4,130 matches
-
grădină de glas, Care inima i-o rupe de-așa dor ș-așa năcas. Și cum în palat el intră, pe voinicul vede pare 540Care mînile-și rupsese într-a zmeilor prinsoare. - Bună vreme, măi voinice. - Mulțămim frumos, Căline, Ce-ai pățit tu de picioare, ce rău dete peste tine? Și Călin începe-a-i spune cât pățise pân - acuma. - Hai, ne-om prinde frați de cruce. - Hai, ne-om prinde, spune-mi numa 545A cui ești și cum te chiamă? - Eu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
în palat el intră, pe voinicul vede pare 540Care mînile-și rupsese într-a zmeilor prinsoare. - Bună vreme, măi voinice. - Mulțămim frumos, Căline, Ce-ai pățit tu de picioare, ce rău dete peste tine? Și Călin începe-a-i spune cât pățise pân - acuma. - Hai, ne-om prinde frați de cruce. - Hai, ne-om prinde, spune-mi numa 545A cui ești și cum te chiamă? - Eu fecioru-s de-mpărat, Codrii de - aur fur-ai noștri pân ce smeii i-au luat. De când i-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-n mine-i tot slabă Pentru tine mândră dragă. Oh, mândruță cum m-oi duce De l-a ta guriță dulce, O, vai, lacrimele mele Cum se varsă de cu jele, Cum se varsă de cumplit Dacă vede ce-am pățit, Și, voi, picioarele mele Pe unde-or să îmble ele? A meu ceasul c-a venit Și de mândra m-am urât, Al meu tron împărătesc, De mândra mă despărțesc. Și eu mândră că m-oi duce De l-a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cusute, De cari se țes pe aici Cu fluturi și cu arnici, Și cu strămătură fie Numai voie bună fie, Și de-ar fi și de mătasă Numai să fie din casă De la cinstita mireasă, Nu strânsă pe la vecine Ca să pățim v-o rușine. Să știți, socri, că de sară Mare oaste vă-mpresoară, De n-aveți îndeajuns Cătați locuri de ascuns, Că vă trebui buți cu vin Care cu fân, Boi grași, Claponași, Să aduceți, socri mari, Lăutari, Strângeți fete
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cântec așa de jele, de i-o rupt inima. Se ia el încetișor și se suie pe scările cele și vede acolo pe voinicul ce-și rupsese mînile la smei. - Bună vreme, voinice! - Mulțumesc d-tale, Călin-Nebune, da ce-ai pățit? Și el începe a-i spune toate Câte - au pățit. - Hai să fim frați de cruce! - Hai! - Da D-ta cine ești? l-întreabă CĂLIN - NEBUNUL. - Eu, zice, -s un fecior de-mpărat și pădurile astea a fost toate a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ia el încetișor și se suie pe scările cele și vede acolo pe voinicul ce-și rupsese mînile la smei. - Bună vreme, voinice! - Mulțumesc d-tale, Călin-Nebune, da ce-ai pățit? Și el începe a-i spune toate Câte - au pățit. - Hai să fim frați de cruce! - Hai! - Da D-ta cine ești? l-întreabă CĂLIN - NEBUNUL. - Eu, zice, -s un fecior de-mpărat și pădurile astea a fost toate a tătîne-meu și ni le-o luat smeii; da de când ai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Am ghicit fără să mi-o spui. Ai o inimă bună. ― Țțț! Se corectă: Adică și asta, dar mai e ceva... ― Ce? ― Știi, nu-i bine să mă obișnuiesc. Omor azi șapte, mâine paișpe... Unde o să ajung? Cu țigările am pățit la fel. ― Ai dreptate. Unul la câteva zile ajunge. ― Așa m-am gândit și eu. Își puseră măștile de gaze și se lăsară în genunchi. Inginerul îi dădu lampa făcîndu-i semn s-o ia înainte. Intră în tubul de ciment
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
prima și tresări. Dascălu semăna cu un diavol, îngrozitor de murdar, cu fața mânjită și părul în ochi, cu hainele sfâșiate. Râdea și dinții îi străluceau albi pe obrazul smead. Dădu cu ochii de Nucu Scarlat și se înspăimîntă. ― Ce-ai pățit? Se răsuci spre bătrâni urlînd: Voi?! Din cauza voastră? Voi i-ați făcut asta! Căruntul gemu. Abia putea vorbi. ― Nu sânt ei vinovați. Lasă arma, te rog! Șoferul... Am avut ghinion. Trăsăturile cârnului se pleoștiră și începu să plângă cu capul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
SĂU; ȘI ÎN TOȚI ACEȘTI ANI CÎT FUSESE INTEGRAT ÎN ZIDUL DEPOZITULUI SUBTERAN DIN PALAT, SINGURA PRIMEJDIA FUSESE ACEEA CA DIN NEȘTIINȚĂ CINEVA SĂ TREACĂ PRIN EL ȘI SĂ SUFERE VREO VĂTĂMARE. DE MULTE ORI SE ÎNTREBASE HEDROCK CE AR PĂȚI O ASEMENEA VICTIMĂ NEVINOVATĂ. MAI MULTE ANIMALE MARCATE DE EL ȘI SUPUSE UNUI MODEL EXPERIMENTAL FUSESERĂ RESPINSE DIN PUNCTE FOARTE ÎNDEPĂRTATE, CHIAR ȘI DE LA CINCISPREZECE MII DE KILOMETRI. UNELE NU SE MAI ÎNTORSESERĂ NICIODATĂ, ÎN CIUDA OFERTEI DE PE ETICHETĂ CARE PROMITEA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
tentat să cânt și cântecele legionare, dar am ascultat-o pe mama și azi îi mulțumesc că m-a ocrotit și păzit atunci. Astfel pașii vieții mi-au fost duși spre o carieră de om al legii și nu am pățit ca și Costin Merșică , care a fost județcat și condamnat la muncă la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Încă o dată îți mulțumesc mamă pentru înțelepciunea ta cu care m-ai vegheat și mi-ai îndrumat pașii în viață. Din școala primară îmi
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
accidente vasculare la activ, cum să mai faci față la două, ... și tinere... și șimultan. Recomand fiecărui cititor să țină cont de o veche zicală românească „ până nu ești prost nu te faci deștept” sau mai convenabil spus „până nu pățești nu te înveți minte” Prin urmare, stima și colegi...de pensie, ATEN ȚIE! O ÎNTÂMPLARE HAZLIE, DAR și UN DESTINȘ NșefERICIT Precum se știe, activitatea celor de la judiciar, mai mult ca oricare alta din branșa lucrătorilor de miliție (poliție) cere
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
a luat în seamă. Când m-a văzut a încercat să se ridice și m-a salutat “regulamentar” : să trăiți tovarășe maior, după care a izbucnit într-un hohot nestăvilit de râs. Pur și șimplu, îl amuza ceea ce nu mai pățise niciodată, după cum singur a și spus: să adoarmă la locul faptei. L-am lăsat să se potolească, apoi i-am zis: bine, Giorgică, eu o să trăiesc, dacă asta îmi dorești, dar tu ce cauți aici? Păi, dom’ maior, a schimbat
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
cât și arma ar fi fost găsite în genți, și nu în buzunarele sale. N-a fost însă să fie așa. După arestare i-am aprobat să primească familia la vorbitor, dar la nunta fiului nu a putut participa. O pățisem altadată, cu un alt arestat, după care a trebuit să alerg vreo trei săptămâni, ca să-l recuperez. Ce s-a mai întâmplat cu Giorgică mână lungă, nu mai știu, căci la scurt timp am primit ordin de mutare la Focșani
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
nestinsă ranchiună. E drept că, dacă mă gândesc bine, instinctul meu de conservare a funcționat atunci mai bine decât mai târziu. Fără să-mi atragă nimeni atenția, am priceput singur că puteam să fiu prost crescut față de Dumnezeu fără să pățesc ceva, pe când orice neisprăvit mă putea snopi în bătaie dacă era mai zdravăn decât mine sau reprezenta o autoritate. În mod tulbure, am mirosit că insolențele cele mai puțin riscante sânt cele metafizice. Apoi m-am liniștit singur, pentru ca, brusc
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
bal de la curte. Era mândru de uniforma lui și avea ținută. Beneficia în plus de un pumn greu cu care doborâse, se zicea, mulți scandalagii recalcitranți, aruncați în stradă ca niște cârpe. Odată a fost chiar pe punctul s-o pățească. Fusese prea convingător cu un bețiv gălăgios și îi spărsese timpanul. Noroc că a doua zi individul nu și-a mai adus aminte în ce împrejurări fusese lovit. Masiv, lat în umeri, cu un gât ca de taur, Dominic își
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ce spune. Am fost plecat pentru "tratament de grotă". Sarea și boala. Salina semăna cu o catedrale primitivă. Și aerul era, într-adevăr, foarte pur. Când ar ieșit afară mi-am dat seama ce aer infect respirăm de obicei. Așa pățești când compari. Și totuși în aceeași atmosferă sânt mirosurile primăverii care mă exaltă. Poate că așa iubesc viața toți bolnavii. Brutal. Dureros. Aș striga cu o mie de guri că viața e înspăimîntător de frumoasă. 17 aprilie M-am oprit
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
port ca atare. Meșterul de cruci m-ar fi dat afară mai din vreme dacă ar fi auzit ce le spuneam eu clienților despre viața de apoi când nu era el de față. După cum, la Belle Arte era s-o pățesc din aceeași cauză. Aveam un profesor pios de filosofie și, ca să-mi dau importanță, i-am "comunicat" într-o zi teoria mea; căci, între timp îmi făcusem chiar o teorie în toată regula despre rolul ereticilor, foarte însemnat, bineînțeles. Teoria
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cu o privire, după care n-au mai ridicat ochii din ceștile lor. Parcă nici nu existam. Parcă nici nu le vorbisem. Mă ignorau. Mă simțeam vexat de această tăcere încă și mai mult decât de rușinea pe care o pățise Marta și am zbierat: "Cine sânt nemernicii? Arătați-mi-i!" Întrucât nimeni nu mă auzea în continuare, am izbit cu patul puștii în masa de care mă sprijineam. Atunci Profetul mi-a aruncat o privire neagră și cât eram de
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
fi împuțit podelele, sau pe Filip, apostrofîndu-l: "Să nu-mi mai spui "domnule scluptor" că te nenorocesc, auzi? Și nu mai sânt "domnule sculptor" acum. "Stăpîne" să-mi zici de-acum înainte și să nu te mai încurci că o pățești, ai înțeles?" Aș fi putut, dacă aș fi avut chef, să vâr groaza în toți, să-i oblig să mă salute ca portarul, aplecîndu-se din șale. Și întregul timp care mi-ar fi rămas aș fi putut să mi-l
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Era spre seară. Laura se plimba în preajma gheretei portarului. Mă aștepta, probabil. Am vrut să mă prefac că n-o văd, ca să evit orice explicație, dar ea s-a apropiat și m-a prins de mâna rănită. "Hei, ce-ai pățit?" Nu mă strânge, mă doare", m-am apărat. "Săracul de tine, te-ai rănit", râse Laura; un râs nervos care se transformă repede în plâns. Politicos și jenat, Dinu și-a continuat drumul, lăsîndu-ne singuri. Aș fi preferat să discut
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
trebuia să mă răfuiesc eram eu însumi, că nu eu alesesem țărmul acela, ci el mă alesese pe mine din pricina caracterului meu și că trebuia să se întîmple tot ce s-a întîmplat. În schimb, mi-am adus aminte ce pățisem la școala de corecție când un supraveghetor bădăran, ca să mă pedepsească, mă silise să mă dezbrac în pielea goală și să mă urc pe o masă, pe care o ocolea lovindu-mă de câte ori putea peste testicule cu nuiaua, în timp ce colegii
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
transpirație îmi dădea o senzație neplăcută, o simțeam caldă și lipicioasă în ceafă, dar n-aveam putere să mi-o smulg de sub cap. Mi s-a părut că aud glasul ars de alcool al Soniei întrebînd ironic: Și ce-a pățit, dragă?" Îmi venea să arunc cu perna în ușă, să ies în coridor și să latru la ea. Mă purtasem prea prevenitor până atunci. Nimeni nu ne dă înapoi politețea risipită, m-am gândit. Apoi mi-am amintit de Laura
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cadavrele putrezite ale acestor rozătoare ?" Directorul hotelului nici nu mai poate vorbi de altceva. Și el este jignit!... Să descoperi șobolani în ascensorul unui hotel onorabil i se pare de neconceput. Ca să-l consolez, i-am spus: ― Dar toată lumea a pățit-o. ― Tocmai, mi-a răspuns el, acuma suntem la fel ca toată lumea. El e acela care mi-a vorbit de primele cazuri ale acestei febre uluitoare, care a început să stârnească neliniște. Una dintre cameristele lui e atinsă. ― Dar, bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
aceluiași tratament pe care l-au aplicat ei marii creaturi din bronz. Călăul lor a luat deci un ferăstrău electric și le-a tăiat pe rând capul. Și fiecare, așteptându-și rândul, a fost nevoit să se uite cum au pățit-o colegii lui. Când a fost ucis, al unsprezecelea bărbat fusese deja de zece ori martor la pedeapsa care îl aștepta. În ciuda acestei intimidări, au fost totuși scoase peste graniță câteva obiecte extraordinare. Mahmud n-a văzut-o, dar a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
îi determinase să se oprească. Îl îmbrăcaseră în haine noi și îl duseseră cu mașina în centrul orașului, lăsându-l la zece minute distanță de locul unde se aflau acum. Îi dăduseră drumul cu un avertisment: Ai văzut ce au pățit părinții tăi. Dacă nu îți ții gura, ți se poate întâmpla același lucru. Fusese legat la ochi în tot acest timp. Uri, oamenii care... ți-au spus cumva cine sunt? — Nu a fost nevoie, mi-am dat singur seama. —Ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]