3,706 matches
-
de spirit a unui francez care știa/ întotdeauna ce are de făcut și care spunea: când nu știu ce să fac, mă sui în pat)". Amintirile cresc dintr-o interiorizare proustiană; desprindem obsesiva ființă cu mâinile reci, inerte, cu ochii obosiți sau păcătoși, într-un decor nedefinit: ("Curte Iarna"). Încă din primul volum apare obsesia morții, similară cu orbirea, cu întunericul, care se lasă "și înconjoară" totul. Așa cum spune lucruri banale despre viață, va spune lucruri banale și despre moarte, dar care ascund
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
i-a fost milă de noi și ne-a scăpat de ceasul rău, dumneata te dai peste cap să-i răscolești din nou mânia cu năzdrăvăniile dumitale obișnuite și cu dragostele... (Don Juan îl privește amenințător.) Au! Ține-ți gura, păcătosule, tu nu știi ce vorbești; stăpânul știe ce face!... DON JUAN: (zărind-o pe Charlotte): Dar de unde ieși fetișcana asta? Ia uită-te la ea ai văzut ceva mai minunat pe lume? Și nu ești de părere că face cât
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Ion, rămân El și Ea, bărbat și femeie uniți tainic, sugerează spectatorului Biserica... Biserica înălțată... Biserica plutitoare... Biserica dintre apă și cer. Aici, pe punte ca în pridvor, gesturile și cuvintele devin ritual. "Dorul lui Dumnezeu pentru cel mai mare păcătos e mai mare ca dorul celui mai sfânt om pentru Dumnezeu. Mi-a spus asta părintele Iulian, la Athos, în Săptămâna Mare.", rostește șoptit eroul filmului. Marina ROMAN Curajul de a zidi trăind responsabil și demn Când te gândești la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o bei, toarnă de trei ori din ea în foc. (Gh.F.C.) Știma* apei este o femeie albă și rece. Ea îi cheamă la ea pe înecați. (Gh.F.C.) Cînd bei apă din rîu sau te scalzi, suflă peste ea, ca sufletele păcătoșilor să se ducă departe. (Gh.F.C.) Pentru a îmbuna apele, oamenii le dau poame și bani. (Gh.F.C.) Nu boteza doi copii în aceeași apă. (Gh.F.C.) Aplecate Cînd ești bolnav de aplecate*, să-ți freci cu scuipat mîna. Arginți Să nu vinzi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe lumea cealaltă mănîncă catran și foc. Dacă vei fura în noaptea Paștilor, îți va merge bine peste an, cînd nu te-o prinde nimeni cînd vei fura. Cine fură pepeni din bostănărie, pe lumea cealaltă se fac mari, iar păcătosul e silit să-i ridice din vale pe deal, și iar, și iar, deoarece aproape de vîrf îi scapă din nou la vale. Cînd te duci la furat, și în timpul cînd stai de asculți ca să te încredințezi că nu-i fi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fulgeră pentru prima dată într-un an, fetele iau pămînt cu ochii închiși și îl pun în apa cu care își spală părul, ca să le crească. (Gh.F.C.) Apa Sîmbetei ocolește de trei ori pămîntul și ajunge în iad cu sufletele păcătoșilor. (Gh.F.C.) Cu pămîntul luat din urma piciorului drept se pot face descîntece de dragoste. Pămîntul luat din urma piciorului drept cînd auzi cucul cîntînd pentru prima oară, presărat prin casă, te scapă de purici. (Gh.F.C.) Pămîntul e „rănit“ de săpăturile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ajungi acasă, nu-i mai găsești toți. Dar vai de sufletul celui ce-a avut! Spîn Fetele care torc să toarcă tot caierul, ca să n-aibă bărbați spîni. Spînzurat Să nu pui mîna pe omul spînzurat, ci pune o căruță păcătoasă de tot sub el, taie-i ștreangul, îngroapă-l cînd o cădea din căruță în groapă, arde căruța cu care l-ai adus, zvîrle cosorul cu care ai tăiat ștreangul, că-i rău de te lipești ori păstrezi ceva cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sufletul mortului. Dacă ți-a murit vreun copil și n-ai apucat a duce colacii cumătrului, să-i duci cînd vei face praznic de patruzeci de zile, căci altfel sufletul copilului va fi ținut la opreală. Maica Domnului scoate sufletele păcătoșilor cu un cîrstnic* de cînepă de toamnă din iad, pe care-l sloboade de trei ori în iad, 330 și acele suflete care nu s-au prins de cîrstnic nici a treia oară sînt pierdute. înspre Joimari se dă foc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuiva deșert - partea de corp dintre ultima coastă și osul șoldului detuna (a) - a distruge dezbîrna (a) - a desprinde de cap diota (a) - a deochea discos - taler în care se depun bani la biserică dohot - păcură dovlete - dovleac drăcoaie - femeie păcătoasă; drăcoaică dubi (a) - a tăbăci, a argăsi dumica (a) - a tăia în bucățele durui (a) - a hurui F falcariță - tetanos fapt - farmec, vrajă fălăi (a) - a fulgera puternic fedeleș - butoiaș de lemn pentru apă feșteli (a) - a murdări, a-și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de un autobuz și de un tată care se clătina. Tatăl lui Radu o luase încă de dimineața devreme cu băutura. Se trezise de pe la patru, pentru că un vis foarte viu îl înțepase puternic drept în locul unde-și știa organul ăla păcătos numit inimă. Ceva cu un bărbat care o aștepta la aeroport. Deși nu se lămurise ce vîrstă avea bărbatul, dacă era fiul bătrînei pe care o îngrijea mama lui Radu sau în ce măsură seamănă acțiunea din vis cu cea din episodul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
de moarte (Duhovnicească), moartea este un joc (De-a v-ați ascuns). II Lirica existențială (16 Psalmi), relația om-divinitate, definirea omului și a divinității. Ipostazele divinității: Dumnezeu este văzut ca spirit justițiar, dar și ca milostiv (Cel ce zdrobește dinții păcătoșilor, Dumnezeu este un pom răsădit lângă izvoarele apelor), deus absconditus (Dumnezeu care se ascunde), Dumnezeu nu poate fi cunoscut de către om, Dumnezeu este numai un gând, o concepție, poetul îndoindu-se de existența Lui, De la credință la tăgadă, de la resemnare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Port în mine, semnul, ca o chezășie/ Că am leacul mare-al morții tuturor". Dacă psalmistul biblic exprima în psalm rugă și cânt, psalmistul arghezian refuză umilința, asceza, sfidează porunca divină, își asumă libertatea, convins că "suferința cerului" e suferința păcătosului în fața lui Dumnezeu. Atât timp cât Dumnezeu lipsește, păcatul nu e interzis, iar în finalul psalmului, poetul renunță la divinitate, amintind, însă, comuniunea anterioară cu aceasta. Considerând că de Dumnezeu depind toate nenorocirile, psalmistul afirmă tăios, într-un moment de "exasperare antidivină
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sau tinere ai căror părinți erau credincioși, fiind instituționalizați într-o Biserică sau alta. Știind că, de obicei, un copil crede în părinții lui, acei părinți se simțeau îndreptățiți să impună aceeași credință copiilor. Dar vârsta adolescenței, cu preocupările ei „păcătoase“, cum ar fi cunoașterea, răz vrătirile și sexualitatea, nu rezonează prea bine cu vârsta adultă sau cu bătrânețea, la care credința atenuează cel mai bine neliniștile morții. Așadar, pentru adolescenți se naște o dilemă: te naști în credința părinților tăi
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
și cum o folosește? Cunoscut este că nu numai în lumea occidentală, ci și în lumea orientală, femeia ocupă un loc de subordonare în raport cu bărbatul, loc datorat păcatului originar care a stigmatizat-o, transformând-o într-o ființă inferioară și păcătoasă prin chiar natura sa. Biserica și societatea românească îi atribuie același rol, dar, spre deosebire de Italia medievală, de exemplu, unde femeia nu are personalitate juridică, în țara Românească ea se bucură de o largă capacitate juridică care îi dă dreptul nu numai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trăiască în curățenie și să nu păcătuiască, din moment ce nu există responsabilitate individuală pentru faptele comise în fața judecății divine? Dumnezeu este mare, bun și iertător, așa cum se înfățișează și mitropolitul lor. Vor fi de ajuns câteva danii la sfârșitul vieții și păcătosul poate cumpăra un loc în rai și iertarea păcatelor. Dacă păcatele sunt mai mari, păcătosul ridică un schit sau o biserică și eventual se retrage la sfârșitul zilelor într-o mănăstire pentru a-și plânge păcatele. Apoi cei rămași pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în fața judecății divine? Dumnezeu este mare, bun și iertător, așa cum se înfățișează și mitropolitul lor. Vor fi de ajuns câteva danii la sfârșitul vieții și păcătosul poate cumpăra un loc în rai și iertarea păcatelor. Dacă păcatele sunt mai mari, păcătosul ridică un schit sau o biserică și eventual se retrage la sfârșitul zilelor într-o mănăstire pentru a-și plânge păcatele. Apoi cei rămași pe pământ au misiunea de a oficia toate ritualurile specifice pentru a le salva sufletele. În
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Singură în fața instanței masculine, femeia își joacă cu pricepere cărțile, transformând dezavantajele în avantaje. Construcția masculină despre femeie înglobează o serie de elemente negative. Din lectura documentelor vremii se des prinde o imagine sterotip: femeia este proastă, limbută, slabă și păcătoasă. Astfel, femeia merită bătută, căci ea este mai aproape de bârfă și clevetire decât bărbatul, și asta din cauza naturii ei, adică „iute dă fire din dihonie fămăiască“, ea răspândește zvonuri și bârfe „după bănuiala și răutatea firii fămeiască“ sau din „proastă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
postăvar, pă Sava, soția lui Velco precupeț“. Gheorghe este un martor de primă mână, un martor ocular indispensabil în judecarea pricinii; dar și Nicolae, jămblar din mahalaua Popescului, este tot un martor ocular care se implică direct în sancționarea femeii păcătoase, predând-o străjii orașului, după cum singur povestește: „m-am dus la trei ceasuri den nopate și am găsit într-o pivniță pă Sava cu acest Iordache, pă <î>ntuneric amândoi și prinzându-i i-am dus la poarta Popii Ioniță
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
datorită unor în tâm plări nefericite în care oamenii sunt amestecați și care le dezvăluie adevăratul statut. Arhivele au păstrat 16 cazuri de bigamie, dar fără a lua în seamă concubinajul, deoa re ce asemenea legături, deși socotite ilicite și păcătoase, nu au întinat taina sfântă a nunții. Dima plăcintarul grecul, după ce se instalează la București, se căsătorește cu Maria, dar fără a o avertiza că are soție și copii în „țara lui“. La fel procedează și Dumitru sârbul care se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îl bate și-l globește după care îl lasă liber. De observat că, în plan politic, sodomia este pedepsită ca oricare alt păcat trupesc prin plata gloabei, apărând din nou distanța față de legea scrisă care prevede o pedeapsă teribilă: arderea păcătosului sau tăierea capului. În plus, este de reținut diferența de judecată a acelorași fapte, dar manifestate în medii diferite: în interiorul cuplu lui, sodomitul este iertat, în timp ce ademenirea unui partener de același sex devine abatere de la buna morală, sancționată ca atare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Autoritățile locale intervin imediat, iar Neaga este ridicată la închisoare pentru a fi trimisă în surghiun la mănăstire. Se consideră că din moment ce va fi închisă între zidurile mănăstirii, se va evita întâlnirea și astfel se va pune capăt unei legături păcătoase. Măsura se oprește însă la jumătate, deoarece tatăl fetei intervine și promite că se va transforma în gardian pentru fiica sa. El propune îndepărtarea ei din sat, și astfel devine slujnică undeva, pe Podul Mogoșoaiei, la un unchi gata s-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acceptă compromisul impus de mitropolit, și este de ajuns ca o parte să fie de acord cu soluția oferită, fiindcă cea de-a doua parte poate fi convinsă cu ușurin ță prin mijloa ce deja experimentate. Clemența se impune atunci când „păcătosul“ își recunoaște păcatele în fața soborului, a sfintelor icoane și se căiește. Promisiunea lui de îndreptare este acceptată și i se acordă o nouă șansă, ba chiar este iertat de pedeapsa politiceasă ce i se hotărâse, nu poate însă scăpa de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
oarecare acceptare a sancțiunii sau cel puțin o conștientizare a infracțiunii comise. Soborul crede că penitentei i se oferă șansa să se căiască și să se îndrepte. Această politică are nevoie de doi actori pentru a-și atinge țe lul - păcătosul și mănăstirea -, primul însă nu împărtășește această opinie și ignoră poruncile clericilor, fuge de la mănăstire și persistă în păcat. Ilin ca este un astfel de personaj. Ea și-a petrecut ultimii ani de căsnicie mai mult în pușcăria agiei, decât
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de data aceasta o altă restricție se impune, dreptul la îm părtășanie pe care îl va recăpăta numai la ispășirea pedepsei. Punerea în practică a acestui tip de pedeapsă atrage după sine participarea întregii comunități, căci exilat la porțile Bisericii păcătosul este obligat să și strige păcatul și să obțină iertarea pentru a trece în celelalte etape. El se află totodată sub supravegherea preotului, sub ochii parohiei, pe buzele tuturor. Ca și în plan penal, în plan religios osânda ajunge rareori
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
separare de corp pe o perioadă limitată de timp. În același timp, preotul parohial trebuie să supravegheze efectuarea pedepsei canonice primită de vinovat, administrarea împărtășaniei sau spovedania aflându-se între sarcinile sale. El are misiunea de a-i supraveghea pe „păcătoși“ în îndeplinirea atât a angajamente lor făcute, cât și a pedepselor primite. Dar o sentință nu este niciodată definitivă, autoritatea lucrului judecat nu există, procesul reluându-se oricând, deoarece aducerea de noi probe sau de noi argu mente duce la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]