erau rodul progreselor unei civilizații decadente. O rasă, atât de înapoiată precum yubani-i, care nu cunoștea utilizarea metalului, nici măcar a pietrei șlefuite, și care își întemeia întreaga ei cultură pe folosirea lemnului, a trestiei și a otrăvii, ajunsese totuși să descopere tot ce putea fi mai căutat și mai „original“ între un bărbat și o femeie. Și chiar între un bărbat și alt bărbat, pentru că nu i-a trecut neobservat faptul că în sat erau doi sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Dulce, dulce, dar constați că face grătar animalul și are manelele cele mai de succes! Stai pe un balcon superb și meditezi la lăsarea nopții. În curte sfîrîie micii. Mașina colocatarului are ușile deschise și difuzoarele, deschise la maximum, împrăștie otrava: Tu, iubito, m-ai lăsat, ți-ai luat un alt bărbat.... Of, of, of... Ce faci, omule?întreabă colocatarul. Cum ce fac? Ascut cuțitul de vînătoare. Asta văd, dar ce ai de gînd? Să te pun pe grătar, să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
se învrednicesc să le facă. Sub pădure la Guranda un gospodar necunoscut a făcut o fîntînă cu roată și acoperiș, cum doar pe la sfintele mănăstiri mai vezi. Apa era rece ca gheața, curată și, culmea, fără nitriți, fosfați și alte otrăvuri folosite în agricultură. Pe o latură, scrisă în creion, era un soi de blestem, abia remarcabil, conceput probabil de un trecător căruia, atît apa, cît și lucrarea, i-au plăcut peste poate. "Să-l însoțească durerea tot restul vieții pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
sau altuia dintre noi, noapte de noapte. Au venit din nou și au verificat casa căutând scurgeri de gaze, ne-au verificat mâncarea, au verificat pereții și tavanele încercând să găsească ceva care ar fi putut cauza lucrul ăsta, o otravă. Dar n-au descoperit nimic. Am avut coșmaruri. L-am văzut în vise. Teoriile i-au facilitat apariția. Cifre și matematică. Nu voia să înceteze cu vizitele nocturne. Cine o să fie? Încercând să stai treaz. Cine urmează ce urmează ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
au cerut Înapoi cozonacul. — Un om care dă o liră pentru un cozonac e un om bogat, zise domnul Rennit cu un fel de satisfacție. CÎt despre individul acela, cred că era un dezechilibrat, fiindcă de obicei hoții nu folosesc otrăvuri. — Dar cozonacul? — A, era un simplu pretext. Individul n-a venit pentru cozonac. — Mai ai și altă explicație? Spuneai că se pot găsi zeci de explicații. — O prefer totdeauna pe cea mai simplă, spuse domnul Rennit plimbîndu-și degetele În sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
plimbîndu-și degetele În sus și În jos pe sticla de whisky. S-ar putea totuși ca individul să fi venit și pentru cozonacul acela, ajuns din greșeală În mîinile dumitale; nu e exclus să fi conținut ceva de preț... — Și otrava, susții că mi s-a părut numai? — Ar fi explicația cea mai simplă. Enervat de placida incredulitate a domnului Rennit, Rowe izbucni: — N-ai dat, În lunga dumitale carieră de detectiv, peste nici o crimă și peste nici un criminal? — Sincer vorbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ești... criminal de profesie? Întrebă domnul Rennit, cu un zîmbet mieros, artificial. — Da, sînt, dacă a fi criminal de profesie Înseamnă a-ți premedita crima vreme de doi ani, visînd-o aproape În fiecare noapte, pînă-n clipa cînd scoți din sertar otrava... Iar o dată ajuns În boxa acuzaților, cauți să ghicești gîndurile judecătorului, observînd fiecare jurat, Întrebîndu-te ce gîndește... Asta-mi amintește că printre jurați se afla și o femeie cu pince-nez, care nu voia să se despartă de umbrela ei... Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
fusese În pericol. — Firește, spunea el, vom cerceta registrele farmaciilor, dar sînt convins că nu vom găsi nimic. — Individul mi-a spus că a luat informații despre mine, repetase Rowe, scos din sărite. Și a avut neobrăzarea să folosească aceeași otravă, adăugase el, uluit de ideea asta ce-i venise deodată În minte. Așa că toată lumea ar fi crezut că m-am sinucis, cu otrava ce mi-a rămas după moartea soției mele... — Pe cît Înțeleg, cozonacul a ajuns din greșeală În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
a luat informații despre mine, repetase Rowe, scos din sărite. Și a avut neobrăzarea să folosească aceeași otravă, adăugase el, uluit de ideea asta ce-i venise deodată În minte. Așa că toată lumea ar fi crezut că m-am sinucis, cu otrava ce mi-a rămas după moartea soției mele... — Pe cît Înțeleg, cozonacul a ajuns din greșeală În mîinile dumitale, Îl Întrerupse domnul Rennit. Trebuie să găsim persoana căreia-i era destinat. E vorba, deci, de o simplă urmărire - și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ea sfîrșise prin a ghici, poate numai pe jumătate, soluția la care se gîndea el. Se temuse, Însă, să-l Întrebe ceva: cum ar fi putut trăi alături de un bărbat după ce l-ar fi Întrebat dacă-i pusese sau nu otravă În lapte? Pentru o soție care-și iubea bărbatul și se săturase de suferință era mult mai ușor să-și bea În tăcere laptele cald și să adoarmă pe vecie. Rowe nu știuse niciodată dacă teama de moarte fusese mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
unei uși Încuiate! — Dar ce săpau oamenii ăia? Îl iscodi Digby. Poate c-ai visat numai... — O subterană... a fost groaznic, băiete... Și zău că n-aveam de gînd să fac greva foamei, mă temeam doar să nu-mi pună otravă În mîncare! — Otravă? — Trădare! Ascultă Barnes... — Nu sînt Barnes. Din nou se auzi un oftat. — Desigur, scuză-mă. Am Început să bat cîmpii. SÎnt foarte tulburat... Poate că au dreptate... — Dar cine-i Barnes? — Era un om de treabă. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Dar ce săpau oamenii ăia? Îl iscodi Digby. Poate c-ai visat numai... — O subterană... a fost groaznic, băiete... Și zău că n-aveam de gînd să fac greva foamei, mă temeam doar să nu-mi pună otravă În mîncare! — Otravă? — Trădare! Ascultă Barnes... — Nu sînt Barnes. Din nou se auzi un oftat. — Desigur, scuză-mă. Am Început să bat cîmpii. SÎnt foarte tulburat... Poate că au dreptate... — Dar cine-i Barnes? — Era un om de treabă. I-au făcut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
insistat, cred că Începea să sufere fizic. De douăzeci de ani, juca comedia bătrânului Înțelept, a inițierii spirituale etc., ca să poată regula puștoaice. Trebuie să recunosc, și-a jucat personajul până la capăt. La cincisprezece zile după sosirea mea, a luat otravă, ceva foarte slab, Își făcea efectul după mai multe ore; apoi i-a primit pe toți cei aflați pe domeniu, consacrându-i fiecăruia câteva minute, gen „moartea lui Socrate”, Îți imaginezi. De altfel, vorbea de Platon, de Upanișade, de Lao-zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]